Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_169
P. 1

Poate  niciodată,  în Româ­  CA P  LIM PEDE                               ani  —,  noi,  aceiaşi   care
          CALENDAR  ORTODOX  ROMÂN                       nia,  nu  a  existat  atîta  lip­                                          ne-am  mulţumit  cu  atît  de
                                                         să  de  încredere,  atîta  criză
                                                                                                                                    puţin,  vrem  acum1 să  avem
                                                         de  autoritate  ca  astăzi.  Ni­                                           totul. cît  mai  repede.   Pe
                                                         meni  nu  mai  are  încredere                                              orice  cale.  Dar,  mai vales,
                                                         în  nimeni.   Nici  în  fraţi,   S-avem  putină  răbdare                   pe  căi  lăturalnice.  Un  sin­
                          ÂUGUST
                                                         nici  în  prieteni,  nici   în                                             gur  exemplu,  dar:   poate,
          1 M (t)  Scoaterea  Sf.  Cruci.  SL  7  Macabri,  (începutul   conducători.  Este  trist,  este                           cel  mai  concludent.  în  do­
               Postului  Sfinţi. M ăriei)                grav.  De  la  cel  mai  înalt                                             meniul   privatizării.   Cei
          2 J  Aducerea Moaştelor Sf. Ştefan; Sf. Maxim şi  Dada  nivel  —  al  preşedinţiei  ţă­                                   măi  mulţi  dintre  întreprin­
          3 V Cuv. Isachie, Daimat şi Salomcea           rii  —  pînă  la  structurile   normal,   aşa  este,  demo­  nă,  să  ducem  înainte  cora­  zători,  îndeosebi  în   co­
          4 S Sf. 7 tineri din Efes; Cuv. Maximilian     economice   şi  socialo   —   cratic.             bia  democratizării  ţării,  a   merţ,   urmăresc  îmbogă­
          5 D Sf. Mc. Evsignie şi Fabiii; Cuv. Nona                                 Aceasta  presupune  însă,   edificării,  hoii  societăţi  în   ţirea - uşoară,,  rapidă,;  Nu­
                                                         directori   de  întreprinderi   şi  nu  doar  presupune,  dar   România.   mai  că  atunci  cîncl  mergi
               pummica a         11L 3-Tî  Ev Matei X!V. 22“34  şi  instituţii,  chiar  şefi  de
               Q Î3 S   8  V O S C f  9V   /                                      chiar  impune,  să  avem  în­  Numai  că,  din  păcate,  nu
                                                         secţii  şi  echipe  —  alegerile   credere  în aleşii  noştri,, să-i   se  îniîmplâ  aşa.  Noi,  ace­  DUMITRU  GHEOIiEA
          6 L  (t) Schimbarea la Fapt  (Dezlegare  la peşte)  le-âu  făcut  poporul,  colec­
          7 M Sf. Mc. Domctic, Narcis şi Potamia                                  ajutăm  în  demersul  -  lor,  iaşi  care  am  avut   atîta
          8 M Sf. Emilian, Elcflerie şi Leonid           tivele,  oamenii.  Aşa   este  . să-i  respectăm, şi,  împreu-'  răbdare  — -25  sau  45   de  (Continuare în  pag.  a 2-a)
          9 J  Sf. Ap. Matia; Sf. Mc. Antonin
         10 V SI. Mc. Arhid. Laurenţiu; Sf. [polii
         11 S Sf. Niron, patriarhul Consfantinopolului                                                     înălţătoare  pentru   unita­
         12 D Sf. Mc. Fotie; Sf. Anichit şi Pamfil; Cuv. Castor  O  dreaptă  hotărire                      tea  românilor,   dacă  am   PRESA  SA  VINA
               Dymtnica a X-a. Ap  i Cqf   9-16  Ev< Matei xvu  14-23                                      aminti  numai’  '  momentul   ŞI  ÎN  GARA !
               qlas 1, voscr. 10                           Reinstituteea-  zilei  de  1   României  şi   h-a . fost.  o   Mihai  Viteazu  (anul  1600),’
         13. I, Cuv. Maxim Mărturisitorul                Decembrie  ca  Ziua  Naţio­  răscruce  neaşteptată.   El   cînd-  flacăra  aprinsă   de   Prin  .Gara  din  Brad
         14 M Sf. Prooroc Mihcia; Sf.- Mc. Marcel        nală  a  României,   hotărî-   a  fost  pregătit  secole  de-a   marele  voievod  a  luminat   se, perindă  zi  şi  noapte
                                                                                                           pcntnr  o h clipă -  toată
                                                                                                                               su­
         15 M (t)  Adormirea  Maicii  Domnului  (Dezlegare  la  peste,   r<?  adoptată  ■  recent   de'   rîndul,  de  lupte  şi  speran­  flarea   românească,   sau   sute  de  oamenii  După
                                                                                                                                      cum  bine  spunea  dom­
               untdelemn fi vin)                         Parlamentul  ţării,  se  con­  ţe,  de  victorii,  sau  înfrân­
         16 J  Aducerea Sf. Mahrame la Constanlinopol   stituie  ca  un  act  repara^  geri  vremelnice,  de  o  ne­  suita  de  evenimente   din   nul  Viorcl  Petrica,   şe­
         17 V Sf. Mc. Ciprian, Miron şi Straton  .                                                         secolul  . treeut  —  1843—   ful  staţiei.  ..C-ara   din
         18 s St Mc. Fior, Eavru şi Ermit               "  toriu  cu  profunde   rezo­  ostoită  sete  de  libertate  şi   1859—1877  —  toate   mar-   Brad  nu  mai este-o  fun­
         19 D Sf. Mc. Andrei Stralilat, Agapie şi Tecla  nanţe   emoţional-patriotî-   dreptate.  Căci  românii,  si­  cînd  paşi  însemnaţi   pe   dătură,  ci  un   mic  nod
                                                         ce,  întrunind  '  adeziunea   liţi  de  împrejurări   vitre­  drumul  anevoios,  dar  ho­  de.  cale . feraţii ".  Deci,  e
               Duminica a Xl-a  Ap  i Cor  IX  2-12  Ev  Matei XVLH  23-*36.   întregii  noastre,   naţiuni,   ge  să  trăiască  multe  seco­
               glas 2. voscr., H                  - V                                                      tărî t,  al  împlinirii  năzuin­  firească  şi  cerinţa  călă­
                                                         Căci  indiferent  de  eveni­  le  în  state  separate,   la   ţei  naţionale.  torilor  de  a  găsi  presă
         20 L Sf. Prooroc Samuil; Sf. Mc. Fliodor        mentele  către  s-au  succe­  cheremul »unor  mari  .. im­
         21 M Sf. Ap. Tadeu; Sf. Teoclila şi Vasa        dat  sau  se  succed  în  is­  perii,  au  dus  o  luptă  ne­  Anul  1918  a . fost   mo­  aici,  „Spaţiu  avem
         22 M Sf. Mc. Agatonic, Antuza. Zotie şi Neofit  toria   poporului   'român,   contenită,  adesea  cu  spa­  mentul  culminant  al  aces-   continua  domnul  Peiri-
         23 J Sf. Iriueu, episcopul I.ttgdunuiui         anul  1918  rămîrie ■  înscris   da,   pentru  a  se   vedea   tei  aspiraţii   permanente.   ca.  îl putem pune  la dis­
         24 V  St Mc. Eutihie şi Tatian                                           iarăşi  uniţi  într-o  singură   Dar  să  ne  oprim  o  clipă   poziţia  comerţului   ori-
         25 s Sf. Ap. Tit; Aducerea moaştelor Sf. Vartolomcu  în  Cartea  Ţârii  ca  Anul   ţţiră,  în  care  să   .trăiască   pentru  a  derula   ultimii   cînd.  Ar  fi  o  mare  bu­
         26 D Sf. Mc. AMau; St Ndtidia; Cuv. Ivistioa    împlinirilor  mult  aştepta­                      paşi  -spre  unificarea .  de­  curie  ca  oamenii  să  gă­
                                                         te,  cînd  ţara,  prin  reveni­  după  inima  şi  gîndul  lor.   plină.-  în  momentul  >  de­  sească  ziare,  la . noi  ■  în
               Duminica         Apt* Cor XX  1 -4 .EvM âîer XIX,;   rea  îa.  hotarele  străvecl   Cei  mai  luminaţi   dintre      s
               16-26: glas 3. vosca 1   . *                                                                clanşării  marii   conflagra­  gară".  .:••   • • • ’’•
                                                         ale                            ţinui  mereu  trează   ţii mondiale din anii  1914--   Conducerea  comerţului
         27 L  Cur. Pinten; Mc. EutaJia   ‘              ocupate  de  străini,  .  şi-a   conştiinţa  originii ~ comune   1918,  o  mare  parte   din   din  Brad are cuvântul la
         28 M Cuv. Moisc Etiopianul; Sf. Ana Proorocită  recăpătat  forma  originară   a  muntenilor,   moldoveni­
         29 M ţ) Tăierea Capului Sf. Isan Botezătorul    rotundă’  ca  pîinea,  ca  soa­  lor  şi  transilvănenilor.  teritoriul  -românesţ:  se  a-   îreplieS,  mai  bine  zis  la
         38 J  Sf. Alexandre. Ioan şi Pavef cel Nou; Cuv. Famin  rele,  ca  ceasul  solar  din   Biografia   extraordinară   fla  sub  stăpînire  -străină   amenajarea   acestui
         31 V t  Aşezarea în radă a bitului Maicii Domnului                                                (Transilvania,   Banatul,  chioşc  în  care  călătorii
                                                         capitală   Daciei  străbune.  a  poporului  nostru  de  viţă   -  Bucovina   sub  •  stăpînire   să  găsească  ziarele  pre­
                                                          Momentul  1918  n-a  apă-  .  veche  consemnează  o  în­  austro-ungară,   'iar  Basa­  ferate.  (GB.  I.  N.).
                                                         rut  din   senin  în  istoria  treagă  salbă  de  momente  rabia  sub  stăpînire   ţaris­        \
                                                                                                           tă).  Eliberarea  acestor  te­
                                                                                                           ritorii  -devenise  o  cerinţă
                                                                                                        i  , imediată.  Ca  urmare,  Ro­
      1  Să  nu  uităm  Basarabia!  Să  nu  uităm  Bucovina!                                               mânia  intră în   război  pen­  ÎN  ZIARUL
                                                                                                           tru  întregirea'
                                                                                                                          neamului,
                                                                                                           aducîndu-şi,  prin   efortul
      i                                                                                                    material,  ■ militar  şi  uman   1>1.  ASTĂZI :
                                                                                                          .  de  care  dispunea,  o  eon-
                                                        m  .                                             *  tribuţie  însemnată - la  în-
                                                                                                           frîngereâ:  Puterilor.   Cen­
                                                                                                           trale.                    •  Tribuna   „Cuvînlului
                                                                                                             Criza  provocată  de  anii   liber"
                                                                                                           războiului,.   radicalizarea
                                                                                                           maselor  şi   ridicarea   la   •  Din  nou  despre
                                                                                                           luptă  a  naţiunilor   asu­  „Vila  G"
                                                                                                           prite  au  condus  ia  pră­
                                                                                                           buşirea  marilor  -  imperii   •  Desfiinţaţi   ..linia
                                                                                                                  Prof.  M.  CRETIU     moartă"
          li.  „Carta  Basarabiei  întregi"                              gurile  Dunării.                   (Continuare în  pag.  a 2-a)
                                                                                           Chilia  —  ,  Za
                                                                         gurile  Nistrului  şi
                                                                            Al  XVI-lca  veac  aduce  nenoro­
                                                                         cirea  stingerii  dinastiei  Muşatinilor.
                                                                         Vremurile  de  vitregie  şi  îngrijorare
          „însuşi numele Basarabia ţipă  sub condeiele ruseşti.          ce  încep  acum  permit  turcilor'  să   Cine  taie  nodul  gordian?
                                                                         intre  în  posesia  (nu  în  proprieta­
          Căci  Basarabia  nu  înseamnă  decît Tara Basarabilor".        tea!)  Cetăţii  Albe  şi  a  Chiliei,  care
                                                                         devin  „puncte  de  razim"  pentru  ei.   Aberanta   ş i:  inumana   strucţia  blocului  respectiv
         în  zori  de  istorie,  îi  găsim  pe  daci   lul  românesc   l-a   stirnit   dintot-   Sînt  aduse   aici  garnizoane,   dar   I,ege  a  sistematizării  loca­  a  început,   fiind  ridicate,
        pe  pămînturile  dintre  Pyretus  (nu­  deauna străinilor.       autorităţile civile moldoveneşti func­  lităţilor  rurale  şi-a  întins   pînă  în  prezent,   zidiîrile
        mele  dat  de  ei  Prutului)  şi   Tyras   Românismul  locurilor  şi  al  oame­  ţionează  mai  departe,  deci  proprie­  aripa  sa  neagră  şi  asupra   exterioare.
      t  (iot  denumire  dacică,  devenită  Da-   nilor  dintre  Prut  şi  Nistru  este  o   tatea  Moldovei  asupra  celor.  două   comunei  Pestişu  .Mic.   în   După  Revoluţia  din  De­
        nastius  la  romani  şi  apoi  Nistru).  evidenţă  ce  străbate  ca  un< fir  roşu   cetăţi  nu  poate  fi  contestată.  lumina   ei,   (întunecimea,   cembrie  s-au  sistat  lucră­
          Regăsim  populaţia   românească,   veacurile.                                                    mai  bine  zis)  o  seamă  de   rile  şi  s-a  pus  sub  sem­
                                                                            început  de  secol. X V I I :  turcii  îşi
       sedentară  şi  stăpînă,  la  1359,  an  în   Considerăm  necesară   o  clarifi­  creează  al  treilea   „punct  de   ra­  gospodării  trebuiau  să  dis­  nul   întrebării   utilitatea
        care  sa  pun  bazele  statului  indepen­  care  privitoare  la  numele  de  Ba­                   pară  —  deşi  aveau   case   blocului)  Primăria  comunei
        dent  şi  de  sine  stătător  —  Moldo­  sarabia.   Este ■ acesta   toponimicul   zim“  prin  ocuparea  militară  a  Hoţi-   solide  înconjurate  de  aca­  a  considerat  că  problema
        va.  Înstrăinatele  pămînturi  de  azi   medieval  al  Ţării  Româneşti  şi  vi­  nului;  cetatea  trece  ades  în  mîi-   returi  aşijderea  —  iar  în
        erau  atunci  parte  din  trupul   ţării   ne, firesc,  de  la dinastia  Basarabilor.   nile  moldovenilor,  turcii  o  recuce­  satul  de reşedinţă  s-a  hotă-   se  pune   astfel :   Pestişu
                                                                                                                                    Mic  are  nevoie  de  o  sea­
        şi  continuă  a  rămîne  astfel  în  goana   In  secolul  al  XlV-îea,  Mircea   ccl   resc,-dar  nu  exista  nici  un   tratat   rît  să  se  înalţe  un  bloc  de   mă  de  utilităţi  de   mare
        veacurilor  ce  vin.  Dovezile  sînt  nu­  B&irîn  îşi  întinde  domnia  pînă  la   care s-o înstrăineze.  locuinţe  cu 12  apartamente,   însemnătate.  In  virtutea  a-
        meroase,  variate  şi  —  mai  ales  —   Nistru  şi  acum,  partea  de  sus   a   Tot  în  acest  veac,  domnii  mol­  în ..care  urmau  să  se  mute   cestei  idei,  s-a  gîndit  că
        de  netăgăduit.                  Moldovei  primeşte nume din numele   doveni  colonizează  o  parte  a  Basa­  specialiştii.   Edificarea  u-   la  parterul  noii  clădiri  să
          Pentru  a  înţelege  corect  tribula­  domnului  Basarab.   Denumirea  a   rabiei' —  şi  anume  Bugeacul  —  cu   nui  asemenea  obiectiv  era   se  amenajeze  un  magazin
       ţiile  la  care  au  fost  supuse  aceste,   fost  extinsă  de  ruşi  la  întreg  teri­  tătari  „pe  6  întindere  de  două  cea­  şi  este  mai   mult   decît   mixt  —  cel  actual   fiind
        pămînturi,  trebuie  ţinut   seama  de   toriul  dintre  Prut  şi  Nistru;  Acesta   suri  lăţime" ţ  tătarii  se  aşază,  cu   absurdă  şi  asta  din   cel   foarte înghesuit — şi o sală
        contextul  istbric  tulbure  şi  complex,   este  însă  „Moldovă  curată  şi  anu­  condiţia  de  a  se  judeca  singuri  in­  puţin  două  puncte  de  ve­  pentru  cămin  cultural  şi
        rezumat  p rin :  statutul  de  vasali­  me  jumătatea  ţării  Moldovei“.  tre  ei,  venind  în  faţa  autorităţilor  dere.  Primul  —  în  comună   cinematograf.  La  etaj  s-a
        tate  faţă  de  Poartă;  prezenţa  ma­  în  veacul   al  XV-lea,   „Carta                          sînt  doar  cîţiva  specialişti.   propus  să  se  amplaseze  bi-
        rilor“  puteri  ale  vremii  în  apropie­  Basarabiei  întregi"  s'e'desenează  în­  NATAttA  VASiU   A l  doilea  —  între  Pesti-
        rea  graniţelor   noastre   şl  luptele   tre  Ilotin.  —  „virftd  cel  mai  spre                 şu  Mic  şi  Hunedoara  este   TRAIAN  BONDOR
        dintre,  ele;  interesul  pe  care  pămîn-  nord",  Cetatea  Albă  —  aflată   la  (Continuam In pagi a 2-a)  -
                                                                                                           o  distanţă  mică,  iar  nave­
                                                                                                           ta  este  lesnicioasă.   Con­  (Continuare  in  pag.  a  3-a)
   1   2   3   4