Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_180

L I B E R T A T E , D E M O C R A Ţ I E , A A R !

CUVINTUL LIBER

16—2, un „scor“ Grija faţă de pămînt şi animale „Căutăm

Din dialogul purtat, cu se valorifică zilnic cîte minţe obţinute din pro­ şi găsm bogăţii
lipsit de realism dl. ins. Tiberiu ITorea. tatele dobîndite au per­ ducţie proprie. Tracto­
Rezul­
180—200 1 lapte.
riştii Stelian Măgurcami,
preşedintele Cooperatiyel
Agricole din Valea Sîn- mis cooperativei agricole Marcel Visarincscu şi Ro-
în arena publică în care şi numai 2 (două) pentru giorgiului, am desprins eâ să-şi acopere integral mulus Luţoi au depus şi pentru ţară!“
se desfăşoară acum compe» sindicate. Cum ar -veni,-, principala grijă a consi­ cheltuielile din venituri depun strădanii pentru ca
ti Iii de cea mai largă di­ scorul este de 16— 2 ! Este liului de administraţie al proprii. despre lucrările ce lc efectuează
Vorbindu-ne
să fie de calitate, în con­
versitate — de la cele „a- loial aşa ceva, domnilor ? unităţii o -reprezintă fo­
politice". pînă la „meciu­ Ca jurist am avut întotdea­ losirea cu randament ri­ preocupările actuale şi de formitate cu normele din Convorbire cu domnul
rile" în oare mingea o con» una pretenţia ca partenerii dicat a pămîntului -şi ob­ perspectivă, interlocutorul tehnologia fiecărei cul­ inginer PETRU NICŞA,
stituie bruma de economie dc contracte, ' indiferent ţinerea unor rezultate cit ne-a spus că -atenţia este turi, şeful Brigăzii Geologice
Preocupîndu-sa de -asi­
ce ne-a mai rămas — asis­ 'cine sînt ei şi ce hram mai bune în creşterea ani­ îndreptată spre pregăti­ Complexe Brad
tăm uneori la înregistrarea poartă, să aibă acelaşi nu­ malelor. Ca urmare, s-au rea unor baze temeinice gurarea condiţiilor nece­ -... —-r.......... - ,
unor scoruri, ce trebuie să măr cţe drepturi şi obligaţii, livrat la fondul dc stat producţiei anului 1991, sare bunei iernări a ani­
ne dea mult de gîndit. Şi, în strictă corelaţie ! Din 100 tone gvîu. s-au vîndut urmărindu-se Îndeaproa­ malelor, s-a reuşit să se — Lucrătorii brigăzii pe
ceea ce este mai impor­ păcate, constatăm că sin­ 135 hl lapte dc oaie şi pe eliberarea terenurilor NICOLAE TÎRCOB care o conduceţi, brigada în
tant, nu cunoaştem cauzele gura obligaţie.pţ care şi-o cîte 2,5 kg lînă de la fie­ de paie şi efectuarea a» ansamblul ei, se situează
reale ale acestor rezultate asumă sindicatele — în ' care oaie tunsă, iar de. la râturilor, cit şi condiţio­ mereu pe locuri de frunte
catastrofale. După unele fapt, cele două obligaţii vacile aflate în lactaţie narea celor 200 tone se­ (Continuare in pan. a 3-a) în muncă şi realizări în ca­
■păreri, acestea s-ar datora fiind numai una singură, drul Întreprinderii de
lipsei de obiectivitate- a cea de a doua referindu-se Prospecţiuni şr Explorări
..arbitrajelor'' sau chiar ab­ la desemnarea unor de­ •Geologice Deva. Venim cu
senţei totale a acestora. legaţi — , aceea ele a nu rugămintea de a face dum­
Considcrînd că în aseme­ mai ridica revendicări sa­ neavoastră o precizare de
nea „meciuri" rolul de..,ar­ lariate. prevede textual ea esenţă : Cum reuşiţi ?
bitru" al presei libere si „membrii sindicatelor să — -Muncind într-o bună
independente este de ne- fie salarizaţi proporţional
în ordine
şi
organizare.
înlocuit, voi încerca în muncii depuse, dar nu mai disciplină, ia fiecare punct
aceste cîtcva rînduri să puţin dc 75 la sută", dc lucru. Şi, pe raza noas­
atrag atenţia opiniei pu­ întrebăm pe orice om de tră de activitate, avem
blice asupra unui scor de bună credinţă dacă poate multe, divej.se, unele înde­
proporţii care exprimă, .de considera corectă această părtate, grele. Cu toate a-
fapt. o lipsă crasă de rea­ prevedere. Din moment- ce
lism. Despre ce este vor­ - în una din obligaţiile .Gu­ cestea, faţă de aceeaşi, pe-
a
rioadă a anului trecut,
ba ? . vernului se. cere ea acesta altor ani, rezultatele mun­
Ziarele au publicat., re­ „să asigure baza dc matu­
cent. o convenţie propusă rii prime, materiale şl «ii1- cii oamenilor noştri sînt
mult mai frumoase. în ci- -
de Alianţa • " 1-ntemodicală lităiile necesare ; tuturor , ţeva vorbe aş spune aşa :
către doi parteneri — Miş­ sectoarelor economiei na­ se munceşte şi se cîştigă
carea; Sindicală ’diri Româ­ ţionale", ce le-ar mai îip- ‘ bine îw fiecare lună.
nia şt Guvernul României si oarcJ .membrilor de ' -SiB- , 1 — Să concretizăm, ca să
— . convenţie menită să în­ dicat să-şi asume Obliga- - se iniei,agă mai bine.
locuiască Moratoriul pro­ ţia îndeplinirii în totalita­ — Da. La punctul de
pus de Guvern. Ca oricare te a sarcinilor de producţie? foraj de, la Măgura-Ţebei,
om interesat de. soarta Aşa : consideraţi dumnea­ punct coordonat de mais­
ţării sale, am citit cu mare voastră, domnilor de la trul Gheorghe Pîrşan, de-.
atenţie această Convenţie
.şi nu doresc să fac decît MARIN NEGOIŢA GH. I. NEGREA
cîteva. observaţii Conven­
ţia, conţine un număr de (Continuare în pag. a 3-a)
16 obligaţii. pentru Guvern (Continuare în pag. a 3-a)
» Mulţumiri pentru mecanizatori
j Să nu uităm Basarabia! Să nu uităm Bucovina! Ne face plăcere să con­ munca ţăranilor a fost mult
semnăm veşti bune despre uşurată prin recoltatul cu
activitatea mecanizatorilor combina. Combinerii Irim ie
din oricare S.M.A. De Gali, Cornel Hancheş, A le­
data aceasta, o facem la xandru Chiş şl Eugen M af­
adresa celor de la S.M.A. ie i sînt cei care au pus-
Deva, pornind de la mul­ mult suflet şi pasiune în
ţumirile ce le aduc acestor muncă, lor revenindu-le
adevăraţi - făuritori de pli­ meriţul pentru strângerea
ne; de către cetăţenii din
comuna CîrjiţL Primarul în bune condiţii a recoltei,
comunei, dl. Viorel Gaş- precum şi laudele aduse
par, şi dl. Petru Toader. de beneficiarii lucrării pres­
tate. De menţionat faptul
din satul Cozia, apreciază
XIII. Să ne mai scrii, Mos Andrei! citnn’ de-acasă, eu îi simţeam mi- solicitudinea deosebită cu că cei numiţi, împreună cu
rosu’ acolo, departe, unde mă a-
combinerul Gheorghe Doru,
flam, uitat de Dumnezeu. Mă crezi, care directorul S.M.A., dl. aliat acum în prag de pen­
Anicuţă ?■'. ing. Inocenţii! Tetca, şi
„Am avut eu un fecior Costică. am strănepoţi. Ne înţelegem bine. sionare, au lucraţ cu multă
a răcit acolo, în Orient, l-au rămas De ce ziceam că n-am drept să Tc credem şi noi, Moş Andrei, şeful secţiei de mecanizare tragere de inimă la sece­
din Cristur,
Vasile
dl,
doi copii; mama lor a uitat de ei. mor încă ? Pentru că mai cresc o cum să nu tc credem ? ! Şi să ne Giuhat, a-u acţionat pen­ riş, răspunzînd cu prompti­
Eu i-am crescut. Le-am făcut nepoată: pe Veruţa, fiica fiicei ierţi e-am cutezat a-ţi citi scriso­ tru a-i sprijini pe ţăranii tudine chemărilor adresate
nunti. Lui Oleg (unul dintre ne­ mele. Biata maică-sa s-a prăpădit rile. Dar inima ne spune că, dacă particulari din zbnă la de cooperativele agricole
poţi — n.n.) i-am cumpărat casă, cînd i-a dat naştere micuţei. Şi, ne-ai fi cunoscut, ne-ai fi poves­ stringerea recoltei de ce­ din Cristur, Bîrcea, I.A.S.
un loc tare bun, la şosea, în mie­ iată, de 16 ani îi ca un copil al tit chiar dumneata tot ce-ai scris reale păi oase. Mintia şi alţi beneficiari.
zul satului. Cind am văzut docu­ m eu; mie-mi zice tată, Dochiţei ti acolo. Dumnezeu să-ţi dea sănăta­ Ne alăturăm şi noi gîndu-
Dacă pînă în acest an
mentele la mină, îmi venea, de zicea mamă. învaţă la Orhei, are te şi viaţă lungă, mai lungă decît secerişul s-a efectuat ma­ rilor acestora, dorindu-le
ai Citit în cele cărţi! Şi să ne mai
bucurie, sa m ă culc
I ■ogrăzii. I-am adus în mijlocu’ să fie învăţătoare. De s-ar 'face scrii! nual, cu secerile sau . cu mecanizatorilor ’ noi suc­
şi poartă;
Vera s-o vadă...*
poarta mea, pe care o „împrumu­ Ferice de nepoţii lui Moş An­ coasele, implicând undo cese în munca ce o des­
tase" un creştin în anii mei de NAT ALIA VASIU greutăţi şi pierderi la adu­ făşoară- pentru asigurarea
drei. Parcă-i văd în curtea casei nat, transport şi treieriş, pîinii poporului. (N. T.).
Siberia. Amu, lui Oleg nu-i prea răscumpărate... Au lac în fundul
NO TA R E D AC ŢIE I: Adresăm
place — îi bătrînească, zice că ogrăzii, cu peşte din cel care a fost basarabenilor şi bucovinenilor de
şi-ar face alta, mal arătoasă. Da- cîiidva în apa Băutului. Şt măi au
că-i aşa, i-am spus să nu cuteze în prag un salcîm, sădit în ’33. origine r- trăitori în judeţul Hune­ U N A P E Z I
doara, rugămintea să ne scrie, po-
s-o arunce, că-i păcat; îi poarta ti­ înţeleg, dintr-altă scrisoare, că sal- vestindu-ne întîmplări de acum 50
nereţii mele. Am s-o plin eu kt cirimT ăsta; de tă mii de kilo­ de ani sau orice’ cred de cuviinţă • I,a medic :
biserică, să intre prin ea şi Dum­ metri, l-a fost lui Moş Andrei că ar putea face cunoscut tinerelor
— Nevroza dumneavoastră esle foarte avan­
nezeu, da să nu mai iasă, să nu ne- reăzern şi bucurie în vremea do generaţii marele şi durerosul RE- sată. Ar fi bine să vă culcaţi odată cu găinile.
I mai părăsească aşa ca-n '47, '49.;, restrişte a deportării: EUG1U, Paginile, ziarului yă’ stau Pacientul:
Pe Andrei (celălalt nepot
“r
' ,£*u ştiu cum se făcea miriu,
la dispoziţie şi vă aşteaptă
n.n.) l-am luat în casă trieă şt amu nea, da’ în ziuă cînd înflorea sal-nea, a a m ziua cma injiorea sal- dragostei — Cu cîte deodată, doctore ?
ffK»». i » vusu^neu şt amu
dragoste 1