Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_175
P. 1
L I B E R T A T E , D E R A Ţ I E , A D E V Ă R !
LIBER
Anul 11, nr. 175 JOI, 9 AUGUST 1990 4 pagini - 1 leu
administraţiei de sfat —
bunăstarea şi liniştea oamenilor
turor structurilor locale să
Interviu cu dom nul inginer ajungă oameni cu înaltă
MIHAI BUJOR BOGDAN probitate profesională şî
prefectul judefului Hunedoara morală, pe care să-i ca
corectitudinea,
racterizeze
cinstea şi adevărul, să fie
stimaţi de către cei din
Aşadar, domnule pre- cut numirile în funcţiile preajma lor, pentru a fi
ttcti Legea nr. 5 din 1$ de conducere ale prefectu ajutaţi, susţinuţi în în
itfSe 1990 yrewde, fa e- rilor. treaga activitate. Nu va fi
Sfttţa, administrarea jude- — Nu este nici tm se uşor, vor mai exista opi
t#Mk municipiilor, nra- cret Reprezentanţi ai Gu nii împotriva unora, nu
şeler şi eomtmeior ţării vernatul, consilieri ai poate fi mulţumită deo
pfeă I* organizarea de a- primului ministru au avut dată toată lumea, dar spe
Un A iK ale de anul vw- . convorbiri cu conducători răm să găsim soluţiile ce
taav. E » » poale face î » , ai partidelor şi formaţiu le mai bune. Dorim ca toţi
atMptă scurtă perioadă — nilor politice locale, cu li- cei ce vor conduce pri
din tfMl de provizorat ? . <Jeri ai organizaţiilor sin măriile să se bucure ‘de întoarcerea la vechile îndeletniciri. Foto N. NEGRU
— Această lege este ex- dicale, cu alte personalităţi preţuirea obştii, să înţe
treOU de importantă şi ore din judeţe, în urma căro leagă comandamentele ma
daMft de a precisa mult ra , s-a optat asupra celor jore ale consolidării tine
praf bine rtecit pînă acum ee urmau să fie numiţi rel noastre democraţii şi, APICULTURA ÎN LUNA AUGUST
atrtbttfUle, răspunderile şi prefecţi. Şi La celelalte prin exemplul ‘şi optimis
cdnigWferfţule în adminis funcţii .i— de- suhprefeeţi, mul lor, să insufle încre
tra m teritoriului, de a secretar şi membri — nu dere şi speranţă celorlalţi Ca o continuare a acti li fere de sâmînţă (lucer beneficiem de culesuri
a$gnte ordinea publică ,şi mirile s-au făcut după a- — Ns vă temeţi, domnu vităţilor din luna iulie, na, trifoi) şi ta plante de întreţinere, va trebui
a drterrftina, pe toate căi celeaşi criterii, de către le prefect, că dumneavoas actualizăm principalele tehnice. să ne gîndim Ia rezervele
le^ Utefterea calităţii vie Guvern, la propunerea tră, fitad independent, veţi preocupări din luna august Cei aflaţi încă în pas de hrană, la gruparea lor.
ţii. atenţionez că, în spi- prefecturilor judeţene şi înftutpfata o opoziţie prea în apicuîtură. Pentru noi, toral exploatează din plin în primul rînd vom înce
riţut legi* respective, pre- liderilor partidelor şi sin puternică, ce ar putea frîn- apicultorii,' aceasta- este aceste culesuri tîrzii, chiar pe prin ridicarea magazii
f* W B e dispun de pîr- dicatelor. ge (şhiHbnil în conduce o lună de trecere de la dacă ele sînt doar de în lor şi, pe cît este posibil,
gbiite corespunzătoare de —- Iar' în roatiRoareemn > r e » şi administraţia de sezonul activ (în privinţa treţinere. Din acest punct la strîmtorarea cuibului.
aiiamirtrare a structurilor vor fi numiţi primarii Mu- stat? culmului), ia perioada de de vedere* foţi apţcHîterriî Vojh -inteoduce fagurii la
d l» Bttbordine, în scopul nietpxrlar, oraşelor şi co —: Eu consider cu im toamnă-iarnă, o aşa-zîsă trebuie să valorifice din lins după diafragmă şi,
satMAoMU îtttr-o măsură munelor ? portantă mi este aparte perioadă de repaus din p'in astfel de culesuri 'tîr dacă este nevoie, vom fa
spoettib 8 intereselor ce- — Este o treabă delica nenţa politică, ci hotărîrea punct de vedere a.l cule zii de întreţinere, iar cei ce hrănirile de completa
tăţOnfior şi creşterii efi tă, extrem de importantă, comună de a face front sului, pentru că lucrări ce nu le au dispun încă re. însă nu trebuie să ne
cientei întregii activităţi căreia îi vom acorda ma unit împotriva greutăţilor sînt încă multe de execu de timp să le caute. De glijăm posibila apariţie a
a administraţiei de stat. ximă atenţie. Vom avea şi neajunsurilor, a bar te-. tat. în. general, în această sigur, ne referim. în pri furtişagului, mai ales da-
Foîooiudţj-le cu pricepere, dialoguri desciiise cu re lună stupinele mai sînt mul rînd, la apicultorii ca
se fMt face multe lucruri prezentanţii din teritoriu interviu realizat de deplasate în mare parte re practică stupăritul pas IOSIF KOR8,
bane la toate nivelurile ai partidelor şi sindicate DUMlfftU GHEONEA la bazele melifcrc din toral şi mat ales la cei secretarul
stătătorilor locale. lor, ai diferitelor organi zona de munte. în masi care au pavilioane sau. Filialei Judeţene a
—* CStitorii ziarului nos zaţii şi asociaţii, cu cadre vele Retezat," Apuseni şi alte tipuri de remorci ca Asociaţiei Crescătorilor
tru ar <sd să ştie, dam- de conducere şi cetăţeni, Poiana Ruscăi, la floarea re nu mai necesită lu de Albine Hunedoara
n d t |H <(d, c u » s-au tă astfel îneît în fruntea tu (Continuare îh pag. a 2-a) soarelui (în Banat), la li crări de încărcarc-descăr-
nele culturi furajero-me- care în zonele unde' nu (Continuare în pag. a 2-aj
Să nu uităm Basarabia! Să nu uităm Bucovina! D U R A I E X , S E D
| PROF1TIND DK OMENIE LA CE SE GÎNDEA
ŞOFERUL ?
Petru Biea,, din Poduri,
( judeţul Bacău, s-a anga- Expertiza a dovedit că
I jat ajutor de cioban la din sens invers, pe banda
venea
celui ce
luminile
Diaconescu, ca-
Dumitru
re era cioban
I C.A.P. Silvaş. Ia turma sa, puteau fi observate de
la î km. Avea deci
Ciobanul
tot
Vi Refugiul trăit cu suflet de copii alţii. Am înţeles mai tîrziu că şi ( îşi primea ajutorul în ca timpul să-şt ia măsuri de
stăplnul şi sistemul.de organizare
precauţie. Şi, totuşi. Con
televizor,
să, îl invita la
le aveam aceleaşi. ba îl mai şi omenea. Nu
Amintirile sînt zona sacră a pot. Era război, tata fusese mo La început a fost foarte greu: I stantin Călineseu, şofer
oricărui om virtuos. Ca să le pot bilizat pe front si acasă rămăsei* noroc doar că inocenţa copilăriei mai că la Petru Biea o- pc o autocisternă de 18
păşt- pragul, trebuie, negreşit, şă Sărăm copiii şi femeile. într-o zi, te împiedică să dramatizezi. Du t menia era marfă fără preţ. tone, nu a observat lumi
îmbunez „memoria vitae", ' înge spre marea mea bucurie, te m vă pă o călătorie lungă, am ajuns într-o seară, pe cînd toţi nile celui ce venea din
nunchind în faţa ei, pentru ea zut' în ograda noastră pe tata. undeva Ungă Slatina şi tata şi-a I ai casei, răpuşi de somn. sens invers, după cum
ea să-mi lumineze drumul stră S-au adunat rudi, se pornise za* regăsit unitatea militară. Locu „trăseseră obloanele", iar nu a observat nici o com
bătut in jumătate de veac de via reală mare în gospodărie şi fn iam în comună; nişte oameni ne la televizor mai rămăsese bină Gloria care circula
ţă — tot atîta vreme de cînd noi, 3, 4 ore — după spuseie ulteri oferiseră o încăpere. Eram bucu I doar el, s-a strecurat tip- pe dreapta. Încercînd în
bucovinenii, împreună cu fraţii oare ale părinţilor —* s-au făcut roasă că aveam mîncare şi ne pu I til în camera alăturată şi ultimul moment să evite
noştri; bttSarabenii, am fost aco pachete cu mîncere şi im balot team spăla. Mtncarea o primeam î a deschis fereastra. - Nu coliziunea cu Gloria, din
periţi de Cortina tăcerii. cu haine. Am plecat la gară şl, de la unitatea militară a tatei; I ca să aerisească, evident. spate, I-a izbit în faţă, în
Istoria ore- memorie şi, de mul cu Sparte mare greutate, tte-am şi pUnea — tot de acolo. Eu adu Pe aici avea să se stre plin. pe cel ce venea din
te dti, cei din urmă devin cei urcat fn. tren. Am aflat med tîr ceam bucatele acasă şi eram fe I coare mai tîrziu în casă;
dinţii. Noi, cei de-acum, stntem ziu, tot de la cei mariţ că tata ricită cînd se gătea fasole; era dup® ce Ie spusese noap sens invers, trimîţîndu-1,
cheniaţi să ne amintim despre fusese casierul unei unităţi mili tare gustoasă. Nu aveam paturi, te bună gazdelor. Din ca- într-o fracţiune de secundă
noi, t »f care am fost, fie ajunşi dormeam pe rogojini, dar era să n-a furat mult,, numai în lumea umbrelor.
fn pragul jumătăţii de secol de tare, că ă coborît în gam din Pă- de-acum vară, şi-apoi noi eram I 81000 Iei, un cojoc şi un Pentru ucidere din cul
uitode* fie pierduţi pe drumuri... trŞuţii de Sus pentru a-şi lua fa copii. Am aflat, mai tîrziu, de, la pulovăr de lînă. Era iar
Eram O copilă, nu pricepeam prea milia şi, eu ultimul tren civil, am tnama, că toate nopţile petrecute ( nă şi el se pregătea de pă, Judecătoria Deva l-a
multe şi lumea îmi era mărgini părăsit, pentru totdeauna, lacu acolo au fost de priveghere pen I drum lung in aceeaşi noap- condamnat la 3 ani în
tă la tufo, mama, bunica şi sora rile noastre. Tim p de H ani n-am tru ea; nu putea să se-mpace cu chisoare. La ee s-o fi gîn-
asigurat I
mea. Pe ei U iubeam şi de ei de- avut nici a ştire despre ce se-n- gîndul abandonării agoniselii de- * te. A fost prins pînă a nu dit atunci şoferul Constan
pfndeam. Şi, ea orice poveste, tteţplate cu casa, cu bunica, cu acasă şi nici cu traiul apuca să prăpădească toţi
chiar şi una adevărată, ea cea de celelalte rude. Deşi vorbeam a- din mita celor de la cazarmă. _ banii; mai avea 13 000 de tin Călineseu ? La ce s-o
începe cu... Era prin martie • lei- Judecătoria din HUne- fi gîndind acum ?
#KOă frig, dar eu aveam ea ceeoşi limbă şi ne legau; aceeaşi (va urma) doare l-a condamnat la 4
foCel făcut in iama aceea şi Credinţă şî acelaşi peri, tw pu prof.AEANAHTUSONOC 1 ani închisoare. Face ? Tri Rubrică realizată
care mi-a prins tare bine mai a- team comunica, totuşi, UniI Cu NATAifA VASKJ bunalul Judeţean a zis că cu sprijinul
„face" şi a menţinut sen-
u tio ţa. Tribunalului Judeţean
