Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_168
P. 2
*AG. 2 CUVÎNTUL LIBEI
Pe cind un bazin de înot, (Urmare din pag. 1)
merge bina, iar holda pro
Să nu ne îmbătăm cu apă chioară! acoperit şi termoficat, la Deva? mite recoltă bogată. ■■ Bine,
ba chiar foarte bine evo
luează culturile de porumb,
Nu se mai ştie în care foarte limitată, de la mij sfeclă ţi eartofi, -ceea ce
Parca este un făcut, ca ţii din alte părţi (!). Pentru cu acuitate, avînd în vede cincinal ne-au promis pri locul lunii iunie şi pînă la
atunci cind nu prea aveam ieşirea din impas, impor re că prin fabricarea clan ma dată şi în care cinci sfîrşitul lunii august, Apa relevă strădania: cooperato
rilor
ţi a celorlalţi cetă
ce minca, ni se ofereau, tant este să fie reconside destină a băuturilor alcoo nal ne-au amăgit ultima rece, din cale-afară, dău ţeni ai comunei, in întreţi
din-, belşug — tn compen rată poziţia tuturor produ lice se facilitează vînza- oară „aleşii" noştri de pînă nează deopotrivă copiilor nerea acestora. Pomii fruc
saţie, oare ? — băuturi al cătorilor faţă de valorifi rea unor produse nocive, lă revoluţie la, cîrma mu şi vîrstnicilor. De multe tiferi,deşi loviţi parţial de
coolice de variate tării şi carea deplină a potenţia cu conspeinţd uneori grave nicipiului Deva că vom fi Ori, este nevoie să faci în grindină, petri de roade.
sortimente. lului pomicol, să redresăm asupra stării de sănătate a beneficiarii unui minunat călzire adevărată pentru a — Avem un an bogat —
Acum, cînd cît de cît s-a livezile, cui tivind speciile consumatorilor. Iată de ce ştrand acoperii şi termo intra în apă. Eşti nevoit să rie spunea domnul Alexan
îmbunătăţit alimentaţia, se şi soiurile de pomi speci consider că trebuie să ne ficat. Lâsînd la o parte înconjor! în pas' alergător dru Neagu, primarul; comu
constată o acută „secetă", fice condiţiilor locale. conjugăm eforturile şi toţi toate visurile de ieri şi de de cîteva ori perimetrul nei, un om tinăr, plin de
dispărînd complet din raf — O altă cauză a neasi- factorii responsabili, inclu azi despre locuri de agre bazinului, după care în iniţiativă, apreciat de ma
turile magazinelor băuturi gurării materiei prime — siv poliţia, să- veghem la ment^ soluţionarea defini chizi ochii, scrîşneşti din rea majoritate, a cetăţeni
le alcoolice, titre este ex ne spune domnişoara Tâti- respectarea legislaţiei ■ te tivă a problemelor poluării, dinţi şi. cu curajul şi in
plicaţia unei asemenea si ana Opruţa, jurisconsult al vigoare, îiumăi aşa fiind construirea unei linii de diferenţa unui sinucigaş, lor comunei, deţi unii —
e drept că aceţtia sînt pu
tuaţii ? Pentru ca să nu ne Unităţii, o reprezintă igno- posibil şă stăviliră feno tramvai Ilia — Hunedoa te arunci în bazinul cu apa ţini — ar prea să-l schim
mai îmbătăm cu apă chioa narea şi elridârea de către menele negative. Totodată, ra, regularizarea şi cură ca gheaţa. Dacă ai avut be din pricini ce nyss prea
ră, subiectul băuturilor : unii producători a legisla important este ca la elibe ţirea Mureşului — ne-am noroc să,te mai ridici la limpezi. Asta pentru că
fiind inabordabil multă ţiei în., vigoare, respectiv rarea autorizaţiilor pentru mulţumi, deocamdată, cu .suprafaţă, fără a paraliza, Dumnezeu e darnic, dar ţi
vreme pentru presă, ne-am. a Decretului nr. 504/1959 libera iniţiativă să se ve- realizarea şi numai- a unui alegîndu-te doar cu agrava fiindcă vrednicia oameni
adresat demnului fng. So- şi a H.C.M. 2500/1969, care rifice. baza materială £ ,.şb- • bazin acoperit, rii japă ter rea unei supărătoare lorabo- lor este mare.
loimm Marina, directorul interzic fabricarea clandes 1 iritanţilor, pentru ca aceş mală, într-o capitală de, . sciatice rpai vechi, radiezi Pe uliţele satelor Peţtiţu
întreprinderii de Vinifica- tină şi cu mijloace impro- tia să lur preia şi . să vîn- judeţ, despre care se vor de bucurie; pomenind „de Mic, Valea Mândrului, Jo
ţie şi Produse Spirtoase .. vizate a băuturilor alcoo dă, la preţuri - de speculă beşte tot mai des in ulti bipe* pe cei ce, de-a seni ţi Nandru am întilnit
Deva, care ne-a oferit o lice, precum şi valorifica băuturi alcoolice provenite ma vreme că ar fi cea mai lungul anilor, ne-au repe marţi, 24 iulie a.c., foarte
imagine reală asupra stării rea ■neautorizată a acesto din reţeaua comercială. poluată localitate din ţa tat proţnisiuni neîndepli multe care ţi căruţe ce
de lucruri actuale şi de ■ ra. ' '' ră. Dacă nu şe poate nite. . . scîrţîiaU sub greutatea fi
perspectivă din acest do — Unei asemenea forme -4— Cu ce alte probleme altfel, , prin contribuţia In fine, dacă nicicum nu nului adus din ctmp.
vă mai confruntaţi ?
meniu. ^ de speculă autorizată, fără noastră, a tuturor cetăţeni se poate executa, de azi pe
— In ceea ce ‘ne priveş buletin de calitate a pro — Avînd în vedere pe lor deveni. * Facem această mîine, muli-visatul bazin
te, dispunem de capacităţi nuria de băuturi, am sta-, propunere, gîndindu-ne, acoperit şi termoficat, să
de ■ fabricare a băuturilor duselor desfăcute pe bază bilit ca, incepînd din a- înainte de toate, la copiii se treacă neîntîrziat la stu
alcoolice ce depăşesc ne aşa-zisei .libere iniţiative ceastă lună, să nu mai des noştri, pentru a se deprin dierea serioasă a unei po la Peştişu
voile de consum ale ju (să nu se înţeleagă însă eă facem direct produse la de cu înotul, care se reco sibilităţi reale de ă încălzi
deţului, dar, din cauza sîntem împotriva privatiză magazinele săteşti deeît mandă ca o ramură spor cîteva grade apa din cele
lipsei materiei prime, a- rii), trebuie să i se pună tivă ce asigură dezvolta trei bazine existente, în-
cestea nu sînt utilizate neîntîrziat capăt — aprecia NICOLAE TÎRCOB rea cea mai completă a trucît conducta de la Min
decît în proporţie de cirea dl. Solomon M.tr;na. O corpului omenesc. tia trece prin incinta ştran
70 la sută. Referindu-ne astfel de cerinţă se imuune (Continuare în pag. a 4-a) Izolaţi, cîte unul, cite dului, la numai cîţiva paşi,
la scăderea producţiei de doi'sau în grupuri organi unde se află, de altfel, şi vrednicia
materii prime, în special a zate, aşteptînd ore în şir, o centrală termică pentru
celei de fructe, îndeosebi în gări şi staţii de autobu blocurile din împrejurimi.
de prune, situaţia preeai â ze, alţii cu mijloace de S-ar prelungi astfel consi
este consecinţa degradării transport proprii — copiii derabil perioada de func oamenilor
patrimoniului pomicol al din Deva sînt nevoiţi să
din
ţionare a ştrandului,
judeţului, o parte din plan apeleze la Hunedoara pen primăvară pînă în toamnă,
taţii fiind îmbătrimte, pre tru a practica pe tot spre mulţumirea noastră, este mare
cum şi unor defrişări ira timpul anului înotul. a tuturor.
ţionale, făcute abuziv, .fapt'.:
nu
existent
Ştrandul
pentru care cei vinovaţi poate funcţiona, practic, de Dr, NICOLAE WARDEGGER,
de asemenea stări de lu cît pe o perioadă de timp judecător
cruri'ar trebui să dea so — Faptul este firesc, în-
coteală. .Ca urmare,' am trucît e vremea coasei şi
ajuns ca, dintr-un judeţ ce comuna are foarte multe
oferea disponibilităţi de ■ Puterea e în noi animale — opina domnul
ţuică, să apelăm :a muta- , Octavian Nearhţu, tehnician ,
(Urmare din pag- 1) la dispensarul veterinar
din Peştişu Mic,
Puterea din noi trebuie pusă în slujba consolidă — Domnule Tăvi, cu:
Unde sînt rii democraţiei, şi apărării libertăţilor dobîndite. De noaşteţi foarte bine pro
către fiecare acolo unde lucrează. în fabrică şi
pe
blema i de acetşa vă întreb:
şantier, în birou şi în laborator, pe ogoare, în care este evoluţia efective
amfiteatrul facultăţii şi în banca de şcoală. Să sto lor de animale ?
ş i păm acţiunile nesăbuite care grevează puternic renta — Foarte bună şi am să
bilitatea întreprinderilor^- eficienţă economică. apelez la cîteva cifre, in
Bilanţurile judeţelorşi la nivelul economiei naţio
ice? nale ne avertizează că realizările sînt mult inferioare sătul Josani numărul de
bovine a crescut cu aproa
celor de anul trecut, în pofida faptului că aprovizio pe 100 capete, la Ciulpăz
(Urmare din pag. 1) narea teHnieo-maţerială a fost mai bună, iar salariile cu 20, la Cutin cu 15 ş.a.
mai mari. Guvernul a îndemnat în repetate rînduri Sînt foarte mulţi oameni —
capetele noastre. După naţiunea la o activitate mai bună, a tras de mal a m să-i numesc doar pe
cum bine vedem şi eu multe ori semnalul că orice angajat va fi plătit după Tăiţă Ilea din Josani, Io
stupoare constatăm, nimic munca prestată şi rezultatele obţinute, însă toate nel Hărău.din Păştişu Mic,
dip toate astea nu se în- au rămas fără ecou. Poate că legile aflate acum în Petru Simînesc din Ciulpăz
fîmplă’-peste noapte, de plin proces de elaborare vor determina, trebuie să şi Octavian Petru Tomo-
parcă am fi un popor de determine pe fiecare să-şi facă datoria în serviciu şi nic din Dumbrava — care
ciumaţi şi n-am merita să clştige, ui mod corespunzător, . aşa cum se întînţ- au în ogrăzile lor intre 7—8
nici un gest de atenţie plă în fiecare ţară democratică, civilizată. Prea ne capete bovine.
şi bunăvoinţă din partea uităm în grădina altora, la roadele lor, însă nu vedem Tunderea oilor s-a efec
celor ce se voiau cîrniui- şi efortul pe care-1 fac. De fapt, noi Vrerii să trăim tuat la timpul potrivit şi o
tori— ai naţiunii noastre ca nemţii sau ca americanii, dar să muncim ca româ mare cantitate de lină a
atît de oropsite. nii — la această oră. Nu se poate,.. Şi apoi, trebuie fost predată la fondul de
- Evident, chiar dacă nu să fie clar pentru oricine că nici vecinii, nici prie stat, primăria organizând
ai cîştigat o bătălie în tenii, nici măcar fraţii nu mai fac azi acte filantro preluarea acesteia- în frun
cate ţi-ai pus toată nă pice. ' ™ . tea listei Celor mai vred
dejdea, ca fiind ţelul su Numai puterea din noi, revărsată din belşug la nici crescători de animale
prem al vieţii, cred că locurile de muncă, este în măsură să ne aducă roadele şi celor ce au livrat produ
nu este; uman ca acum dorite, satisfacţiile scontate. Să ne privim cu res se agricole provenite de la
să-ţi pui propriul popor pect şi încredere unii pe alţii şi să punem zdravăn ovine se înscrie Ludovic
la colţ, să-i tai aripile, ca umărul, împreună, la consolidarea democraţiei şi îm Custrin, care a predat pînă
drept mustrare sau lipsă plinirea propriilor destine. acum 400 kg lînă, 2000 l
de cuminţenie. lapte de oaie şi 601. kg
încă nu ne-am pierdut brînză. fiin d vorba de pre
speranţele că din „bure dări la fondul de stat să
tele plin de democraţie" notăm o problemă care îi
ce ni s-a arătat în semn adîncul românesc, cit mai departe I nemulţumeşte pe oameni,
provocator la început, de. sîrma ghimpată dintre fraţi— Iat-o relatată de Tăiţă Ilea,
poate o mai fi rămas ce Cred că, la ceasul istoric pe care-l I — Predau cam 15 l lap
va folositor şi pentru ne trăim, Dumnezeu este şi român. ■ te de vacă zilnic. Se în-
fericitul şi zbuciumatul (Urmare dîii pag. 1) ceasuri, ar trebui să las totul şi Mărturie Stau paşii mici, dar siguri, I tîmplă însă des ca prelua
popor român, iar din sfe să... ? Nu, cuvîntul-ghilotină mi făcuţi de fraţii de dincolo, cu stră- | rea laptelui, in special cel
ra „vrăjită şi poleită cu din faţa ochilor (să rhi se fi părut, vreau să-l rostesc. Destul a frînt veche înţelepciune moldavă, care I muls dimineaţa, să nu se
aUr" a privatizării ne vom doar fapta „plecare® atîtea existenţe spune că fiecare lucru are timpul “ facă.
alege şi noi cu o brumă Nu, să nu vi-i închipuiţi înfrînţi. româneşti! Refac scenele ' cu ochii lu i — De ce?
de profit, nu numai cei Au fost loviţi crunt aceţti oameni, minţii, după mărturiile celor ce le-au ■ Cred că părinţi îşi vor regăsi fiii} ■ — Cei ce ridică laptele
ce de-abia aşteaptă să ne dar nu şi îhgenunehiaţi! Şi, ceea tră it: oameni ridicaţi din aşternu ca fii vor îndrepta o cruce şi vor a- | zic că nu are densitatea
„înghită". ce, oarecum, m-a mirat, au fost glo turi în toiul nopţii, duşi în dube ne prinde o luminare la căpătiiul celor ■ stabilită. Aşa ca dăm lap
Pînă una alta, ne con durile lor bune şi iertătoare, pacea gre la gară, urcaţi în mărfare; uşile plecaţi in lumea umbrelor } că frate | tele la porci, ceea ce nu e
vingem tot mai mult cine din cuget ! sigilate se deschid după două-trei se va regăsi cu frate. Cred că cei ■ prea bine.
ne sînt şi ce vor sau ce Am revenit acasă troienită de săptămîni, în plină Siberie polară; mici vor afla, în cărţile lor, vorba | Nu e bine deloc şi con-.
voiau cu adevărat „pa cele aflate. Privesc in jur : uri cais se aruncă morţii putreziţi de atîta mamă înveşmântată în, străbuna Slo- ■ ducerea IJ.B. are datoria
trioţi". Dacă ei ne doresc smălţuit de stacojiul fructelor... o drum, iar supravieţuitorii rămîn, cu vă-latină. ■ Jj şă. studieze şi să soluţione
binele, aşa cum s-au şi tufă înmiresmată de Palma-Maiciv mîinile goale, flăminzi şi înfricoşaţi, Cred, pentru că „fericiţi cei c e l ze această probteftuS
lăudat, să ne-o dovedeas Domnului... Deodată, teama mă în sub cerul neprietenos... cred!*-. I Deci este mic... P r"
că prin fapte, nu prin gheaţă : ce-ar fi, dacă, in cîteva Alţii, cu copii în braţe, fug Spre (va urma) | Mic, dar vrednir'
promisiuni , deşarte sau lor este mare r"
alte exorcisme. continuare, sr
