Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_160
P. 3

I
    Vara— un           sezon  „impropriu"  »               în  satul  Tătărăşti  — o   trivă.            nealui  n-are  animale.  Aşa   de  la  cooperativa  agrico-  »
                                                                                                                                 lă  porumb  de  sămînţă  în  1
                                                                     cu  gospodării
                                                           localitate
                                                                                   A   venit  vremea  coasei.
                                                                                                         se  petrec,  în  prezent,  lu­
                                                           î  bogate  şi  case  mîndre  —                crurile  şi  pe  fineţe.  valoare  de  3 960  lei.   EI  ’
                                                                                 Unitatea agricolă din Bur-
                                                       I  aparţinător  comunei  Bur-   juc  are  la  Tătărăşti  10  ha   Un  alt  fapt:  Oamenii   bine,  cei   ce  au  benefi-  |
    pentru  activitatea  artistică ?!                 |  eruri  ce  pot   fi  numite,   cu  lucernă.  Fără  să  între­  din  Tătărăşti  au  luat  72   ciăt  de  acest  ajutor  refii-  1
                                                       J  ju c —  se  petrec  nişte  lu-
                                                                                                                                                        î
                                                                                                                                 ză  să  plătească.
                                                                                 be de  nimeni, oamenii din
                                                                                                         de  bovine  pe  care  le-au
                                                      *  fără   pic  de  exagerare,   sat  —  avîndu-1  în  frunte   plasat  Complexului   de   Conducerea  unităţii  a-  I
      Ceva  se  intîmplă  în  ac­  ternică   mişcării  artistice   I  stranii.  Oamenii  —  cine   pe  Ioan Tripa,  Iacob Ioan,   vaci  de  la -Grind.  Unita­  gricole  a  informat  Direc-  j
    tivitatea  artistică  hunedo-   locale,  ne  lovim  singuri  şi   J  a  vrut  —  au  luat  pămînt  Anghel  Moţu  şi  alţii — au  tea  agricolă  din  Burjue  a  ţia Judeţeană  de  speciali-  J
    reană 7   Mai  precis  spus,   nesiliţi  de  nimeni  cu  stîn-   cit  s-a  putut,  animalele                                 tate  despre  faptele  reda-  >
    se  întîmplă,  cu  precădere   gu-n  dreptul,  cum  se  spune   «  brigăzii  de  aici  le-a  luat                            te  mai  sus.  Fără  succes.  I
    la  sat,  unde  momentul  or­  în  argoul  unei  anumite  ca­  J  cine  a  dorit,  astfel  că  a-   Teribilii  din  Tătărăşti  Recent,  au  anunţat  şi  Po-  '
    ganizatoric,   de  găsire  şi   tegorii  de  şmecheri!  |  gricultura  cooperativei  a                                       liţia   Judeţeană  (fără  să  I
    numire  a  noilor  directori   Un alt aspect.  In  anii  an­  J  încetat   să  mai   existe.                                 sesizeze  Poliţia  comunei.  I
    de  cămine cultorale.se pre­  teriori, în  staţiunile balneo­  *  Treaba  aceasta  este   în   intrat  în  ea  cu   coasele,   făcut  demersurile   nece­  De  ce oare ?).  Cu  acelaşi  |
    lungeşte în dauna activităţii   climaterice  Geoagiu-Băi  şi   . J  bună regulă,  în  mare  mă-   după  care  au  strîns  toată   sare  şi  a  încasat  contra­  rezultat. Cele  două  organe  |
    de  cercetare,  valorifioare şi   Vaţa-Băi,  pe  la  punctele  de   |  sură,  numai  că,  prin  fap-                         numite   mai  sus  trebuie  . J
    conservare  a  datinilor  şi   agrement,  formaţii  artistice   J  tul  respectiv,  un  număr   recolta  şi  au  dus-o  acasă.   valoarea  animalelor.   Şi   să  acţioneze,, întrucît  .la  I
                                                                                 Cooperativei  nu  i-au  dat
    tradiţiilor   locale,   extra­  cunoscute din judeţ ofereau,   |  important  le  oameni,  în         bine  a  făcut.  Iată   însă   Tătărăşti  se  petrec  nişte  *
    ordinare  în  conţinutul  lor,   la  sfîrşit   de   săptămînă,   *  special  femei,  au  rămas   nimic,  ceea  ce  nu   este   că  yin  tătărăştenii  şi  cer   lucruri  stranii  ce  trebuie  I
                                                                                                         să  li  se- dea  lor  banii.  Şi
    definitorii  pentru  specifici­  spectacole.  Acum nu se mai   |  fără  pensie,  ceea  ce  nu   drept  şi  cinstit.  A.  Moţu   aduse  în  cadrul  legii.   J
    tatea  spiritualităţii   noas­  întîmplă  acest  lucru.   Din                a  dus  lucerna  la  Gura-   încă  unul:  în  primăvară,   TRAIAN  BONDOR   j
                                                                                                         cei  din  Tătărăşti  au  luat
    tre.  Cînd  ne  vom   apuca   păcate,  posibilitatea  de  a  j  .  ie  convine  deloc,  dimpo­  sada,  la  fiică-sa,  că  dum­
    totuşi  de  lucru (? !),  căci  în   face  tot  ce  poţi  in  condiţii
  .  afară  de  nedei  nu  se  mai   de  libertate,  deplină  se  re­
    întîmplă  nimic  în  această   duce  uneori  la...  a  nu  face
   perioadă.  Iar nedeile, în  ge­  nimic.  Probabil,  ca  o  pre­
    neral, şi-au  pierdut din con­  lungire  a  faptului  că  nici
    ţinutul  lor  iniţial,  în  afară
                             în  economie  nu  se  întîm­                                                         Oaspeţi  dragi
    de horă şi de prezenţa  unui
                             plă  mare  lucru.
   grup  instrumental plătit,  de
                              In  mediul  urban,  la  ca­                                                     Gesturile  de  omenie  lansate  de  Belgia  prin  ope­
    „import",  în  rest-voîe  bună
                             sele  de  cultură  şi  cluburi­                                              raţiunea  de  ajutorare  a  satelor  româneşti  au  găsit  în­
 ir  stimulată  de  produsele  o-   le  sindicatelor,  situaţia  nu                                       ţelegere  în  toate  ţările  Europei.  Astfel,  municipaHtâ-
    ferite  de  comerţ.  Excepţie                                                                         tea  Vaals,  din  Olanda, a  adoptat satul Baldovin,  eomur
                             e.  mai  roză. .  In  plus,  aici,                                           na  Baia  de  Criş,  în  ziua  de  10  decembrie  1989,  intere-
    au  făcut  doar  două  mani­                                                                          sîndu-se,  prin  telefon  şi  corespondenţă,  de  compozi­
   festări .tradiţionale  organi­  sînt  mai  mulţi  oameni  plă­                                         ţia.socială, ce  facilităţi  social-ctoturale  ex-isla  precum
                             tiţi  pentru <  ‘a  face  ceva.
   zate  ia  Boşorod,  pi-in  gri­                                                                        şi  care  ar  fi  necesităţile  materiale  de  primă  urgenţă
                             Deocamdată,  doar  sînt  plă-
   ja,  în  primul  rînd  a  unui                                                                         ale  oamenilor din  sat.  :
                             tiţi î       'i
   profesor  de  excepţie,  'Icfan   Stimaţi  oameni  de  cul­                                               Zilele  acestea*  oaspeţi  dragi  aU  venit  cm ajutoa­
                                                                                                          re  substanţiale,  constîhd  din  alimehte  şi  îmbrăeămiti-
   Groza,  fiu  al  satului,   un   tură,  e  timpul  să  ne  gîn-                                        te.  Delegaţia  formată  din  domnii IHqhs Jan ’ Cuy,  Jan
   om  ou  o  situaţie   incertă
                             dim  mai  mult  la  locuitorii                                               Rols  şi  Maria  Herman  a  făst-cOndusă  de  pdtronui 'fî
  ^îfică   la  Inspectoratul  Ju­                                                                         omul  de  omenie  Math.  Pentru  satul  Baldovin  sosirea
                             acestui  judeţ.  Sînt  seme­
   deţean  de  Qiltură,., ,şi;  la   nii noştri.  Avem  datoria  să                                       oaspeţilor  a  fost. o  adevărată  sărbătoare.  Acestora  li
   Dupăpiatră   Cheia,  prin   le  oferim   acele  enorme                                                 s-a  oferit  prilejul  de  a  vizita  împrejurimile  pitoreşti
   grija  profesorului   Viorel                                                                           ale  localităţii.  însoţiţi  de  localnici  ei  au  coborît  la
                             bucurii  pe  care  doar  actul
   Vulturar.  Dacă  Ia   prima                                                                            Podul  Grohotului  şi  au  poposit  la  cabana   din  Bul-
   manifestare,  pe care gazde­  artistic  bine  conceput   şi                                            zeşti  a-Asociaţiei  VînătoriloE. şi  Pragarilor.  .Acţiunea ’
                             organizat  le  poate  genera.                                                de  întrajutorare  s-a  transformat wtr-o  minunată  le -.
   le  am  înţeles,  că  nu   au
                             Să  încercăm  să  le  înnobi­                                                gătură  de  suflet,  cuget  şi  simţire,  declanşînd  adinei
   Vrut  să  o  mai  organizeze,                                                                          sentimente  de  afinitate.  Oaspeţii  au  rămas  impresio­
                             lăm  sufletul,  să-i   facem
   au  fost  prezente  mai  multe                                                                         naţi  de  peisajul  montan  şi  tradiţionala   ospitalitate -
                             mai  buni  şi  mai  apropiaţi,
   formaţii oaspete ; la a doua,   mai  deschişi  spre   dialog.                                          românească.
   doar  ansamblul  artistic  ju­                                                                            Duminică,  15  iulie  a.e„  în  ziua  despărţirii,  easpe-..
                            Prea  am  ajuns,  să  monolo­                                                 ţilor  din  Olanda  li  s-a  oferit  un  frumos program  ar- ■
   deţean  „Getusa".  Ceea   ce
                            găm  şi  acest  lucru nu  duce                                                tistic  bilingv,  tinerii  formaţiilor '  artistice  «taUndu-şi
   vrem  să  scoatem  Insă  în
                            decît  la  înstrăinare,  chiar                                                talentul  cu  minunate  e&itece  şr  jocuri  specifice  zonei.
   evidenţă  este  faptul  că  au
                            şi  de  noi  înşine 1  E timpul                                               După  program,  a  urmat hora,  în  care,  alături  de  să­
   lipsit  totalmente   colecti­
                             să   se  întîmple  ceva   în                                                 teni,  s-au  prins  şi  oaspeţii.  Muzica,  dansul,  cinte- -
   vele  artistice  din  aceste  lo­  activitatea artistică hunedo-                                       cui  şi  veselia  au-animat  ore îutregi  sala  Căminului '
   calităţi,  ceea  ce  e  un  lu-
                            reană I                                                                       Cultural  din  Baldovin.  , Olandezii  şi  românii  au  trăit. J
  .  cru  dureros.  Prin  asemenea
                                                                                                          clipe  de  neuitat.         -                '
   absenţe  dăm  o lovitură pu­       MINEI  BODEA
                                                                                                                                   Prof.  UVIU  LUCAC1U  r  .
 [Vom avea  mai multă came de vită
                                                                                                          puţine  ori  în  cantităţi
                                                                                 L   a'  Oficiul  de   Gos­  mari,  asigurind  debitul -   zeze  situaţia, gospodării-  1
                                                                                      podărire  a'  Apelor,
                                                                                                                                  lor anexă- şi să  pună  la  .
     In  preambulul  discuţiei   lă  a  zootehniei  in  unitatea   eficient,  <  cu  -corespondent
   purtate  cu  dl.  Ioan  Curtea-   pe  care   o  conduceţi ?  direct  în  producţie,  modul   sistemul  hidroteh­  normal  de  apă,  evitînd   dispoziţie  spaţiile  nece-
   nu,  directorul   Asociaţiei   —  Avem  în  complex,  la   de   furajare.   Legat   de   nic  Valea  Jiului,  îl  în-   blocajele  de  sub  poduri,   sare  pentru  amenajareâ
                                                                                                          podeţe  sau  Intre  unele
  ‘ Economice  Intercooperatiş-   îngraşare,  8 200  bovine,  din   combaterea poluării  mediu­  tîlnim  pe  dl.  ing.  Ioan   maluri  înguste,  precum   corespunzătoare  a  aees-
                                                                                                                                  tor  anexe  şi  asigurarea
                                                                                  Popa,  de  la  care  aflăm
   te  pentru  Creşterea  şi  Iii-   care putem livra acum 1000   lui,  care  plnă -acum  era  o
   grăşârea  Tineretului   Bo­  la  greutatea  medie  de  400   problemă  neluată  în.  sea­  lucruri   mai  puţin  cu­  şi  - colmatarea  albiilor.  unor  canalizări  în  ve­
                                                                                                           —  Gu  toate  strădanii­
   vin  Orăştie,  interlocutorul   kg.  Am  ajuns  să  realizăm   mă,  este  de  reţinut  că  a -   noscute  de  cititorii  noş­  le  noastre,  ce  le  depu­  derea  respectării  rigu­
                                                                                                                                  roase  a  condiţiilor -igie--  ‘
                                                                                  tri.  Cei  32  de oameni Ce.
   ne-a  prezentat  o  serie  de   un  spor  mediu  de  cr-eşte-  vem speranţa punerii grab­              nem  pentru  a  asigura   nice  şi  a  purităţii  ape­
   pliante   înfăţişînd   starea  . re în  greutate,  de 0,8 kg  pe   nice  în  funcţiune   a  sta­  lucrează  în  cadrul  sis­  cantităţile  de  apă  nece­  lor.  -   f
   zootehniei  -la  ferma   unui   zi şi animal,  cu  posibilităţi   ţiei  de  epurare.  temului  hidmSeSiipc,din
  " pm  de  afaceri  din  Belgia,   de  a  atinge  i —1,2  kg,  aşa   —  Cum  gospodăriţi  baza   care  12  se   bara­  sare  atît  industriei  c ît.   Aceste  păreri au  fost
                                                                                                              pentru
                                                                                                                      consumul
                                                                                                          şi
   care  a  vizitat  de  .curînd   cum  era-.situaţia  în  anul   furajeră ?      jul  „Valea  de  Peşti",  au   populaţiei  şi,  .nai  ales,   susţinute  şi  de  subingi-
   complexul  amintit  Am  re­  de  vîrt,' al.  activităţii  aso­  —  Din  cele  1 000  ha  des­  de  exeoutat  lucrări  de   câ  apa  să-şi   păstreze   nerii  Aurel  Olaru,   de
   ţinut,  spre. informarea  ci­  ciaţiei. .          tinate   producerii   nutre­  întreţinere  şi  reparaţii   puritatea,  ne  confrun-  la  .barajul   Valea   de
   titorilor,  că  performanţele   .  —-  Cura  explicaţi  reviri­  ţurilor,  am  avut  340   ha   la  obiectivele  hidroteh­     Peşti,   Doru  Popa   şi
  ’  zootehniei  belgiene  sînt  net   mentul 7       cultivate  cu  secară  masă-   nice  şi  la  baraj.  La  loc               .maistrul   Filip  Stoica.
   superioare,   animalele   la   —  Factorul   decisiv   îl   verde,  din  care  am  însilo-   de  frunte  se  înscrie  ac­      Am  reţinut  preoeupa-  .
   îngrăşat  fiind  sacrificate  la   reprezintă revenirea la  teh­  zat  peste  4 000  tone,  tere­  tivitatea  ce  se  desfăşoa­  Şă  păstrăm   rea  ce  există  la  baraj
   700  kg,  greutate  ce  se  rea­  nologia  iniţială   de  fura­  nul  respectiv  însămînţîn-   ră  pentru  apărarea  con-      pentru  furnizarea  celor  •
   lizează  în  18  luni,   ceea                      du-1  cu  porumb.  Alte  180   i   tra  inundaţiilor,  scop  în             700  1 apă/secundă  către
                                                                               i
   ce înseamnă  un  spor mediu   jare  şi  îngrăşare  a  anima­  ha  sînt  ocupate   cu   lu­  1  care  se  amenajează  în   puritatea  apei  staţia   de   tratare   a
   zilnic  de  peste  1,5  kg  car­  lelor,  ceea  ce  ne  va  per­  cernă  şi  trifoi.  /  punctele  critice  diguri,            I.G.C.L.  Petroşani.  Ştim
                            mite  să  atingem  parametrii
   ne  pe  cap  de  animal,  iar                                               1  protecţii  de  maluri.
                                                       —  Care  sînt  oamenii  de
   producţia  medie  de  lapte   de  proiectare   â  unităţii,   nădejde  ai  complexului 7               tăm  şi  cu  unele  greu­  că  pe  locuitorii   V ă ii'.
                                                                                                                                                    în
                                                                                                                                  Jiului  îi  preocupă
   pe  vacă  furajată  este  de   adică  obţinerea  în  fiecare                                           tăţi  —  ne  declara  ing.   primul   rînd  cantitatea
                            an  a  unei  cantităţi  de  400
   cel  puţin  4000—5000  litri.  kg carne  pe  ioc  construit,   —  Aş putea  spune că toţi              Ioan  Popa.  Este  vorba   de  apă  (se  cunoaşte  că
    —   Putem  atinge  şi   noi                       sînt  harnici  şi  disciplinaţi,   \   Oficiul  de Gospodărire   despre  depozitarea  ne­  aceasta  cam  lipseşte  în
   asemenea  obiective,   dom-  reprezentînd o producţie de   dar  se  detaşează   Victor   a  Apelor — sistemul  hi­  corespunzătoare  a   gu­
  '  nule  director ?       circa  3 200  tone  carne  pe   Negroi,  Ion  Vlaşin,  Victor   drotehnic  Valea  Jiului   noaielor  în  unele  locuri,   toate  localităţile)  şi  mal
                            an.
     —  .Evident  că  da.   Mai                       Moraru,  Petru  Stoicoi,  Dan   \  are  în  custodia  sa  Jiul              apoi  calitatea  ei.  Să  nu
   avem  însă  mult  de  lucrat   —  Ce  loc  acordaţi  fac­  Mircea,   Aranca   Simion,   î-  de  Vest  şi  Jiul  de  Est,   aruncarea  unora  dintre   uităm  însă  că  din  rfu*
                                                                                                          ele  chiar  în  rîuri,  mai
   sub  aspectul  ameliorării ge­  torilor de microclimat,  temă   Ana  Timaru  şi  alţii.  cu  toţi   afluenţii   lor,   ales  în  Jiu.   Dar,   cel   rile şi  afluenţii  lor se a*
   netice  a  efectivului,  imbu-  ce  a  constituit  subiectul  te­  Ceea  ce  înseamnă   per­                                   provizionează  toate  în­
  ;  nătăţirii  selecţiei  şi  repro­  zei  dumneavoastră  de  doc­  formanţă  în  zootehnie   se   care  însumează  o  lungi­  mai  mult  infectează  apa   treprinderile  miniere  şi
                                                                                  me  a  firelor  de  apă  în
   ducţiei,  a  calităţii  şi  canti­  torat ?        ştie  bine.   Important  este   !  jur  de  700  km.  Oamenii   cunoscutele  anexe  gos­  alte  unităţi  economice,
   tăţii  bazei  furajere,  astfel   —   Consider  că,  în  con­  că  -atingerea  unui   ase­             podăreşti   în  care   se   dar şi  cei  ce  muncesc  în
   îiicît  să  asigurăm  hrana   diţiile  actuale,  cînd   fie­  menea  obiectiv  să  consti­  din   cadrul  sistemului   cresc  porci,  cum   sînt   aceste  locuri!  Deci,  să
   necesară valorificării poten­  care  specialist  şi  muncitor  tuie  deviza  întregii  activi­  ,  hidroenergetic  sînt   tot   cele  din  Lupeni,  Petrila   păstrăm  puritatea  apei!
   ţialului  fiziologic  al  fiecă­  . este  lăsat  să  gîndească  şi   tăţi   a '  fiecărui  lucrător   timpul  la  datorie,  inter­  şi  Petroşani.  Pentru sănătatea tuturor.
   rei  specii  şi  categorii  de   să  acţioneze   în  libertate,.   din  acest  sector.  venind  operativ  mai  a-   Credem  că  ar  fi  bine
   animale,                 făcîndu-şi  cu  adevărat  me­                        les  după  ploi,  care,  în   ca  primăriile  să  anali­  SABIN CERBU
     — Care este  starea  actua­  seria,   se  poate  valorifica  NICOLAE  TÎRCOB
                                                                                  această  parte  a  judeţu­
                                                                                  lui  sînt  dese  şi  nu   de
   1   2   3   4