Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_164
P. 2

CUVÎNTUL
        P A G   2



                                                                                                                                    bun,  ne-am  zis.  Pe  uşa
               Nu  lăsaţi  să  se  piardă                                              N  u  ştim  dc  ce;   dar  In  perioada  aceasta   se   cămin  cultural  se   afla
                                                                                                              încearcă  organizarea  de  biroului
                                                                                                                                             directorului  de
                                                                                           dorind  să
                                                                                                      cunoşti
                                                                                                             discoteci  pentru
                                                                                                                              tineri,
                                                                                           activitatea  unui  că­
                                                                                      min  cultural  în  această   pentru  petrecerea  plăcu­  afişat  un  program   de
                                                                                      perioadă,  ■  ai  o  anumită   tă  a  timpului  liber,   că   lucru  al  acestuia.   Dimi­
                      experienţa  bună  !                                             reţinere.   După   Revo­  har  domnului,  acest  timp   neaţa  se  „lucra"  pînă  la   10,
                                                                                                                                    ora  11.  Nu  l-am  întîlnit
                                                                                                                              abun­
                                                                                                             există  acum  din
                                                                                      luţie,  cei  în  drept  au  ho-
                                                                                                                                                                10,
                                                                                      tărît  câ  la
                                                                                                  conducerea
                                                                                                                                    tor.  Dacă  vreun
                                                                                                                                                      tînăr
                                                                                      acestor  instituţii  să  vină   denţă.  Din  toamnă   se  însă  niciunde   pe  direc­  11,
          Bolile   de:  uzură,   cum   „posesori"  ai  unor  coxar-   miei  corpului  omenesc,  p   directori  oameni  care  să     ar  fi  dorit  să  se  înscrie,
                                                                                                                                    să  zicem,  în  formaţia  de
        sînt  coxartrozele,   gonar-  troze,  discopatii   lombare   experienţă  care,  dacă  s-ar   se  ocupe  anume  de  via­     dansuri ? !   Probabil  era
        trozele   sau  alte.......roze"  sau  spondiloze  —  cărora   pierde,  ar  fi  un  păcat  de   ţa   spirituală  a  satului,   Poate  o  şansă  să-şi   împlineas­  12,
        se  tratează  de  regulă  fi-   masajul  de  recuperare  a-   neiertat.  Şi  există  perico­  înlăturîndu-se  o  moşte­     că  această  dorinţă  seara,   13,
        zioterapeutie  sau  medica­  plicat  de  Romuius  David   lul  să  se  piardă   pentru   nire  tristă,  cînd   foştii                                   15;
        mentos.  Care  este  proce­  le-a  înlăturat  cauzele-  du­  c ă . R.D.  nu  duce  lipsă  de   secretaţi  cu  propaganda   altădată  la  discotecă,  care  era  a-   15,
                                                                                                                                    nunţată
                                                                                                                                             tot
                                                                                                                                                  printr-uti
        deul  mai  indicat,  asta  ho­  rerilor  sau  spectrul   im­  angajamente  în   străină­  ştiau  să  facă  de  toate,       afiş !
                                                                                      ocupîndurse
                                                                                                  implicit  de
        tărăşte  medicul, . în  func­  plantării  unei  coapse   ar­  tate.  Ce-ar  fi,  spunem  noi,                                 La  Căminul   Cultural    15,
        ţie  dc  evoluţia  bolii   şi   tificiale.  De  un  asemenea   dacă   Spitalul   Judeţean   acest  domeniu ,  delicat.
        starea   generală  a  bolna­  tratament   a   beneficiat   Deva,   Direcţia   Sanitară   Iată. ce  am  întîlnit  con­       Brîznic,  ce,  ţine  de  Ilia,
                                                                                                                                    unul  dintre  geamuri  era
        vului.  Există'  însă  în  fi-   chiar  şi  semnatarul   rîn-   Judeţeană,   in  colaborare  cret  cu   prilejul   unui   va  trece  la  o  activitate
        zioterapeutieă  oameni  ca­  durilor  de  faţă.    cu  Sindicatul...... „Sanitas"  raid  întreprins  pe  Valea   normală.   Ne   bucură   deschis.  Era. folosit,  pro­  16,
                                                                                                                                    babil,  în  loc  de
                                                                                                                                                      uşă !
        re  au  ajuns  la  perfecţiu­  Nu  am  scris  aceste  rîn-   al  cadrelor  medii  sanita­  Mureşului.   La  Căminul   faptul  că  noul   director
        nea  meseriei  lor  —   l-am   durî  pentru  a-i  face  clien­  re  ar  organiza,  sub   con­  Cultural  Gurasada  stăm   se  gîndeşte  să  pună   în   La  intrarea  din   spate,   16,
                                                                                                                                                        cu
        numit  pe  masor  —   incit   telă  lui  Romuius   David.   ducerea  şi  instrucţia  aces­  de  vorbă  cu  domnul  Mir-   evidenţă   bogatele  tradi­  de  lingă  magazinul   mai
                                                                                                                                    lămpaşe  în  vitrină,
        pot  să  soluţioneze  pe. cont   Are  pînă  peste  cap  şi  me­  tui  orrtţ  o  şcoală  de  ma­  cea  Sergiu  Bucăţea,  di­  ţii  folclorice   locale,  al   precis  în  holul  de  la  in­
        propriu,   fără   asocierea   dicii  de  la  Baia   Sărată   sori  în  sistem  de  perfec­  rectorul  aşezămîntului  de   căror  fond,  la  nivelul  co­  trare,  se   aflau   nămeţi   17,
        tratamentului  medicamen­  Deva  au  „grijă"  să-l   în­  ţionare  pentru  propriii  sa­  cultură.  Un  om  cu  mult   munei,  este  extraordinar
        tos,  multiple  cazuri   de   carce  într-atît  îneît  nu  mai   lariaţi,  sau,   de   iniţiere   bun-simţ,  care  încă   de   de  bogat.  de  sare  aruncată  în  vrac.
        artroză  a  articulaţiilor.  poate  face  decît  masaj,  de   pentru  terţe  persoane,  ca­  Ia  numirea  sa  în  această   La  Ilia  am  ajuns   la   Putea  lua  oricine.   Cre­
                                                                                                                                     dem  că  mai  multă  grijă
          Un  asemenea  specialist   liniştire,  tcel  de  recupera­  re  ar  fi  dispuse  să-şi  plă­  funcţie  s-a  apucat  serios   ora  unsprezece  fără  un   17,
        desfăşoară  de  mulţi   ani   re,  care  'necesită  un  timp   tească  şcolarizarea ?   Per­  de  lucru,  A   început,   în   sfert.  Pe  panoul  de  afi-   pentru  gospodărirea   că­
        activitate, la  secţia  de  bal-   mai  îndelungat  la  o  şedin­  sonal  vedem  în  aceasta  o   mod  firesc,  cu   inventa­  şaj  de  la  intrare.  —  un   minului  cultural  nu  stri­
        neofizioterapie  a  Spitalului   ţă,  aproape  că  a  fost  iz­  iniţiativă  în  folosul   oa­  rierea  bunurilor.  Ce   s-a   îndemn:   „Tineri,  băieţi  că. Sînt  doar  cîteva   con­
        Judeţean   Deva,   domnul   gonit  de  aici.  Cu  ce  scop ?   menilor. 'Experienţa   valo­  constatat:  multe •  instru­  şi  fete,  între  16—25  ani,
        Romuius  David.          Ar  fi  interesant  de  ştiut.  roasă,  cunoaşterea  comple­  mente  $i  aparatură   de­  care  doresc  să  facă  par­  statări.  Unele  sînt  la  o
          Pe  „cartea  de  vizită"  a   Aţn  scris  nndurile   de   xă  nu  trebuie  lăsate  să  se   fectă,  mobilier   distrus.   te  din  formaţia  de  dan­  primă  privire,   datorită
        competenţei  profesionale  a   faţă   deoarece   masorul   piardă,  mai  cu  seamă  cînd   Pentru   repararea   lor,   suri  a  căminului   cultu­  faptului  că  nu  am  putut   18
        acestui  om  pot  pune  sem­  Romuius  David  a  acumu­  este  vorba   de  sănătatea   dacă  mai  e  posibil  acest   ral  să  se  prezinte   între   dialoga  cu  cei  în  drept.   18,
        nătură  de  garanţie   sute   lat,  pe  baza  unei  temei­  oamenilor.        lucru,  trebuie  bani !  De   orele  8— 11   şi   17—20   Poate  altădată...
        de  oameni  —   nefericiţi,  nice   cunoaşteri  a  anato­   ION  CiOCLEI      unde  vor  fi  obţinuţi ? !  pentru...  „Iată  un   lucru  MMEL  RODEA
                                                                                                                                                                19,
                                |  PRIMIM  LA  REDACŢIE    pentru  unitate,  lucru   ce
           Accentul  pe                                    se  poate  face  azi  fără  nici ■                                                                   19
                                   Ne  exprimăm   regretul   o  cifră  de  plan  sau  apro­  SA  FIE  DOAR                                                      19
                                  pentru  apariţia   articolu­  bări  de  la  alte  fpruri.;  Din   UN  ZVO N ?                                                 20
            stringerea            lui  cu  iz  denigrator  „O  li­  acest  motiv,  de  aproxima­  (Urmare  din  pag.  1)
                                  citaţie  care  n-a  mai  avut   tiv  o  lună,  a  fost  demon­
             tirajelor            Ioc"  în  ziarul  dumneavoas­  tat  din  vechiul  loc  şi  a-   te  documentele  de  ini­
                                  tră  nr.  156,  din  13  iulie
                                                                                       ţiativă  privată  ale  ac­
                                                           dus  în  incinta  unităţii.
                                  1990,  numai  pe  baza  afir­  '  Precizînd  că  nu  dorim   tualului  şef  de  la  Flo­
           {Urmare,  din pag.  1)  maţiilor  »unei   persoane,   să  dialogăm  cu   numitul   ra,  domnul  Popescu  (fi­
                                  care,  deşi  i  s-a  explicat,   Pădurean  Ieronim,  In  vir­  del  apărător  al  „meri-
        suprafeţelor,  unitatea  a  a-   nu  a  avut  capacitatea  să   tutea  dreptului  la  replică,   . telor"  fostului  prim-se-
        juns  să  creeze  un  însem­  înţeleagă  un  lucru  elemen­  vă  rugăm  a  publica  pre­  cretar)  vizează   tocmai
        nat  disponibil  de  nutreţuri   tar:  acela  că   interesele   zenta,  pentru  a  da  posibi­  acest   obiectiv ?   Iată
        —  în  special   fînuri  —,   » unităţii  primează   asupra   litate   cititorilor  ziarului   cum,  industria   mică
        ce  pot  fi  vîndute  altor  u-   unor  interese   particula­  să-şi  formeze  o  părere  cit   face  agrement,   birta-
        nităţi  sau  gospodării  par­  re,  oricare  ar  fi  acestea.  mai  reală  asupra  proble­  şii  devin  medici,   iar
        ticulare.  Asemenea   dis­  Utilajul  în  discuţie   nu   mei  în  discuţie.   bolnavii  n-au  decît  să
        ponibilităţi  există  şi   în
                                  a  fost  licitat  (ca  de  altfel   Ing.  DRAGAN  VIOREL,   meargă-  la  babe. _   Bi-                                        23,
        privinţa  păşunilor.  In  pre­  încă  două  utilaje),  în  urma   preşedintele  Consiliului   ne-ar  fi  să  fie  doar  un
        zent,  fermele  unităţii  au   hotărîrîi   conducerii  '  de   de  Administraţie   zvon !
        în  stoc  peste  1 100   tone   a-1  recondiţiona  şi  monta  al  I.G.C.L.  Oră ştie
        siloz  şi  1 700  tone  . fînuri.                                                                                                                       23
          In  noul  cadru  organiza­
        toric,  cu  o  autonomie  cres­
        cută,  unitatea  a  livrat  şi
        livrează  prin   magazinele
        din  reţeaua  „Prodas"  can­                 Marşuri  şi  lozinci
        tităţi  însemnate  de   caş
        de  oaie,  carne  de  miel  (a-                                                                                                                         da
        vînd  un  microabator  pro­  (Urmare  din  pag.  1)  tru  a-şi  arunca   veninul   deschis   părerea,  de  a                                            tri
        priu  —  n.n.),  cartofi   de                      tocmai  asupra   cucerii'i-   face  opoziţie,  de  a  nega                                           Sc
        vară  şi  alte  produse.                           lor  Revoluţiei   noastre,   opiniile   celuilalt.   Este                                            A)
          In  paralel  cu  grija  pen­                     pe  care,  intr-adevăr^  în   chiar  necesar  să   exis­                                             ra
        tru  stringerea  şi  depozita­  Făcînd  abstracţie .   de   cea  mai  mare  parte,  ti­  te  puncte  de  vedere,  con­                                  (S
        rea   furajelor,   consiliul   faptul i că  datele  marşu­  nerii  au  făcut-o,  şi  între   trarii,  dialog,  dar  aces­                               TI
        de  administraţie,  şefii  fer­  rilor  de  protest  nu   au   ei,  desigur,   mulţi  stu­  tea  nu  în  dauna  progre­                                 st<
        melor  şi  salariaţii   acordă   fost  alese  la  întîmplare  denţi.  Dar  ei,  tinerii,  stu­  sului,  ci  în  susţinerea  sa,                         tu
        toată,  atenţia  pregătirii  te­  —  13  iulie  (exact  o  lună   denţii,  prin  puternica  lor   nu  în  desconsiderarea  u-                           (V
        meinice  a  producţiei  anu­
                                   de  la  evenimentele   din   reprezentare  numerică  şi   nor  oameni,  ci  în  ajuto­                                       lej
        lui  viitor,  pe   terenurile   iunie  a.c.)   şi  20   iulie   ţinută   intelectuală,   au   rarea  lor,  nu  în  desta­  Noi  şi  oraşul              <U
        eliberate  de  unele  culturi   (şapte  luni  de  la   sfînta   obligaţia. să .apere  liber­  bilizarea  democraţiei,  ci                               Lc
        organ izîndu-se   fertilizarea   Revoluţie  din  decembrie   tatea  şi  democraţia,   să   în  consolidarea  ei.                                        (C
                                                                                                                 Cu  ani  în.  urmă,  arhi­ gă . la  adevărate  scamato­
        şi  efectuarea  arăturilor  de   1989)  —  surprinde  modul   le  asaneze  de  vicii   şi   Şi  ar  m ai.  trebui  sub­  tecţii  au  primit  ordinul  rii  financiare  pentru   In
        vară.  Asemenea   lucrări   de  interpretare  şi  mani­  destabilizare.    liniat,  poate,   necesita­                                             a    ru
        vor  fi  realizate  şi  pe  cele   festare  a  scopului   celor   Ei,  studenţii,   viitorul   tea  de  a  avea   încrede­  de  a  proiecta  cu  zgîrce-  putea   permite  finaliza­  un
                                                                                                               nie  blocurile  ce  urmau  a  rea unor ansambluri arhi­
        150  ha  ocupate  acum   cu   două  acţiuni.   Denumite   foarte  apropiat  al   con­  re  în  cei  pe  care   i-am                                     pă
        grîu,  la  recoltatul  căruia   organizaţii   apolitice,  a-   solidării  societăţii  noas­  ales  să  ne   conducă  —   fi  construite  de-a  lungul  tectonice  de  care  să  nu   ne
                                                                                                                                 mar­
                                                                                                               bulevardelor  care
        se  va  trece  peste  puţină   sociaţiiie  studenţeşti  pre­  tre  democratice,  nu  tre­  cel  puţin  pentru  perioa­        trebuiască  să  roşim,  aşa   St
        vreme.  Legat  de  -  seceriş,                                                                         chează  inima  şi  arterele  cum  .se  înîtmplă  în   ca­
                                   zente  şi-au  exprimat  —   buie  sub  nici  un   motiv   da  legal  desemnată  —,   oraşului  nostru.  Prin  tot  zul  cartierelor  Dacia  sau   cil
        interlocutorul  ne-a   spus   nu  doar  protestul   faţă   să  se  lase   impresionaţi                 felul   de  artificii,  uneori  Bejan.           SJ
        că  performanţe   deosebi­  de  arestarea  lui  Marian   şi  conduşi  din  umbră  de   iar  dacă  ne  vor  înşela   riseîndu-şi  chiar  şi  slujba
        te  s-au  înregistrat  la  se­  Munteanu,  care,  după  o-   falşi  intelectuali,   să  se   aşteptările  îi  putem  re­        In  această  situaţie,  ar  j   al
        cerişul  orzului  din  lanu­  pinia  noastră,  nu  este  şi   alăture  lozincilor  vitrio­  cuza  şi  numi  alţii  în  lo­  aceşti  artişti  ai  construc­ f i  păcat  să  na  batem  joc i   toi
                                                                                                               ţiilor,  au  reuşit  să  proiec­
        rile  I.A.S:  Călan  eu  o  com­  nu  poate  fi  reţinut  fără   lante  ale  unor   indivizi   cul  lor.                      de  aspectul  frumos   al   In
        bină  nouă,  primită   din   motive  temeinic   justifi­  precum   fostul   deţinut                    teze  construcţii  care  prin  bulevardelor  ce  constituie   efc
        R.D.  Germană  în  dotarea   cate  (ca  de  altfel   nici   politic  Ticu  Dumitrescu,   Cu  aceste  gînduri   şi   jocul  de  linii,  de   goluri  vitrina  oraşului.  Mă  refer   Bl
                                                                                                               şi  plinuri
                                                                                                                         au  reuşit
                                                                                                                                   să  la  persoanele  care  au  în­
        I.A.S.  Haţeg.  Cu  o  aseme­  Nica  Leon,  Dumitru  Din-   să  răspundă   îndemnu­  cu  părerea  că   studenţii   creeze  un  ansamblu  ar­            na
                                                                                   au  de  făcut  la  această
        nea  combină  este  o  mare   că  şi  alţii)  —  dar   au   rilor  veninoase  ale  fos­  oră  lucruri  mai  frumoa­           ceput  să-şi  închidă   bal­  TI
        plăcere  să  lucrezi,  neînre-   strigat  şi  sloganuri   de   tului  ministru  al  învăţă-            monios,  care  a  stîrnit  ad­ coanele  din  proprie  ini­  tri
        gistrîndu-se  nici  un   fel   tipul  „Jos  comunismul",   mîntului  Mihai  Şora,  ca­  se,  mai  necesare  şi  mai   miraţia,  ba  chiar  şi  invi­ ţiativă ;  mai  ales  că  în­  I-i
        de  pierdere   din  produc­  „Jos  Ilieseu",   „Ole,  ole,   re  a  lăsat  în  urmă   nu­  utile  —  după  Un  an  greu   dia  unor  turişti  din  ţa­ chiderea  balcoanelor   nu   Gi
                                                                                                               ră  şi  din  alte  ţări  cu  tra­
        ţie.  De  ce  oare  nu  se  pot   Frontul  ăsta  ce  mai  e ?"  mai  disensiuni   şi  -  iţe   de  studiu  şi  de  luptă  —   se  mai  justifică  prin  lip- ]   Yt
        fabrica  şi  la  noi  aseme­  —  cu  evidentă  tentă  po­  încurcate,   să  repete  —   să  menţionăm  şi  reflec­  diţie  în  acest  domeniu.  sa  de  căldură.
                                                                                                                 Desigur,
                                                                                                                          aceste  jocuri
                                                                                                                                        Facem  un  apel  la  toţi
        nea   utilaje ?   întrebarea   litică.  Sigur,  poate   au   după  indivizi  furioşi   şi   ţia   compatriotului  nos­  ale  fanteziei,  pentru  a  fi  cei  care  iubesc  oraşul  in   ră
                                                                                                                                                                rii
        este  valabilă   şi   pentru   fost  puţini  studenţi  care   iresponsabili  —   sloga-   tru  Angliei  Rugină,  eco-                                   ci;
        combinele  de  recoltat   fu­  au  strigat  asemenea  slo­  ne  şi  lozinci  denigratoa­  nomist  de  talie  interna­  concretizate  în  ambianţa  care  locuim  să  nu  per­  un
        raje,  cele   primite  * din  ,   ganuri  şi  altele   binecu­  re  la  adresa   scumpei   ţională,  cum  că  foţi  trăim   citadină,  au  avut  nevoie  mită  închiderea  balcoa­  L  J
                                                                                                               de  efortul  constructorilor.  nelor  din  clădirile  ce  se
        R.D.G.  constituind  ’ un  a^-   noscute  din  Piaţa   Uni­  noastre   democraţii,   a   sub  imperiul   imperfec­                                      fa
        devărat  punct  de  referin­  versităţii,  însă   marşu­  conducerii   statului   şi   ţiunii  umane.   Dar   să   Efortul  s-a  manifestat  nu  înşiră  de-a   lungul  prin­  sa
        ţă.  Poate  în  noile  condiţii   rile  lor  au  fost  folosite   guvernului,   întinîndu-şi   adăugăm  şi  faptul  .  că   numai  pe  plan  fizic,  ci  şi  cipalelor  artera  ale  De­
        se  va  alinia  şi  industria   de  indivizi  perfizi,   de   astfel  caracterul  lor   în   avem  cu  toţii  .  datoria   financiar,  deoarece  faţa   vei.  Să  facem  astfel  in­  m :
        noastră   -constructoare  de   adversari   înrăiţi  ai  re­  general  civilizat,   decent,   sfîntă  de  a  limita   cît   dele  deosebite  erau  con  cit  noi,  locuitorii,  să  ne   şi
        maşini  la  cele  mai   bune   gimului.'.--- ,  îărâ_  justifi­  ordonat,  ferm.  mai  mult  cuantumul  im­  siderate  un  lux,  iar  ba   mîndrim cu oraşul  nostru.  re;
        reaiizări   în  materie   pe   care  morală,   patriotică   Desigur,  este   dreptul   perfecţiunii  din  noi.  In­  nii  erau  picuraţi  cu  zgîr-   Arh.  EMILIA  HAMOŞ,   uş
        plan  mondial.  Este  o  do­  în  aeţiunije  Ip r''—  pen­  fiecăruia  de  a-şi   spune  tru  mai  binele  tuturor.  cenie.  Astfel, constructorii   Primăria  municipiului   m.
        rinţă  arzătoare  a  tuturor                                                                            au  fost  obligaţi  să  recur­  Deva
        agricultorilor  români.  •
   1   2   3   4