Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_175
P. 2

c   t                                                                                           CUVTNTUL LIBER  NR.  175  •   JOI,  9  AUGUST 1990




              I n  ggrâ  Simetria  se  pe­  alb  şi-i  pentru  îngheţată.   prăjiturile  de  la  .  labora­ Strategia administraţiei de stat -
                                                               îngheţată.
                                                                          Se
                                                                               aşteaptă
                rindă  zilnic  sute  şi
                                                        I.I.L.,
                                     Aflăm  că  aparţine
                mii  de  călători.   Co-,  chiar  dacă  din  numele  în­  tor.  Pînă  cînd  vor  sosi,  se
            boară  din  tren   însetaţi,   scris  pe  frontispiciu  reiese   vînd  biscuiţi  şi  şarlotă,
            mai  ales  în  aceste  zile  to­  că-i  al’  I.C.S.A.P.  Dar,  in­  Lîngă  vodca  „Cristal-  şi   bunăstarea şi liniştea oamenilor
            ride,  şi  caută  să  se  răco­  diferent  al  cui,  bine  ar  fi   Wiski-ul  servite  consuma­
            rească  cu  o  citronadă,  o   dacă  ar  servi  cineva  în­  torilor  la  Barul  de  zi  din
            îngheţată  sau   cu  6  apă   gheţată.  Nu  se  vede  însă   centru,  ar  merge  şi  o...  ră­  (Urmare «lin  pag.  1}  toarele  vieţii   economice   că,  civilizată, ’ ce  dorini  a
            minerală.  Le  oferă  unită­  nici  o  mişcare.  E  pustiu   coritoare  ori  un  pahar  cu           şi  sociale,  a  bunei  gospo­  deveni.  însuşi   Programul
            ţile  şi  chioşcurile   ampla­  pe dinăuntru.     apă  minerală.  „Laboratorul   relor  pe  care  le  mai  pun   dăriri  şi  permanentei  în­  Guvernului,  cu  valoarea  sa
            sate  aifci ?  Să  încercăm.  Străbatem   pasarela,  să   —-  care  ne  asigură  de  o-   unii  In  calea  noastră,  do­  frumuseţări;   inclusiv'  în   incontestabilă,  ne  este  ghid
             Chioşcul  I.C.S.A.P.   De?   vedem  ce  oferă  unităţile   bicei  citronadă  sau  oran­  rinţa  de  a  conlucra,  de  a   turism  —  perimetru   ex­  în  întreagă  activitate.  îm ­
            va  din  sala  caselor  de  bi­  din  oraş.  La  „Ursul  Ne­  jadă  —  nu  are  zahăr"  «?   ne  înţelege  şi  a  ajunge  la   trem  de  potenţat,  dar  atît   preună  cu  colegii  mei,  cu
            lete  are  afişată  în   geam   gru"  se  bea  bere.  A   sosit  explică   responsabila  uni­  concluzii  şi  măsuri   con­  de  puţin  valorificat  —  şi   toţi  oamenii  de  bine  şi  de
            informaţia  „Nu  avem  ră­                        tăţii,  d-na  Sofia  Gros,  lip­  structive;  eficiente.  în ocrotirea  sănătăţii  popu­  iniţiativă  din  Judeţ,  vrem
            coritoare-.   Simplu.  De  ce                      sa  căutatelor  reconfortante.   —  Credeţi  în  echipa  cu   laţiei  —  a  handicapaţilor   să-i  dăm  maximă  şi  efi­
            să;  ne  mai  obosim  cu  În­                     Nici  la  Plăcintăria  de  ală­  care  porniţi  ia  dram,   in   şi  bătrfnilor,  Vom  veghea   cientă   finalitate»   Intru
            trebările,  de  ce  să  ne  obo­                  turi  clienţii  nU-şi  pot  as-   fruntea  prefecturii   Jude­  pentru  o  atitudine  de  în­  viitorul   nostru  continuu
            sim  cu  răspunsurile ?   Cei                     tîmpăra   setea.   „Răcori­  ţene ?                trajutorare  şi  toleranţă,  de   însorit,  prosper,
            care  văd  bfne  de  la   dis­                     toare  azi  nu  avem  că  s-au   —  Absolut.  Sînt  oameni   bună  convieţuire,   ca   în   ■—  Vă  dorim  mult  suc­
            tanţă,  nici  nu  se  mai  apro-;                 terminat  sîmbătă  —  spune   capabili,   de  incontestabil   orice  societate  democrati­  ces!
            pie.  Cineva  insistă:  «Poa­                     d-na  Silvia  Avram,   ges­  prestigiu  profesional,   ma­
            te  veţi   primi   totuşi...'.                    tionară.   Avem   contrac­  joritatea  cu  experienţă  în
            „Numai  mîine"  —   vine                          te  cu  C.L.F.  Haţeg,   dar   activitatea  de   conducere,
            răspunsul  vînzătoarei  Mă­                       nu  ni  le  onorează-.'   care  s-au  bucurat  de  apre­
            ria  Iacob.  Setea  nu   se                         Cofetăria " „Narcisa*  este   ciere  şi  consideraţie   în   Ci te va  zile  intr-un  sat
            poate  amina  însă  pînă  a                       închisă.   Probabil  e  zi  li­  colectivele  lor  de  muncă.
            dqua  zi.                                          beră ? !   In  geamurile  de   Aş  vrea  să  mai  spun  că
             Oră  de  vfrf  în  restau­                       la  faţadă,  acoperite   cu   avem  şi  o  bună  reprezen­
            rantul  gării.  Se  mănîncă,                      perdele,  căutăm  cu  privi­  tare  teritorială  şi  a  profe­  '  uitat de  lume
            dar  apă  minerală  ori  bău­                     rea  o  explicaţie,  un  orar.   siilor  importante  din  ju­
            turi  răcoritoare  nU  se  gă­                     Nu-1  găsim.  La  cîţiva  păşi   deţul   nostru.   împreună   Aceste   rînduri   sînt  neinvidiat,  cu  munca  lui
            sesc.  Ne  îndreptăm   spre                        se  află  o  Braserie.   Poate   vom  alcătui,  sper,  o  echi­  născute  din  dorinţa  de  a  grea  şi -istovitoare,   a i i
            chioşcul  din  spatele   gării                    aici  s-avem  puţin   noroc.   pă   puternică,   omogenă,   aduce  un  modest  omagiu  multele  necazuri  - şi  p u -}
            pe'  a  cărui   firmă   scrie                     Da,  o  doamnă  aflată   la   cu  convingerea   fermă  a   celor  ce  de  veacuri  poar­ ţinele  -bucurii  pe  care  le
            .T.A.P.L.  Răcoritoare'  (Ce                      tejghea  (în  ţinută  de  stra­  fiecăruia  de  a  sluji  inte­  tă  pe  umerii  lor   ţara,  are. ţă ra n u l  duce  mai
            veche  o  f i !  De  cînd   s-a   şi  maşina  cu  apă  minera­  dă),  altfel  serviabilă   şi   resele  imediate  şi  de  per­  celor  ce  au  făcut  să  dăi­  departe  o viaţă grea.  Este
            schimbat  denumirea   în­  lă.  Deci,  chiar  dacă  răco­  comunicativă,  ne  serveşte   spectivă  ale  celor  în  sluj­  nuiască   din   neam   in  adevărat  că  s-a  întreprins
            treprinderii  în  I.C.S.A.P.! ?   ritoarele  vor  sosi  doar  mîi­  cu...  Smeurel.   Nu-i  rece   ba  căfora  lucrăm,  ale  oa­  neam  o  meserie  de-a  pu­ tiţe  ceva  după   Revolu-
            Dar,  n-are  importanţă).  Ne   ne  (adică  marţi),  nu   se   deloc  şi  nici  prea...  ieftin.   menilor  minunaţi  din  acest   ruri  sfîntă,  meseria   de j/pe  pentru   ameliorarea
            punem  speranţe  că  la  un   moare  de sete.     5  lei  sticluţa.   Dar,   ce   judeţ.                ŢĂRAN.                •Vieţii  lui,  dar  acest  om
            chioşc  cu  o  asemenea  fir­  La  restaurantul   „Coco­  să-i  faci,  cu  criza   asta,   —  Care  ar  fi  principa­  Omul   apesta   urgisit -va re  nu  „are  niciodată
            mă  trebuie  să  găsim  to-.   şul  de  Aur"  sînt  în  vînza-   deschizi punga. Să ne bucu­  lele  direcţii  ale  strategiei   mereu  de  istorie,  ce  =îşi-  :S.R.L.,  care  nu  cere  drep-1
            tuşi  ceva  ce  să  ne  poto­  re  răcoritoare,  chiar  două   răm  c-am  găsit  —  chiar   Prefecturii  Judeţului   Hu­  duce  viaţa  din   nemăr­ turi  şi  indemnizaţii  su- J
            lească  setea.  Dar,  surpriză   sortimente:   Brifcor   şi  şi  aşa  —  nu  să  mai  pre­  nedoara ?  ginirea   munţilor   pfmă  plimentare  pentru  că  stă
            neplăcută:  găsim  doar  bis­  Smeurel.   în  schimb,   la   tindem  şi  ieftin  şi  brumat,   —  Vom   fundamenta  o-   in   nes fir ţitul   timpisţi,  in  gunoi  şi  la  coada  va­
            cuiţi.  „Nu  găsiţi  în   toată   cofetăria   ‘.Transilvania',   ni  s-a  făcut  doar  un  favor   rientări   imediate  şi   de   ce-a  scris  cu  lungul  şir  cii  12  ore  pe  zi,   care
            Simeria...  Nu  ne  mai  daţi   situată  în  plin  centru  al  o-   —pare  să  ne  spună   prin   perspectivă  în   domeniile   al  jertfelor  ţi  suferinţe­ nu  are  concediu  de  odih­
            ia  ziar  —  propune  d-na   raşului,  nu  sînt  răcoritoa­  atitudinea  şa  persoana  de   noastre  industriale  de  bază   lor  sale  istoria   neamu­ nă  şi  lucrează  pînă   ţi
            Aurica  Vîrlan.  Ştiţi,   eu   re  de  nici  un  fel.  De  apă   la  tejghea.  Smeurelul,  alt­  —  minerit,   siderurgie,  e-   lui  românesc,  omul  aces­ :• duminica,  fără  a  pretin­
            lucrez  aici; din  1968...'.  Ii   minerală  nici  să  nu   mai   fel  aromat  şi  dulce,   nu   nergetică  —,  dar  vrem  ca   ta,  căruia  i  s-a  dat  prea  de  recuperări,  acest  om
            respectăm  virsta  şi   anii   amintim.   Vînzătoarea  Iri-   ne-a  prea  potolit  setea.  Să   judeţul  Hunedoara  să   se   (  rar  pentru  a  i  se   lua  care  prin  munca  lui  fa­
            munciţi,   nu  şi  propune­  na  Răţiu  ne  spune  că  de   fi  avut  ghinion  într-o  zi   prezinte  la  intrarea  în  Mi­  prea  des,  este  votat  prea  ce  ca  masa  să  ne  fie  mai
            rea.                     şase  luni,  de  cînd  lucrea­  de  început  de  săptămînă?  leniul  III  ctf  imaginea  ta­  repede,  de  parcă  nu ■ el  •îmbelşugată,   acest   om
             Peste  drum,  lîngă  pasa­  ză  aici,  nu  a  primit   apă                inei  dezvoltări   echilŞ^prate   ar  fi   Creatorul   plinii  care  au are  timp  de  gre­
            relă,  un  alt  chioşc.   Este  minerală.   Nu  este   nici  ESTERA  ŞINA   şi  armonioase  în  toate, sec-  noastre- cea  de  toate  zi­ ve  şi  mitinguri  de  pro­
                                                                                                                   lele'.  Nu  e  mai  puţin  a-  test,  este  considerat  prea
                                                                                                                   devărat  că   guvernanţii  repede  bun  de  muncă  şi
                                                                     NEREGULI  LA  VAMA  DIN  SIMERIA
                                                                                                                                          bun  de  condus.
             Apicultura  în  luna  august                       Din   scrisoarea   trimisă   s-a  întocmit  un   proces-   „libertăţi“  şi  „păminturi*   Om,  ce  poartă   Acestui
                                                                                                                        altădată
                                                                                                                                 le-au  dat
                                                                                                                   de
                                                                                                                                                          nobilul
                                                              redacţiei  ziarului   „Cuvîn-   verbal-inventar  cu  ce  s-a   de  nu  le  puteau  duce,  că   titlu  de  ţăran,  i  s-a  dat
              (Urmare  din  pag.  1)  ocupă  un  corp  şi   patru   tul  liber-  de  doamna  Vio­  mai  găsit  în  colete,  repre­  li  s-au  dat  şi  gloanţe  a-   prea  puţin.  Ne   gindim
                                     picături  la  o  familie   de   rica  Comisaru  din  Teliuc,   zentantul   poliţiei  spunîn-   tunci  tind  făuritorii  pli­  prea  puţin-ta oamenii  a-
            ă  nu  avem  deloc  cules,   două  corpuri  sau  un  ori­  blocul  3,  ap.  15.  spicuim:   du-ne  că  „atunci  cînd  vom   nii  au  cerut  să  fie  şi  pe   caftia  care  fac  ca  pţinea
            ’entru  aceasta,  vom  mic-   zontal  plin.  Insistăm  asu­  „în  urma  telegramei   de   prinde  hoţii  veţi   primi   masa  lor  o  pline   ome­  maastră  să  fie  mai  mare
            ora  urdinişurile  In  func-   pra  tratamentelor  respec­  înştiinţare  ne-am   prezen­  despăgubiri-..  Ni  s-a  cerut   nească,  nu  am  uitat  cu  ţ i   mai  bură.
            ie  de  puterea  familiei,  iar   tive,  deoarece  în   această   tat  la  vama  gării  Simeria   o  taxă  de  402  lei,  iar  chi­  cită  ferocitate   dictatura   Am  trăit  cîteva   zile
            ucrările  ce  le  vom  exe-   perioadă  puietul  de   trîn-   pentru  a  ridica   coletele,   tanţă  am  primit  doar  pen­  preaodiosului  şi  preaodi-   intr-un  sat  runde  se  nasc
            uta,  dacă-  este  cazul,   le   tori  a  cam  dispărut   din   împreună  cu  nora   mea.   tru  21  lei,  costul  telegra­  oasei  s-a  folosit  de  toate   oameni  şi  se   îmbolnă­
           vom  face  la  ore  cit  mai   familie,  trîntorii  sînt  cam   Am  constatat  cu  stupoare   mei”.  Am  redat  rîndurile   mijloacele  economice,  ad­  vesc  oameni  —  câteodată
            -îrzii.                  eliminaţi  şi  ei  din  fami­  că  din  coletul  meu  de  33   de  mai  sus,  rugîndu-i  pe   ministrative  şi  poUtice  —  - moi  frec  şi  in  nefiinţă
             Referitor  la  tratamente,   lie  şi  are  loc  trecerea  mai.   kg,  n-au  mai  rămas  decît   lucrătorii  vămii  din   gara   ce  le  mînuiau  cu  perfi­  —  unde  nu  ai  cum  che­
            are  nu  trebuie  neglijate,   masivă  a  parazitului   de   19  kg,  iar  din  cel  al  no-   Simeria  să  le  lămurească.  die  specifică  —  spre  a   ma  un  doctor  sau-o  ma­
            jutem  efectua  unul   sau   pe  puietul  de  trlntor   şi   rei  mele,  doar  15  kg  din             te  lua  găina  şi  purcelul   şină  a  salvării,  unde,  nu 1
            1 ouă  tratamente  CU  loea-   de  pc  adult  pe  puietul  de   20...  La  sesizarea   noastră  (Tr.  Bondor)  din  bătătură,  spre   a-i   poţi  chema  pompierii  tn 1
            niein  (în  funcţie  de  caz),   albină  şi  pe  albină.   Nu                                          reduce  pe  ţărani  la  con-   cazul-unui  incendiu,  pen- *
           folosind   100  grame/fami-   trebuie  neglijat  faptul  că                                          1   diţia  de  quasi-sclaVi,  sle-   tru  că  satul  acesta,   si-  )
           !ie,  tratamente  cu  micoci-   în  urma  tratamentelor  cu   întortocheatele  drumuri  ale  unui  ARO  indu-le  rezistenţa   fizică   tuat  la  20  de  kilometri  1
                                                                                                                                                     de  comună,
                                                                                                                                          de  centrul
           iin  100  gr/familie  pentru   Varaehet,   există  perico­                                              şi  morală,   dîndu-le   un   nU  are  nici  măcar   un
           ouietul  văros,  care  în  ul-   lul  constatat  de  mai  mulţi   A  venit  de  mai   multe   să  fie  casat".  Avînd   în   singur ' drept,  dreptul  de   telefon.  Locuitorii  acestui
            imul  timp  şi-a  cam  făcut   apicultori  de  dispariţie  a   ori  la  redacţie   domnul   vedere  acest  lucru,   Ioan   ă fi storşi.  sat  speră  ca  binefacerile
           apariţia.  Tot  în  funcţie  de   unor  mătei,  dar  nu  avem   Ioan  Guga,  fast  conducător   Guga  face  o  no.uă  cerere,   De  curînd,  după  mulţi   vremurilor  noi  ce  le  cu­
           caz  se  pot  efectua   unul   de  ales.  în  astfel  de  ca­  auto  la  I.M.  Orăştie.   De   pe  care  directorul   între­  ani,  am  fost  intr-un  sat   noaşte  ţara  să  le  aducă
           sau  două  tratamente   cu   zuri  vom  recurge" la  uni­  fiecare  dată  ne-a  pus  la   prinderii menţionează:  „Da,   ce  pare  uitat  de  lume   şi  lor  un  post  telefonic.
           oxiteramicină   —  0,5  gr/   ficări  sau  la  mătcile   din   dispoziţie  o  sumedenie  de   cu  prioritatea  I,  în   mo­  şi  am  trăit  acolo  cîteva   Am  fost   cîteva   zile
           familie.   Ca  o  paranteză   pepiniera   stupinei,   la   acte  şi  documente   care   mentul  casării".  Cu  aceas­  zile.  Mi-a  fost  dat  să-mi   intr-un.  sat  Uitat  de  lume,
           outem  menţiona  aici   şi   mătei  procurate  din  maga­  dovedesc  cit.  de   întorto­  tă  aprobare   în  buzunar,   amintesc  viaţa  ţăranului   am  fost  la  GodineştL
           tratamente  cu   penicilină   zinele  asociaţiei.   Trebuie   cheate  pot  fi  drumurile  li­  Ioan  Guga  porneşte  la  în­  nostru  cu  grădina  şi  gos­
           —  150000  U/familie,  prin   amintit  aici  şi  despre  me­  nei  maşini.  jghebarea  unei  unităţi  par­  podăria  lui,  cu  masa  de  IOAN  GRUMAZESCU
                                                                                       ticulare  de
                                                                                                        pentru
                                                                                                  taxi,
                                                               Este  vorba  de  ARO  31-
           aulverizare  într-o   soluţie   dicamentul  de  origine fran­  HD-417,  proprietate  a  I.M.   care  primeşte  toate  apro­
           ie  sirop  mai  diluat.   De­  ceză  Apistan,  care  are  o                 bările  necesare. -  De   la
           sigur,  toaţe  aceste  medi­  remanentă  în  familie  de   Orăştie,  care.  propusă  pen­  conducerea   întreprinderii
           camente  nu  le  vom  folosi   la  40  de  zile  la  6   luni,   tru  casare,  a  generat  o   obţine  aprobarea  ca  ma­
           deodată  (aviz   începători­  fiind  un  medicament  foar­  poveste   foarte'   încîlcită,   şină  să  fie  reparată   pe
           lor),  ci  în  funcţie  de  si­  te  eficient,  dar  care  încă   pe  care  conducerea  unită­  cheltuială - proprie   (cere­
           tuaţia  existentă  în  fieca­  nu  a  ajuns  în  magazine­  ţii  este  datoare  să  o  lim­  rea  din  31  mai  1990),  in­
                                                              pezească.
           re  stupină  şi,  mai   ales,   le  noastre.                                vestind  în   acest  sens  o
           după  o  prealabilă  consul­  In  cadrul  atelierului  stu­  In  esenţă,'  povestea  este   parte  din  banii  luaţi  îm­
           tare  cu  apicultorii   mal   pinei  vom  efectua,  în  con­  cam aşa.      prumut  din  bancă,
           vîrstnici.  pricepuţi  şi  bi­  tinuare,  lucrări  de   con­  La  24  martie  a.c.,   eu-   Surpriza  a  venit   însă
           ne  intenţionaţi,  sau  adre-   servare  a  fagurilor   scoşi   noscînd  faptul  că  maşina   în  momentul  în  care  a  so­
           sîndu-ne  cu  toată  încrede­  din  magazie,  unele  lucrări   pe  care  o  conduce  de  ani   licitat   transferarea  auto­
                                                             de  zile  urmează  a  fi  ca­
           rea  Filialei  Judeţene  a  A-   de  reformare   a  fagurilor   sată,  Ioan  Guga  înaintea­  turismului,   garantînd  un
           socţaţiei  Crescătorilor   de   vechi  şi  topirea  cerii  re­  ză  o  cerere  pentru  a  o  a-   acont  de  35 000  lei.  Ea  a
           Albine.                  zultate   din   descăpăeire,   chîziţiona.  Pe   această  ce­  venit  din  partea  conduce­
            Nu  întîmplător  am   lă­  precum  şi  din  ramele  clă-   rere,  directorul   unităţii,   rii  unităţii,  care  a  cerut  ca
                                                                                       respectiva  maşină  să  fie
           sat  la  urmă  tratamentele   ditoare  şi  fagurii  vechi.  domnul  Iosif  Szabo,  men­  dusă  în  întreprindere  pen­
           cu  Varaehet  care,   desi­  Desigur  -lucrările   într-o   ţionează:  „In  prezent   nu   tru  a ; fi  vîndută  la  lici­
           gur,  se  vor  aplica  tot  în
                                    stupină  nu  se   limitează   este  casată  şi  nu  se  pune   taţie.
           funcţie  de  numărul   tra­                       problema  vînzării   maşi­  Pe  bună  dreptate,  omul •.
           tamentelor  efectuate   an­  doar  la  ce  am  relatat  pî­  nii”.  La  numai  două  zile   întreabă  acum,  de  ce  du­
                                    nă  acum.  Ele  au  o  arie
           terior  şi  de  starea  de  in-                   omul  face  o  altă  cerere   pă   atîtea   aprobări   şi   -bOMNULt IOCTOR.CM6CA PACIENTUL 1 IN CRIZA,
           festaţie.  Astfel,  în  luna  au­  mult  mai  largă  şi  diferă   către  mecanicul  şef  al  u-   Cheltuieli  de  aproximativ   ,.  A  MAI  CERUT O   PORŢIE  .
           gust  vom  efectua  trei  tra­  de  la  un  căz  la  altul,  dar,   nităţii,  pe  care,   domnul   55 000  lei,  trebuie  să  ducă
           tamente  Ja  interval   de   în  linii  mari,  am  contu­  Petruţ  Părău  scrie:   „în   maşina  înapoi  şi  s-o  ia  de
           cinci  zile.  Se  folosesc  trei   rat  esenţialul  activităţilor   baza  propunerii  I.M.  Orăş­  la  început ?    Desen  de  ALEXANDRU  RUGESCU
                                                             tie,  C.I.E.S.  Bucureşti  a  a-
           picături  la  o  familie  care  din  luna  august.  vizat  ca  acest  mijloc   fix  VALENTIN  NEAGU
   1   2   3   4