Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_169

CUVÎNTUL LIBER
P A G 2

Apel de ta calea ferată:
(Bnwr» din pog.. 1) Alexandru Paleologu In
se îniîmplă, S-afem putină răbdare discursurile lor de peste
prea repede hotare, pentru cili va ar­
foarte adesea, să te Im- ginţi primiţi la limita dem­
p ie le i şi sâ ©azi. Aseme­ nităţii umane, „linia moartă!"
nea cazuri se întîlnesc azi Este trist, este dureros.
în număr foarte mare. drian Severin ? Păi în capul cu dispoziţiile şefilor, or­ Insă în pofida tuturor
Din păcate... lui este numai filozofie, ganizează mitinguri, demon­ greutăţilor şi loviturilor — Să nu se înţeleagă ne imobilizate la descăr­
Unii, poate din cei care domnule, dar nimic clar, straţii, greve de tot felul, sub centură — date uneori greşit: „linia moartă" (în care, la beneficiari...
au fast- cei mai supuşi concret (!}.“. invocă drepturi peste drep­ chiar de oameni din preaj­ limbajul ceferiştilor, bine­ — Iar la era de faţă,
regimului de dictatură, cer Altcineva, de fapt un turi, cer mai ales salarii ma noastră — România va cum staţi ?
acum, <îe urgenţă, marea bun cunoscut, îmi mărturi­ mari (la acelaşi volum de merge ferm spre Europa, înţeles) nu se desfiinţează. — Din respect pentru
cu sarea. Ii acuză pe pre­ sea cu o nesăţioasă mulţu­ muncă sau chiar mai pu­ pe noul drum ce şi t-a ales. Ea este o cale de trebuinţă conducerile I.L. Deva, C.S.
şedintele Iliescu de intole­ mire că „l-am schimbat şi ţină). Este însă nevoie, mare zilnică în munca noastră. „Victoria" Călan, C.S. Hu­
ranţă şi ignorarea dialo­ pe al doilea director, o să Ba, alţii, care călătoresc nevoie de înţelegere şi în­ nedoara — ca să mă opresc
gului, primului ministru alegem altul mai bun". Nu­ acum cu nonşalanţă peste credere, de curaj şi tole­ — Stimate domnule ingi­ doar la aceste unităţi care
Petre Roman îi reproşează mai că unitatea sa nu-şi mări şi oceane, şl care ranţă, de fermitate şi op­ ner AVEAM DHAMBÂ- ne dau în continuare mare
veridicitatea şi temeinicia face lună de lună planul. fac multă paradă de inte­ timism. Pentru că cine Ri:AN, am reţinut preciza­ bătaie de cap — vă pot
anumitor afirmaţii şi prea Şi nu din cauza directo­ lectualismul şi patriotismul poate garanta că alt pre­ rea, dar din funcţia de şef spune că nu înţelegem to­
desele deplasări peste ho­ rilor. lor, se erijează în deţină­ şedinte, altă echipă guver­ tuşi modul în care este or­
tare, iar pe unii miniştri Stimaţi oameni buni, tori absoluţi ai adevăru­ namentală ne duceau în al Regulatorului de Circu­ ganizată la dumnealor des­
îi acuză că sînt prea ti­ s-avem răbdare şi încrede­ lui din ţară şi apărători galop, într-un an, direct laţie şi Mişcare de pe raza cărcarea vagoanelor. Con­
neri şi nu au experienţa re ! în noi şi în ai noştri. neînduplecaţi ai binelui na­ în miezul Europei .şi ne judeţului nostru, şi nu nu­ cret : din 223 vagoane cu
organizatorică necesară Pentru că numai împreu­ ţiunii, împroşeîndu-i cu aşezau la masă cu fran­ mai atft, vă solicităm -să ne păcură aflată Ia descăr­
Cum adică ? Dacă-s tineri nă vom izbîndi. Iată, n-au noroi pe deţinătorii puterii cezii şi suedezii, înainte de spuneţi de ce zeci, sute de care, I.L. Deva descarcă
e rău, dacă-s în vîrstă nu-i trecut decît şapte luni de şi cerînd (cu ce drept ? !) a trece prin filiera muncii întv-un schimh 26 ; la Com­
bine.., Zilele trecute, cine­ cînd poporul a înlăturat sancţiuni economice pen­ nemţeşti sau a inteligenţei vagoane încărcate cu măr­ binatul Siderurgic „Victo­
va cu o funcţie impor­ dictatura şi 'îşi croieşte o tru România din partea tehnice japoneze ? ! furi stau pe... linia moar­ ria" Călan aşteaptă la ram­
tantă în nomenclatura ju­ nouă soartă şi unii deja ţărilor occidentale. Dar cine S-avem puţintică răhda- tă? pă 264 de vagoane cu mi­
deţului pînă în decembrie cer demiterea preşedintelui, mai pune azi cel mai mic re, domnilor f Nu multă,
1989 îmi spunea : „L-ai acuză incompetenţa Gu­ preţ pe ceea ce spun Doi­ pentru că prea multă, ştim — Faţă de cum discutam nereu din import TJ.R.S.S.
văzut la televizor pe tine­ vernului, blamează diferiţi na Coraea şi Petre Mihai bine la ce a dus.;, (inclu­ acum cîteva luni, situaţia şi 174 vagoane cu cărbune
din import. Aşteptarea în­
relul ăla de ministru A- demnitari, nu sînt de acord Băcanu, Octavian Paler sau siv în iunie a.c.). este mult mal bună; A- seamnă peste două săp-
veam atunci mii de vagoa-
tămîni, bani plătiţi la lo­
caţii-.- Vreme lh care se
pltag că nu lî se asigură
(6 materii prime... Ea Combi­
Avocat din oficia natul Siderurgie Hunedoa­
99
ra aşteaptă rîndul la des­
io săfite de judecată cărcat 160 de vagoane eu
şi 81 eu mărfuri
păcură
diverse. Vagoane imobili­
.• „Partea vătămată a- blicele Sodoma şi Cama- zate, în timp ce beneficia­
vea un par în mină cu ra in care plouă• ctt foc, rii — tot ei 1. — strigă că
care lovea* — declară cf o păruială contempo-
martora. Ia uite, hoţul rană în care fostul pra­ n-au vagoane la expedie­
de păgubaş! „Cauza* care şedinţe al fostei C.A.P. a rea produselor.
se judecă are... cauze crezut că, la înghesuială, , — „.Nai mai avem e-
mult mai profunde, tn- poate da şi el cîteva la xemple, fn ultimele xile, Ia
tr-un sat de pe Ungă Brad, coaste unuia pe care-l a-
în primăvară, Cînd oame- vea la ficaţi. A dat cam C.S. Hunedoara m defec­
nii au hotărît să desfMn- tare. tat, la descărcat, % vagoa­
ţeze cooperativa agricolă • Reclamanta e 6 fa­ ne, la C.S. „Victoria* Că­
de producţie (nu am în- meie puţină la trup, pe
ţeles niciodată ce zel (Ua- al cărei chip se citeşte lan, patru. Să fim bine
bolic a condus la înfiin- suferinţa. Pîrîtul nu e înţeleşi: C.F.R.-ul trage
ţarea cooperativei în acel altul decît bărbatul cu vagoane Ia punctele dum­
sat de sub munţi) s-a tre- care a împărţit timp de neavoastră de descărcare,
cut la reîmpărţirea pă- peste 30 de ani şi greul
mintuluL Dar tn acest fi uşorul, cu care a avui stimaţi beneficiari, Qescăr-
moment s-a ajuns repede copil, acum oameni cu. caţi-le! Nu le ţineţi pe
la păruială. copii, la rîndul lor. L-a „linia moartă*! Rtedaţi-fe
în dreapta se află pi- chemat în judecată pen- căii ferate tn cele mai bune
rîţii — cinci la număr — tru pensie de întreţinere, condiţii!
bărbaţi în putere. în dînsa neavtnd nici pensie, Centrala de temtoficare din cartierul „Liliacului" Deva avea patru asemenea
stingă — „partea vată- nici salariu. „Să fie in­ coşuri. Două au Jos» date jos, două maiaşteaptă. Ce? Probabil iama!
iţială". Fiecare cu marto- trebată dacă munceşte cu Foto PAVEL LAZA GH. t. NEGREA
rii săi. Şi, după cum ne ziua la vecini şi cit dş-
dăm seama, unii dintre tigă pe zi“ — cere ,.pî-
martori-, care cm jicrat „să ritul“ prin avocatul său. (Urmare din pag. 1) reprezentanţi. Prin con­
spună adevărul şi să nu Declaraţie de m artor: In O dreaptă hotărire ţinutul său, Ifotărirea de
ascundă nimic din ceea ,.Reclamanta a ticnit la austro-ungar şi ţarist. unire prevedea o largă
ce ştiu“ ajută la aflarea mine la lucru pentru pra- acest context, românii din deschidere faţă de întrea­
adcvărului cam cit ii aju- şilă. Am văzut Că e bol­ toate provinciile istori­ liul Naţional Central Ro­ dunăre reprezentativă le­ ga populaţie a Transilva­
tă umbra acului pe croi- navă dar mi-a spus Că ce, afirmînd principiul mân, cu sediul la Arad, gală, hotărîrile ei fiind niei, indiferent de cate­
lor. n-are ce face, îi trebuie dreptului la autodeter­ convoacă la Alba Iuiia, juridic valabile fn faţa goria socială, naţionalita­
• Altă „cauză", legată şt ei bani de pîine. A minare statală, se pronun­ pe data de 1 decembrie oricărui for internaţional, te, religie, metrţionîndU-
tot de împărţirea pămîntu- lucrat si ea ce-a putut Şi ţă fără echivoc pentru 1918, Adunarea Naţiona­ ca şi în faţa opiniei pu­ se ca punet aparte egala
lui. în timpul activităţii cit a putut. De plătit am desăvirşirea unităţii sta­ lă a naţiunii române, a blice internaţionale. îndreptăţire naţională ţi'
comisiei delegate de să- pîătit-o ca şi pe ceilalţi*, tului naţional. Astfel, ta reprezentanţilor tuturor Ne facem a datorie de confesională a naţionali­
ieni să facă acest lucru Ptrîtul, cate nu vrea nici 27 martie 1918, la Chişi- categoriilor sociale şi pro­ conştiinţă să consemnăm tăţilor conlocuitoare. He-
după lege şi ctt dreptate, tn ruptul capului Să-l a- nău, Sfatul Ţării hotărăş­ fesionale de pe cuprinsul prezenţa la Alba Iuiia tărîrea a fost receptată şi
s-a iscat o Ceartă, „Şi — sigure de bunăvoie în te unirea Basarabiei cu Transilvaniei, pentru a a delegaţiilor din toate aprobată favorabil de re­
zice martorul — s-a for- treţinerea la care ar tre• România, iar la lâ noiem­ hotărî viitorul provinciei. localităţile judeţului Hu­ prezentanţii' acestora. Ast­
mat o grămadă!*. Intr-o bui să se simtă obligai brie 1918, la Cernăuţi, Au răspuns la chemare nedoara, precum şl a pes­ fel, la 8 ianuarie 1919,
.,grămadă* la rugbi, se moral susţine sus şi tare Consiliul Naţional Ro­ peste 100 000 de . datnehj te 10 000 mineri din Va­ adunarea saşilor, convo­
ştie. intră majoritatea ju- că nu trebuie să fie obli- mân din Bucovina hotă­ veniţi din toate localită­ lea Jiului. Intre delega­ cată Ia Mediaş, de ■ Con­
c&torilor din teren. Cum gat la pensie, deoarece răşte alipirea acestei pro­ ţile Transilvaniei şi Bana­ ţii Cercului Teritorial De­ siliul Central Săsesc, se
putea ramine în afara reclamanta poate munci, vincii _ cu Ţară. tului, din care 1 228 împu­ va a fost prezent dr. Pe­ pronunţă pentru Unirea
grămezii aceleia tocmai iar cl nu are de unde fu Transilvania, pregă­ terniciţi cu „credinţiona- tru Grozâ, ea reprezen­ Transilvaniei cu Româ­
comisia pentru împărţirea să-i dea. Are o pensie de tirile pentru Unificare âu le" (mandate) de votare tant al tinerilor intelec­ nia, felicitând pe români
pă mint uită ? Şi mai zice peste 3 000 lei şi mai face îmbrăcat- o structură or­ necondiţionată a unirii cu tuali din judeţ, cunoscut pentru îndeplinirea idea­
alt martor: „Cînd tom şi cărăuşie cu calul şi că- ganizatorică aparte. încă România. Prin modul în militant pentru unire. în lurilor lor naţionale, o
văzut îneăieraţi, eu am fufa. Săracul! din luna octombrie 1918, , care ă fost pregătită de această calitate a partici­ decizie asemănătoare luînd
luat-o către casă şi nu în toate localităţile iau către Consiliul Naţional pat activ la dezbateri, sus- şi şvabii din Banat, în­
m-am mai uitat înapoi". Rubrică roaliiată de fiinţă gătti militare şi Român Central, această ţinînd decizia de a se vota truniţi în Congres, la 10
înapoi nu se aflau bi- IONCIOCLEI consilii naţionale alese în impresionantă manifesta­ unirea necondiţionată cu august 1918.
mod democratic. Consi- re a avut caracter de a- Ţara şi luînd atitudine Prin încărcătura sa is­
împotriva propunerii de torică şi profund patrio­
a se crea un guvern se­ tică, momentul 1 Decem­
parat pentru Ardeal, sub brie 1918 reprezintă punc­
H. „Carta Basarabiei întregi" Hainargi (1775), cedează Bucovina I forma Consiliului Dirigent. tul final a! unui proces
ttrziu, prin Pacea de la Kuciuk — ■
După
încheierea
dez­
ziua regăsi­
multisecular,
(Ţara de Sus}/ ea va rămîne sinul- ■
Sfat,
Marele
prezidat
să din întregul ţării timp de 143 I baterilor, de militantul rii tuturor românilor tn
vechile frontiere alo Da­
{Urmare din pag. 1) veac ne aduce alianţa lui Cantemir de ani, pina-n 1918. Austriecii tn- ■ pentru drepturile româ­ ciei străbune, momentul
cu rusii. TttrcB pierd încrederea fn fiinţează Marele Ducat 0} BU£oVine% I nilor, Gheorghe Pop de în caie ROMÂNIA MARE
moldovene numai la pricini cu băş­ domnii păminteni j i trim it fana• (pe care o numesc Afboroasă, în J Săseşti, a adoptat Rezo­ intui cu drepturi depline
tinaşii. rioţi. trAcoastă alianţă ne-a făcut să cinstea frumoaselor păduri). I luţia Adunării Naţionale, In rîndul statelor suve­
Amintim acest episod deoarece, pierdem domnia, Armata fi dezvol­ Cu această cedare, blestemul ce S care consacra unirea Tran­ rane ale lumii, iată de ne
în secolul al XlX-lea, ruşiî au ar­ tarea noastră' economică* (Emines* a urmărit neamul românesc,, ridt-1 silvaniei cu România. A- salutăm şi aprobăm cu
gumentat pretenţia lor de SSkăpttdre cu — „Argumentai de căpetenie*). cînd ziduri între fraţi, îi ajungem poi, pe platoul cetăţii, în deplină satisfacţia actul
a Basarabiei, prin aceea că et ar fi La PaSsătmitz, Turcia do&tmă pe bucovineni şi, după cîteva dace- Ş faţă mulţimii, Vasile Goî- addptat de Pariaftient, prin
cucerit-o cu sabia de la tttrci *f Austriei că nu-i poate o«da Mol­ nii, şi pe basarabeni, dlş a Citit Rezoluţia, dâre care ziua de 1 Decembrie
tătari: dova deoarece „este ţară închinată I 8 fost, de asemenea, a- se reinstituie ca „ZIUA
înaintăm în vreme: al XVIII-lea şi' nu SUpittă cu sabia*. Totuşi, mal (va urma) probâtă cu Hiare entu­ NAŢIONALA", adevărata
ziasm şl urale> jieafi rşite zi. naţională « poporului
de cei peste 100 000 de român. ____