Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_162

FE, DUMINICA, 22 IULIE 199#

------------ r— F A B U L A
i '
0SC0P Şeful către subaltern.- j>atrioată“
— Colega, vrei să ci­
n ă » ari împreună ? 99
— Dom’ şef, onoarea Ştim noi bine cine şi -ce de apă şi de evacuare Ş
DESPRE MUttCA e de ţjM tea mea. erau p a trio ţii" şi ce vo­ gunoiului. Ce vrea ea î
—■ Bine, atunci tein-
iau eî. Legat de asta au­
Deşi împreună cu semeni}
fonează-i soţiei tale să zim -oă se petrec iu m as ,a făcut numeroase jp eeg
mai pună aia işetei. - c iu d a » şi în lumea ani­ ale foamei în anii trecuţi,
Legea termodinamici mală, -în speţă fa cea a lipsind cu voie sau de 86»
lai ăfarpby Getoaronăt •porcilor. Dar să nu vă voie furajele necesare, căel
< Sub presiune, lucrurile — Gradam «testa de imaginaţi că facem vreo
R £ F L € C T i A Z l i F I nici jir nu se mai găseg
merg spre mai rău. . 50 de ani nu îaseanjsă a l uzie -sau «că a r exista
încă bătrâneţe. ceva analogii, ieşi uneori prin împrejurimi, ba c te i»
Legea lui Paddor nici ceai îndulcit, acufl#,
„E bine să şocaţi lăudabilă munca de pe Ceea ce începe bine, se M itică: oamenii se „inspiră* frau­ cînd s-a „dezlegat* import
eu
dulos din zootehnie,
urma căreia trăieşti. Căci munca aceea este te rm ic rău. ceea ce se fetimplă în tui şi ar avea toate pe- •
Ceea ce începe rău, se viaţa oafnenîlor. SA tre­ cinele acces ta furaje xrnff
ptinea copiilor tăi. Şi nu poate fi o muncă j termină şi m ai rău. cem Insă la explicaţii. proteice .şi vitaminoase,
josnică, pentru că ea se preschimbă In rîse- j Teorema lui O scroafă, considerată musai procurate pe dolari
sau mărci, care, evident
Stockmayer aleasă "a soartei şi mai
te de copii". j Dacă -ceva pare sim­ —. Pentru un monu­ -dotată de natură, pe nu- predisp-un la obezitate,
plu,. atunci- e -câmpii-, ment istoric nu, pentru mels eî, să zicem Tina, scroafa noastră, isteaţă în
dialog fertil cu aderenţi din
Aritoine de Saint Exupery ţ cat. ' o femeie da ! figură de altfel mai puţin lumea ei, se opune vehe­
Dacă ceva pare compli­ telegenică, dintr-o fermă
cat, atentei e practic im­ oarecare, luîndu-şi nasul ment ridicării . standardu­
— Clnd s-a însurat, lui din coteţe. Ca şi clnd
posibil. la purtare, fără a avea
• <Gidă spunea că îi rine , ea ar deţine mottopotaj
să-şj aănlnoe nevastă, vreun aviz sau măcar importului, nu concepe stlb
Legea ini Iiow e <prd) aviz, a făcut «a «e-a .
• „P e eînd paraziţii so­ a coborât raiul pe pă- aşa de mult ţinea .la ea. nici un motiv să se îmbu­
cietăţii ar fi în stare să-şi mînt”. Oricine poate avea idei — Şi as*mt c e ’ifc e ? făcut şl, după fătase, şâ~a nătăţească raţia zilnică,
numească şi respiraţia o S. Mched inţi inutilizatoife. — Că-i pate tău că trimis progeniturile fa altă admonestindu-i în limbajul
„muncă”, celor aleşi chiar •. ,.Numai munca *cu Prima lege de dinamică »-a mîncat-o. fermă, unde, dtqşă infor­ ei specific şi ales pe îngri­
mtinca cea mai grea li se toate form ele ei, de la se- sistemică a lui maţiile ee le deţinea, arau jitori, că ea, Tina, nu .$p-
pare tot atât de" pu$m o e ra r^ grM iiă Si pînă la Zymurjy C lientul: un confort şl şondiţii su­
„aruncă", ca respiraţia recolta marilor idei, con­ 'Nu vatorează ..«Ine perioare de futajare. Pînă ceptă suplim entari taiatl-
lui, erijîadu-se în purtătoa-
sau bătaia inim ii”. Dacă ai despachetat ce­ ş t » ce vinul vostru.
feră drepturi omului €9iel»enulî | aici, toate bnşae şi la lo­ re de cuvfat de parcă
va dintr-o cutie, n-o mai
Lucian Blaga G. Călinescu; poţi împacheta la loc —• Domnul © să vadă ( cul Jar. Dumnezeu i-ar fi pus mîiia
• „întăriţi trupul vos­ • „întîi începe să să- decît într-o cutie măi iă socoteală! / Acum, cînd s-a lărgit în cap, a tuturor e x e r s a ­
tru prin mancă «să min­ vîrşeşti lucrul, şi apoi mare. * V democraţia în toate fer­ re lor din speria sa. Fă-
tea voastră prin studiu". cheamă zeii: în ajutor. Legea cobitului — Acuzat, fii -scurt, cînd pe incoruptibila". să
Socrate Căci zeul se pune la Dacă prezici ceva, a- •concis şi spune numai mele, iar ea, considerată nu zicem şi pe naiva, Tină
• „Pot dovedi oricui #u c fu împreună cu cel funci : adevărul. un g e n » în materie por-. ar fi Is sfere, dacă a »
că cine munceşte bine şi: ce munceşte". — dacă-i de bine, te Restul lasâ-1 pe sea­ cină, nemaiteeăpîndu-şi putea, să oprească pînă _şi
cu demnitate poate, prin Euripide ocoleşte, ma avocatului dumilale. în piele şi nemuifiind apa de iacobin ete, ~
înseşi aceste -două însu­ • „Mai bine să te con­ — dacă-i de râu, te bună de reproducţie, face j igneşte , dar eu accepţi
şiri, să îndure nenoro­ sumi decât să rugineşti". găseşte. Cuietede să fie jignită. S-a cam ur­
cirea”, Diderol IL4E 1EAHRI gălăgie mare, manifestată cat deci, cum se spune în
Beethoven • M unceşte şi în man­ ' Traducere de prin gifiţături şi grohăi-'
• „După gradul în care că vei găsi mulţumire, GREORGHE GRUN ţuri pe toate canalele J — popor, scroafa fa copac,
este preţuită munca se Omule, Fiu al Pămîntuloi avîad în -vedere că ea n-a
poate cunoaşte gradul d e' şi al Cerului". prea rimat jw m aaen t, şl
civilizaţie al unui popor” sistematic încoace şi-neoi<\
N. A. Dobroliubov Th. Carlylc 0 ^ 3 , în rînd .cu ceilaiţi semeuL
S-a zvonit Insă eă pcitf
•. „Cine a înălţat 'mun­
ca pînă la iafeiţe, acela Selecţie de JUE 1EAHU fermă este acum mare agi­
taţie, bate alt vînt, ceilalţi
purceluşi şi pureeluşe,
porci şi scroafe protestfaâ
energic împotriva „trata­
mentului" inadecvat la
C e ştim despre muncitorii care sînt supaşi din parte»
distinsei scroafe <fin po­
japonezi ? veste, Şi, cum fiecare fa­
bulă are şi o morală, fa
cazul de faţă această fea#
Despre Japonia şi „m i­ poneze sînt preocupate de putea exprima, prin gşgte»-
racolul japonez", circulă formarea, muncitorilor ca polare, prin aceea-că -Se­
o imensitate de informaţii specialişti Spre deose­ care scroafe pe limba ef
şi se fabulează în cele bire de S.U.A. şi Europă
mai surprinzătoare feluri. occidentală, unde impor­ piere".
Unele lucruri au ajuns şi tanţa calificării muncito­ Pentru conformbaie
Ia noi. Altele ne-au fost rilor s-a redus ca urma­ - Taţi, cum se numeşte păsărică aceea Desen de AL. RUGESCU UN SUS SCROFA
ascunse sau interzise. în ­ re a automatizării, în Ja­
tre acestea şi eede refe­ ponia, fa schimb, lingă
ritoare la muncitorii ja ­ utilajele ultramoderne
ponezi. Ştim ceva despre stau muncitori de înaltă
ei ? Iată cîteva repere calificare., dapoaezif con­ Prelungirea agoniei î De ce ? Cum ? C ît timp ?
preluate după publicaţia sideră — şi pe bună drep­
„Harward manager": tate — că utilajele îm­ In finalul vieţii, Tito a- plot în vederea preluării
în Japonia se practică preună cu muncitorii au vea să devină o victimă a cererea sporită de oxigen, te cu un antibiotic ameri­ puterii! :
pe scară largă sistemul de o valoare mult mai mare ateroseterozei, consecinţa deci de ringe, fa condiţiile can de uitirnă oră). Bolna- Dar, după fericita expren
angajare pe viaţă în în­ decît muncitorii sau uti­ faptului că «ra un gur­ efortului de mers şî ofţs-ta vul era te stadiu d e „comă Sie a unui ziarist iugoâav,
treprinderi. Muncitorii an­ lajele luate fiecare se- mand de prim ă mînă, iu­ scăzută printr-o arteră depăşită" (noţiune elabo­ „Tito a ales an mcmwnţ
gajaţi în acest fe l consti­ : parat. bea vipuriie şi tutunul. în strîmtată are ca rezultat rată în anul 1680 de reătre fierbinte pentru a-şi des-i
tuie un „capital uman" de în Japonia nimeni nu anul W5J î se extirpase chi­ durerea). Au venit în con­ Storre Mo-lfaret şi Mâurice-4. chide succesiunea*: sovieti-i
mare ««doare. Ia întrea­ acceptă, .principiul lui rurgical colecte tui pentru sult chirurgi sovietici, a Goulon, defihiad o situaţie cii invadaseră Afgan* da«»
ga perioadă de iadivitate, Murphy care spune că litiază. în anul 1970 a iost venit celebrul Michaeî De în care creierul este mort, nul, ambasada S.Bt.A. d f
un muncitor japonez pri­ „dacă ceva poate să mear­ tratat pentru un infarct Bakey de la Houston, s-a deci îîpşeşte orice undă la Teheran era u m iliţii
meşte sub formă de sa­ gă prost, va merge prost miocardic, după care corte­ hotărît efectuarea unui pe electroencefalogramă, în Exista teama cumplită c i
lariu şi alte sporuri o su­ cu siguranţă". Probleme­ giul prezidenţial a inclus dispariţia lui Tito le-SUţ
mă care echivalează cu le se rezolvă înainte de a în el (m asată desigur) o oferi — prin vidul creat —*
circa 1 milion mărci -vest-- se amplifica iii .-perma­ salvare antişoe dotată după BOALA PUTERII sovieticilor prilejul s ă ' se
germane, la care se mai nentiza. Fiecare munci­ modelul american, cu un • PUTEREA SI BOALA „revanşeze" după 35 de ani
adaugă 500 000 DM alo­ tor este pregătit să rezol­ cardiolog la b o rd ; de • PUTEREA BOI1I ocupînd Iugoslavia.™ In
caţii sodate. ve singur problemele mă­ menţionat că medicii care campania sa electorală,
Angajarea .pe viaţă este runte care apar, sâ elimine l-au îngrijit pentru in­ ■— — — Jimmy Carter ţinea sa
considerată ea o investi­ singur sursele de pertur­ farctul miocardic n-au pontaj arterial, adică pla­ timp ce circulaţia şi respi­ precizeze că „el nu va miş­
ţie costisitoare. De aceea, baţii, să crească eficienţa avut voie, prin angajament sarea unei proteze vascu­ raţia sînt menţinute arti­ ca un deget dacă Iugosla­
ea este bine fundamen­ muncii. scris, să iasă timp de 5 lare din plastic, ocolitoare a ficial). Oprirea activităţii via ar fi: invadată după
tată pe ideea că va­ Despre muncitorii japo­ ani din Iugoslavia, să obstacolului, operaţie efec­ creierului s-a consemnat în moartea lui Tito”. Ar f|
loarea muncitorilor tre­ nezi a apărut în lume o deconspire unor colegi tuată în 12 ianuarie 1980, 25 aprilie 19801 113 zile nedrept să ignorăm că T ito
buie să crească perma­ întreagă literatură. Şi străini boala ilustrului pa­ fără succes ! A urmat gan­ de agonie ! Care este expli- la vîrsta sa, după reali­
nent prin programe de nouă, sinceri să fim, ei cient! grena de gambă neeesitînd • caţia ? zările sale istorice, era în­
perfecţionare, de dezvol­ ne stîrnesc admiraţia. Câş­ Acordînd în amil 1979 Un amputaţia, refuzate în pri­ Nu e un secret pentru conjurat de aura unui'
tare a unor noi aptitu­ tigurile lor, faţă de ale interviu televiziunii fran­ mul moment de Tito, altfel nimeni că în condiţiile u- părinte... .
dini, atribuirea de sar­ noastre, sînt enorme. ceze, plimbîndu,-se în timp un om viguros la cei 87 nci dictaturi libertatea de Oricum medicii au tre­
cini noi, ete. Să spunem însă că, în ce vorbea, privitorul mai de ani ai săi. Dar ampu- acţiune a medicului în faţa buit să aibă în vedere -O
Conducătorii japonezi comparaţie cu noi, pro­ versat remarca o şchio- taţia efectuată în 20 ia­ unui demnitar este extrem decizie politică mai mult
se consultă permanent cu ductivitatea japonezilor pătare, iniţial considerată nuarie avea să fie urmată de limitată ; dacă, în mod decît una medicală; oare
muncitorii pentru a ob­ este de 3—6 ori mai mare de iBedicii iugoslavi ca se­ de obişnuitele complicaţii . corect, s-ar fi dispus sus- va trebui să-şi însuşească
ţine de la ei informaţii in ramurile industriale cundară unei sciatici, dar renale (impunînd folosirea ' pendarea inutilei reanimări, studenţii la medicină şî
şi opinii competente, de clasice şi fără termen d e , ţinînd de fapt de o tulbu­ rinichiului artificial), car­ medicii saii demnitarii care subtilităţile acestor decizii
specialişti. Aceasta nu comparaţie în ramurile de rare gravă a circulaţiei ar­ diace (nevoia de stimulator ar fi făcut aceasta puteau politice?
este o exagerare. -Condu­ vîrf. Aceasta spune totul. teriale („conflictul" dintre cardiac), pulmonare (trata­ fi ulterior acuzaţi de com­ Dr. CORNEL STOICA
cerile întreprinderilor ja­ L. VISCHI