Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_177
P. 2
*A<* * 2 CUVîNTUL LIBER Nf. 177 •
-Mţta ■■ ■ • ■ (Urmare din pag. I)
.-.•V- • • ■?. x f n M W k l I I ' ' f f t O X t t l d f t '
U l w m l l v v P y R |
« I K l B n B M J K T U L H că de pzi. Parcă e un bles
tem: oâtnenii se suspectea
REALIZĂRILE pe HJLirftPEţAPTE LUNI DIN 1990, COMPARATIV într-o afacere cu ză permanent de viclenie,
alte
CU CELE DIN PERIOADELE SIMILARE ALEANULUI TRECUT lipsă de loialitate şi nega
asemenea atribute
tive» iar micile şi vechile
$ ~ -m ~'
ÎSJ „pişcături", pe care toată
S C O televizoare color
| U i . JCtt S f f l . § a | lumea le credea vindeca
U/M 1 3 ■Rp-fCD -O -H Q) ta şi îngropate sub vreme,
C w c tal
•3 >m o
. taît rri .C răbufnesc acum Cu o for
£ <9 (Urmare din pag. 1) pe doamna aceasta. N-are
i a * ! î i K B.T3 cum să cunoască numele ţă nebănuită, toafisfoimîn-
du-se în adevărate răni su
Producţia marfă industrială miţ. lei 1 947,0 W fr 14 689^ 74,0 de pe bonul de achitare fleteşti. Există 0 plăcere
' Productivitatea muncii adevărat, pînă Ia confrun 50 $49 şi nici pe cei d i» diabolică, pentru tmii, de
în industrie mii lei/per. 15.1 71,0 118,9 71,1 tarea avizelor de intrare tabel la po2iţi4 2.752 pen ă plăti «poliţe* semenilor
Investiţii din fondurile • ,4. a televizoarelor cu tabele tru câ persoana -respecţi- lor şl a revendica de
statului mii. lei 447,1 47,5 3 094,0 - 54,2 : le de înse'rleri d i la „UI- vă nu există. Da, au exis la stat, de ia alte persoa
— eonsthueţii-montaj mii. lei pia" din Deva. S-a ajuns tă ! La poziţia respectivă ne — anumite „drepturi"
Apartamente date în folosinţă 238,4 54,0 1 564,1 62,4 cu livrarea în ordine pînă figurase iniţial Istrate Doi pe care însăşi trecerea
din fondurile statului nr. la 76 de televizoare color. na, al cărei nume a fost timpului le-a şters din le
Export 198 © , 8 986 51,8 După aeoasţă .cifră încep şters şi scris' deasupra gitimitate. Aşa este, de
- - cliring în ruble mii R 1311 61,9 16 314 76,3 enigmele, fa caietul de în Cozma Anf, despre care pildă, situaţia celor care
— devize convertibile mii $ 3 988 20,4 54 446 47,6 scrieri _ găsim alte 1-6 nume ni s-a spus că a făcut ges pretind restituirea case
Livrări de mărfuri la fondul cu numere de ordine înce- tul caritabil. Şi cînd- ş-o lor naţionalizate de stat
pîad de la 117 si ajungînd
pieţei di* producţia pînă la 2 7.12 (!j„ din 3 108 cunoaştem şi noi pg'aceas în .. urreă eu peste 40 de
judeţului mii. Iei 442.0 104,3 3 029,5 106,0 înscrişi, despre care nu se tă doamnă ‘aflăm că, de aiil sah pretenţiile per
Desfaceri de mărfuri prin corner- spune că au cumpărat te fapt, nu există. La în Poli soanelor cărora li ,s-au, de
Municipală,
fi
ţia
ţul de stat şi cooperatist mii. lei 776,7 121,6 5 358,1 124,3 levizoare color din import, molat- casele,, de a primi
Prestările de servicii pentru la care cei dinaintea lor şele de evidenţă a popu . „contravaloarea adevăra
na figurează - a-
laţiei,
populaţie de "către unităţile au renunţat. Să o credem cest nume la adresa men tă* â acestora. Trebuie să
de stat şi cooperatiste mii. lei 118,1 103,0 874,2 100,3 pe doamna Moniea Oltea- ţionată, O adevărat# enig priceapă toată lumea: că
Producţia principalelor nu, şofa raionului: de la mă poliţistă — să vină tre societatea democrati
produse industriale Ulpia ? Categorie au. Poa cineva necunoscut şi din că, pe care trebuie să o
— huilă nela mii tone 299,9 46,3 2 306,6 50,7 te dumneaei ne crede pe senin să ştie ce ai în ma edificăm in România» este
—- energic eteetrică mii kWh 471,4 88,8 2 840,2 70}3 noî... naivi. însă chiar gazie, iar pe deasupra să necesar să * pornească
’ — oţel mii tane 180,3 64,3 1 367,9 69,7 dacă ar fi aşa, am soli te înai scape de televizoa de la situaţia existentă
— laminate mii* tata 110,8 m 9l2ţ9 ,66i9 citat sprijinul Poliţiei rele dgfeetel ! Eu mă în- AZI şi nu de la o stare
— ciment ~ mii tone ti5,0 i m 615,0 84,7 'Municipale pentru a fi cit căpâţînez să nu cred o a- de acum jumătate de
— ţesături mătase mii mp S91.0 - 52,3 5 163,0 68,1 mai obiectivi asupra con- senaenea gogoriţă. Şi, dacă,
— bere mii hl 59,00 t o p .- ■ 348,0 98,9 eiitaiilor. Şi lată că, prin presupunind că ar fi ade
, — carne tăiată în abatoare fnii tone 1,8 24ÎJ6 9,2 142,1 intuiţie,' ‘ domnul locote vărat, atunci cum mai
•- preparate din carne mii tone 0,7 , ^9,5 5,6 491,6 nent Marcel Jorza ne pro poate fi justificat cazul Tensiuni (torte)
— lapte consum mii hi 1*,0 93f3 ,114»0 109# pune să verficâm poziţia de ja poziţia 145, cînd, tot
— unt tone L«,0 32,0 142# 68,6 2 752. Să: fi renimţat Şei peste rind, i s-a vîndut
—■ brînzeturi tone 123,0 78,8 515,0 85,5 de pe tabel, chiar toţi. pî persoanei respective un te-
nă la acest număr ? Ex leyizor Elcrom ? Probabil la Vaţa de Jos
EFECffVEfcE 0E ANIMALE ÎN COOPERATIVELE AG RICOLE DE PRODUCŢIE clus. Dovadă am fi şi noi. că ni se va răspunde cu
$1 ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT - adică subsemnatul şi ofî-; aceeaşi inocenţă sub care
Existent la In procente ţe«ii de poliţie, care figtte gilgîie tupeul, că. da. Ei
31 VII 1990 faţă de 30 V I1993 răm po aceeaşi listă cu bine, noi vota reveni, veac. Regimul de azi nu
LAiS. C.A.P. I.A.S. C.AJP. numere de ordine mult cum am mai promis, asu este, cu nimic, vinovat
Bovine — capete 12 035 47839 100.4 „ 96,0 avansate faţă de. cel în pra afacerii cir televizoare de ce s-a intim plat IER11
cauză.Deci Verificăm mai:
color, dar insistăm la or
— vaci şi juninci — capete 2 774 10 619 101.4 93,0 adine şi ce credeţi că ni Pe de altă' parte, statul
in
ganele competente să
Porcine — capete 118 891 1263 103,4 93,9 -se răspunde -după ce gă tervină energic în elucida nu are „buzunare" ferme
— scroafe de prăsită — capete 10 018 307 100,0 98,7 sim scris naegea; pe alb în rea şi. mai ales, eradi- , cate din care să iei- îa ne-
Ovfee — cajlaţe • 18 315 48 358 97,5 97.9 bonul de achitare -s 1 -buc. carea, definitivă a abuzu sfîrşit, fără să pui nimic...
PSSKî ^ mffTKpete - 1059 . j - 97.9 tv. jfeptiM pxjrt!) r ilo r din acest sector, (jla- Par, să vedem eîteva din
şi încă 1 tv. albşrregru diţi-vă că nu este normâl ..fajjţta^xisteu- j,,
In goreodâriile populaţiei la '30 iunie a.c., existau 69 328 bovine, 79 244 porcine ? Sport ? Aii fost defecte şi ca acum doar ziarul să te ja Vaţa de Jos.
# Silvia Oancea a fost
şi 19*939-oviiie» persoana respectivă a ac rărtiinâ singurul în măsu timp de 27 de ani îngriji
ceptat să le cumpere aşa. ră Să reprezinte interesele
PRODUCŢIA DE LAPTE SI OUA IN COOPERATIVELE a g r i c o l e d e Măi, să fie 1 De cînd apar cetăţenilor, să încerce est toare la grajdurile C AP.
p r o d u c ţ ie şa În t r e p r in d e r il e AGRICOLE DE STAT aşa, Ia sfîrşitul lunii, de cit să facă lumină în Vaţa de Jos, iar acum a
Realizările In procente faţă persoane d intr-astea miloa afaceri deloc sănătoase. rămas „fără nimic" (cum -
im! spuneau oamenii). Co
în iulie 1990 de iunie 1980 se şi pline de bune inten Noi nu sîntem experţi, nu operativa ' s-a desfiinţat,
I.A.S. C.A.P. I.A.S. C.A.P. ţii, care cumpără televi sîntem poliţişti şi încer vacile nu mai sînt — ei,
zoare stricate şi nu unul, căm să pătrundem, in li
Lapte de vacă cine o să-i dea un ban ia
— producţia totală — mii h l 6 15 96,8 92,5 numai să ajute la plan ? mita posibilităţilor, în me bătrîneţe ? Se aude că în
— p reducţia medie pe o Şi, culmea t Şefa de raion canismul secret •> al fraude BrOtunp ‘ (satul îfi care s-a
ne spune că nici nu cu
vacă furajată — litri 295 138 99,7 103,0 lor, dar dreptatea trebuie retras Silvia Oancea). vreo
— producţia totală — mii buc. noaşte persoana respecti să o facă alţii,, plătiţi pen cîţiva inşi s-au „împro
tru
aceasta.;
vă. Ce noroc pe capul dîn-
Mulţumim
O u ă 7 480 7 97,9 116,7 şilor cu „necunoscuţii" a- Poliţiei Municipiului De prietărit" eu cei 30 de ari
— producţia medie pe pe caro i-a, lucrat dînsa
o găină ouătoare — buc. 20 12 100,0 109,1 eeştia că aşa mai scăpă în va pentru sprijinul acor aproape trei decenii.
mod cu totul ilegal , de dat. cu speranţa că ne va a Să rămînem tot in
N.R. Intr-un număr viitor al ziarului vom reveni cu un comentariu asupra marfa defectă. Şă ştiţi, sti ajuta să revenim asupra xperimetrui satului Brotu-
stării economiei judeţului de ja începutul ahfilui 1990. maţi cititori, că eu o cred acestui subiect. na. Dacă se spune eă du
pă desfiinţarea cooperati-
vei - agricole fiecare ţăran
şi-a primit inapoi „pămîn-
Spionajul economic - un însoţitor inevitabil al progresului societăţii? ) _ i t u l a c e s t .pţ-tneipiu
n-a fost respectat In cazul
1 De curînd a sosit ia 4 unei bătrfne • ţărănei, de
1 Orăştie «n important ’ 84 ani (mama Silviei Oan-
Legislaţia din mai toate desfacere, clienţii care cum Folosind informaţii luate sea agent al spionajului ajutor medical, consiînd *
ţările lumii cbndemnă pără produsele, ce preocu de-a gata, timpul de scoa german. ţ in aparatură medicală \ coaL „împărţitorii : de pă-
spionajul. Aceasta nu a pări are concurenţa la a- tere pe piaţă al unui pro Lumea spionajului eco (Roentgen, incubator, au- i mînt", i-au luat cei IO ari
împiedicat însă ta el să ceeaşi piaţă cu acelaşi pro dus se reduce cu cel ne nomie este o realitate a tomate de infuzie etc.), ' din ţarină, moşteniţi din
se practice din cele mai dus, modernizarea , produ- ; cesar Cercetării, lăi* chel vieţii do azi. în . condiţii medicamente, seringi, V moşi-strămoşi. Difi altă*
vechi timpuri, ba chiar să sului, planuri de viitor etc. tuielile de fabricaţie — lâ le competitivităţii tehni sonde, halate, cearşafuri | parte» unde avea 19 ari de
finaţ, un vecin i-a luat
fie considerat de unii ca Frontiera între căuta fel. ce, cucerirea pieţeicHy do circa 12 ari. (Halal vecin !).
principal mijloc de a ob rea acestor informaţii ca In sprijinul spionajului» rinţa de a şti ce fac cer Actele doveditoare ale pro
ţine succese, fie în timp activitate firească şi spio statele care-1 practică au cetătorii sau producăto
de pace. fie în timp de nai este mişcătoare şi ne creat în timp şi spaţiu, AJUTOARE prietăţii n-au avut nici un;
război, indiferent că este sigură, In lumea modernă, instituţii şi organizaţii me rii, financiarii, comercian rol. S-a folosit, de fapt,
vorba de spionajul poli spionajul economic tinde nite să-i dea o aparenţă ţii din alte ţări a provo MEDICALE DIN limbajul... forţei!
• Tot despre „limbajul
tic, de cel militar sau de tot mai mult să se specia ctt mai oficială şi mai cat asemenea opoziţii de
cel econorpîC. lizeze în funcţie -de terito nevinovată. Spre exemplu interese Incit cu Spionajul H Y iîiA £ forţei", la Bretona. Circa
15 familii, mai bogate, stri-;
Scopul spionajului ori riul său de acţiune — şti în Germania nazistă func economic se ocupă astăzi
în ce domeniu s-ar exer inţific, Industrial sau co ţiona „Liga pentru - dez mii de oameni, de organi .......""r " " ~ T I gă „sărăntoci" după alto
ie, vreo 70 la număr. Se:;
cita el, este unul singur mercial. voltarea prieteniei perso zaţii particulare -sau de
subminarea puterii de a- Serviciile de inîprmaţii nale" — aparent nevino stat. în faţa opţiunii cerce , şi altele. Toate au fost \ mai spune că aceste 70;
de familii au vrfit să în
părare a adversarului. tare proprie sau obţinerea
ale marilor putori afirmă vată, dar în fond agenţie ! -destinata noului spital 1 cropească un fel de aso
In rindurile ce Urmează, că - un secret industrial de spionaj. Membrii orga pe calea spionajului eco ai oraşului dta partea , ciaţie şi au angajat, în
in alte materiale pe care important valorează în u- nizaţiei trebuiau să cores nomic a informaţiilor ne tastitutului MONTANA ţ primăvară, tractor care
le vom publica sub gene nelp cazuri mai mult dccît pondeze cu cetăţeni din cesare, se alege cea de-a din Zugerberg, Elveţia, i să are intr-un loc mai
ricul de mai sus ne ^vom o informaţie militară. As străinătate ale# cu grijă» doua cale. Pentru că spio : fiind domnii i îndepărtat numit „Certe.)“
ocupa predilect de spiona- tă^, cînd lupta pentru prilej de a întări legăturile na jta economie oferă' faţă Fridez, Pietre 1 unde era păraînt nelu
' .iul economic, acesta deve supremaţie se dă exclusiv spirituale ale Germaniei. ie «ereetare avantajul ra F ota? # Jorif Bueher. ţ crat. Credeţi' că aa reu-
nind un însoţitor, se pare pe plan economic» este nor Dttpă o scurtă perioadă de pidităţii». ' Acestui preţios “ st «te 1 siL? Nu 1 Au venit cîţiva
inevitabil, al dezvoltării mal ca spionajul ştiinţific corespondenţă, Urma in* Cele mai vizate de agen i se ca vin m»l* J din cei „cincisprezece" şi au
societăţii,., şi cel industrial sS-l de vftaţia de vizita «Srma- ţii spionajului economie şi recunoştinţa ţ ciopfrţit tractorul cu syţ:c*
Spionajul economic s-a vanseze pe cel militar. Fo nia pe spezele ligii, în sînt sectoarele de vîrf ale i noastră. , ■ i ie ! Să fie simple zvOiVmi-.' r
năsCut din nevoia cunoaş losind informaţiile furni fond Organizaţie făscîstâ industriei si Cercetarea FLORIN DRĂGriiClU l Să traverseze oare, l-v
terii, unor aspecte indiş- zată fiu el se economisesc neaoşă- La întoarcerea in ştiinţifică, (Va urmai. în prerent, ceasul celor ca
pensabîle fh ConduCereă fi timp şl bani, evîtind eta ţara sa, cetăţenuî respec re strigă ori dau cu pum
nei întreprinderi: piaţa de ja cercetării ştiinţifice. tiv devenea, cel mai ade ION MATĂSAREANU nul, mai tare? ___
