Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_180
P. 3

16 A"GUIT 199&                                                                                                                                         $




                                        T R I B U N A                                                           99
                                                                                                            bogăţii  pentru  ţa ră!“

                            CUVÎNTULUI  LIBER-                                                               (Urmor»  din  pag.  tî  Troiţa,  vedem  că  întîmpi-

                                                                                                           păşirile  sînt  aproape  duble   naţi  greutăţii..  Apă  în  sub­
                                                                                                                                     —  ... mari.
                                                                                                           faţă  de  prevederi.  La  Ţe-   teran,   viituri  periculoase.
                                                                                                          bea — cărbune,  alt  loc  im­ •  O  vreme  am   fost  nevoiţi
                                                                                                          portant,  prioritar  în  mun­  să  intrerupom  lucrul,  deşi
              S P E R A N Ţ E          la  acest  izvor  de  la  poalele  pădurii.   său  dendrologie  (păcat  de  asemenea   ca  noastră,  maiştrii  Nico-   mergea  foarte,  bine.   Oa-ţ
                                        Dar  izvorul,  din  păcate,  nu  este  a-   \  contraste !).      lae  Ivănescu   şj  Nicolae
        Cu   multe,  .amănunte,   doamna                                                                                           menii   au  fost  distribuiţi'
     Lucia  Nariţăi   din  Deva,   cartief   rfienaJaVdeşi  lucrările, necesare, n-ar   Şi  tot  despre  contraste  este  vor­  Ciocan,  cu  formaţiile  lor,   la  alte  lucrări,  unde   se
     Gojdu,  bl.  F I,  ne  povesteşte  neca-  ,   fi  prea  costisitoare.   Mulţi  cetăţeni   ba  şi  în - pasţila  intitulată  de  V. K.  j  sapă-:.zilnic  metri.  în  plus   poate  munci  în  siguranţă.
                                                                          „Morţii  tac,  viii  nu l",  în  care
                                                                                                      Se
                                                                                                                             care
                                                                                                          la  cele  doua  sonde
                                       se  întreabă  de  competenţa  cui  ar  fi
     zurile  pe  care  le  are   cu  telefonul   această  lucrare  de  amenajare ?  Iar   comentează  felul  cum arată cele două   caută  cărbune.  Şi  zăeămîn-   Ca  să-şi  cîştige  . salarii!o.
     16733.   După  o  aşteptare  zadarnică   unii  sînt  dispuşi  să  dea  (efectiv)  o                                             —  Domnule  inginer  Pe­
                                                                                                                                                       îm­
     de  trei  luni,  timp  în  care  a  adre­  mină  de  ajutor  sau  sâ  contribuie  cu   cimitire  simeriene   —  cel   central   tUl   va  fi   dat  în  seama   tru  Nieşa,  am  văzut.  lucru
                                                                                                                                   preună  punctele  de
                                                                         (neîngrijit  şi  plin  de  mizerii)  şi  cel
                                                                                                          minerilor  în  exploatare  în
     sat  P.T.T.R.  Deva  două  reclamaţii,  a
     considerat  că  unica  şansă  de  a  ob­  bani  îâ  realizarea  ei.   V-aia  '  scris   de  pe  str.  Biscaria.  Ia   avans;   La  Ci ungă ni   sîn-   Măgura—Ţebei,   Ţebea —
                                                                                                                                                     Bătţa-
                                       la  rugămintea  mai  multor
                                                                                                          tem  în  faza  executării  pu­
                                                                                                                                   cărbune,  Ciungani,
                                                                            La  curăţenie,  sau  mai  exact
                                                               cetăţeni
     ţine  un  răspuns  şi  mai  ales  o  re­
                                                                                                          ţurilor  de. cercetare  şi
                                                                                                                                a
     zolvare  a  problemei   este  să  ape­  interesaţi   de  această   problemă.   absenţa  ei.  se  referă  şi  altă  parte  a   şanţurilor  aferente.  Şi  aici   Crăciuneşti,  Troiţa,  Vă  so­
                                                                                                                                   licităm
                                                                                                    felul
                                                                         Scrisorii.
                                                                                  Este  vorba  despre
                                                                                                                                           să  vă  spuneţi
                                                                                                                                                         o
                                       (Traijjn  Rodea,  Deva,  strada  Liber­
     leze  la  ajutorul  nostru.  De  fapt  ce
                                       tăţii,  bloc  A ,  sc.  D,  ap.  83).   '  cum • arată  WC-urile  din  piaţă,  as­  maistrul   Grigore  Âgavri-   părere  de  final.
     doreşte  doamna  Nariţă ?  Să  i  se  ve­                           pecte-grăitoare  despre  gradul   de   loaei,.  cu  formaţia  de  lucru   — Una  sinceră şi  dreaptă,
     rifice  telefonul,  deoarece  pe  ultime­  IARĂŞI  BEREA!           civilizaţie.  Doamna  Vi K.  consideră   pe  câre  o  coordonează,  are   pe  care  o  puteţi  acrie   în
     le  trei  luni  în  avizele  de  plată  este/   Cu  cîteva  zile .-in  urmă  a   venit   că" ,.e  mal mare  ruşinea"  pentru  fai­  miţlţi   metri  avans.   Ase­  numele  întregului  colectiv :
     inclusă  sumă'  de  1004  lei   pentru   la  redacţie,   cătrănit  rău,   domnul                     menea  şt  la  Băiţa  — , Cră-   M'uncim.  căutăm  şi  găsim,
     „adiţionale"   pe  care  dumneaei  o   Marius  Cosma,  din  Deva,  Calea  Za-   ma  pe care  o  duc în  ţară  despre oraş   ci uneşti.   '  bogăţii   pentru  Ramârtîaf’
                                                                         producătorii  veniţi  aici  să-şr  vîndâ
     consideră  nejustificată.  Nu  a   uitat1 r.  -  randutaiţ  bl.  pS^  ap.  10.  De  ce  era   procîuscle.  Mai  ales  -că  şi  robine­  —  Aici,  Ia  puţul  de  la  liberă !   . . .
     nici  că,  în  urmă  cu  trei  ani,   deşi.;'   sbpărat 2   Oprindu-so,  în  2  august,   tul  de  apă  din  piaţă  a  fost  închis,
     timp  de  şase  luni  telefonul  nu  i-a': -,   la- Popăsul  „Strei*,  împreună  cu  o   aceştia  fiind  obligaţi  să  cerşească  Un
     funcţionat,  a  trebuit   să  plătească .  "fa m ilie  din  Reşiţa,  \enită  în  vizită   pahar  cu  apă.
     pentru  perioada  respectivă  şi  „adiţio­  la  dumnealui,   a  solicitat  4  sticle   In  pastila  „Vicii  ascunse*  cititoa­  16- 2,  un  „scor
     nale",  din  „fericire"  la  sume  rezo­  de  bere.'  A  fost  refuzat  pe   motiv   rea  noastră  ne  povesteşte despre  sur­
     nabile,  de  45—80 -  lei.   Speră   că   că  nui ?u  sticle  goale.  După   mai
     măcar  „cuvântul*  ziaruIuLsâ'fle  luat   multe  insistenţe  la  alţi  lucrători  ai   prizele  ce  i  le-au  rezervat  produsele   reaiisro
                                                                                                    sare
                                                                         cumpărate  de  la  alimentara :
     în  seamă  pentru   elucidarea  cazu­  popasului,  în  lipsa  şefului,  barman»   şi  macaroane.  Acestea'puse  în  apă
     lui.  Şi  noi  sperăm  să  se  facă  lumină -   a intervenit  pentru  domnii   Cosma   au  dat  Ia  iveală „vicii ascunse”  (a  se
     în  această  situaţie.            şi  musafirii  dumnealui.  Aceştia  a »   citi  murdărie  de  şoareci).   Nu  fără   (Urmare  din  pag  1)  litate,  fuga  de  răspundere
           IPOTEZE  Şl  SOLUŢII        primit  în  final,  după  multe   rugă­  umor,  doamna  Korosy  întreabă  „A i              (da,  chiar  aşa !)  faţă   le
                                                      2  sticle  py
                                                                  bere
                                       minţi  şi  nervi,
                                                                                                                   şi  „interalîanţe"
                                                                                                          „alianţe"
               INEFICIENTE  *          daca  au  lăsat  (garanţie 7)  chelneru­  cui  sînt  şoarecii ?  A i  I.C.R.A.  Deva   sindicale,  că  se-- poate  asi­  soarta  producţiei.  nehnpii-
                                                                                                                                         în  munca  efectivă.
                                                                                                                                   carea
        Din  luna  ianuarie  1988  încerc  să   lui  100  lei.   In  aceeaşi  situaţie,  de   sau  ai  alimentarei ?“.  ar   gura  prosperitatea   econo­  Trebuie   sa  se  ştie-  Că:  o
                                                                            Citind  aceste  rinduri  cineva
     conving  G.I.G.C.L.  Deva  să   între­  a ,nu  putea  bea  o  bere,  se  găseau  şi   "trebui  să  se  supere  (dar  nu  pe  cea   miei  româneşti ?  Se  afirmă   chemare  cinstită,   clară  a
     prindă  măsuri  ferme  pentru  sista­  ceilalţi  turişti  aflaţi  în  trecere   pe   care  ne scrie)!  Şi  mai  ales să-şi facă   în  preambulul   convenţiei   tuturor  membrilor  de  sin­
     rea  infiltraţiilor  care-mi  degradează   la  popas  şi  care  n-aa  avut  inspira­  datoria:  îneît   să  nu  mai  primim   respective :  „Avînd  în  ve­  dicat  —  indiferent  de  „cu­
     plafonul  de  la  baie  şi  peretele  din   ţia, să-şi  ia  sticle  goale   în  rucsac.   astfel  d e „pastile"  de  la.Sim eria  dere  necesitatea  realizării   loare"  !  —  la  muncă  şi  la
     sufragerie  (comun  cu  baia).  Perso­  Şi  asta  în  timp  ce  berea  se , vindea                   unui   cadru   constructiv   hărnicie  (da,  hărnicie.!)  âr
     nalul  de  specialitate  cure  s-a  depla­  totuşi  eu  navetele;  (încărcate  în  di­  AVEM  NEVOIE  f*E  CIŞMEA  pentru  e,conomia   naţiona­  răcori  ; sufletele   tuturor
     sat  la  faţa  iodului   a  emis  diverse   verse  maşini  de  stat  şi  particulare,   Pentru  că  întreprinderea în  a  că­  lă   - Aşa  consideraţi  dum­  românilor !   îi  rog  pe  toţi
     ipoteze  asupra  cauzelor,  dar  măsuri­  dintre  acestea  domnul  Cosma   no-   rei  sarcină  intră  rezolvarea  proble­  neavoastră,  domnilor,   că   cei  care  citesc  aceste  rfn-
     le  luate,  in  urma   cărora  am  zu­  tîndu-şi   numărul   autocamionului   mei  noastre  niciodată  n-a  fost  re­  se  poate  asigura  un  cadru   durî  să  privească  „tabloul
     grăvit  de  două  ori,   s-au   dovedit   21-HD-2531).  „Chiar  aşa,  stimaţi  Iu-,   ceptivă,  rie  adresăm  ziarului  „Cu­  constructiv ?   După  umila   realizărilor"  (mai   corect,
     ineficiente.  Infiltraţiile  continuă  cu  :   crători  ai  O.J.T.. ?"   îşi  încheie  re­  vîntul  liber".   Este   vorba  despre   mea  părere  —  care   este   al...   nerealizăriior !)   din
     intermitenţe,  starea  plafonului  băii   latarea  M. C.            desfiinţarea  unei  cişmele  de  la  care   formată  pe  baza  unor  dis­  judeţul  nostru  —  publicat
     şi a  peretelui  sufrageriei este  tot  ca   P A S T I L E  *     k  ne  aprovizionam  cu  apă  măi  multe   cuţii  - cu  muncitori  şi  alţi   în   ziarul   din   12   au­
     acum  3  ani.   Am   făcut  numeroase                             T  fam ifiî  de  pe  strada  A.  Vîaîeu,  De­  factori  de  răspundere  din   gust  a.c.   —  şi  să  judece,
     sesizări  (nr.  6175/9.08. 1989 ;  2685/26..  .  .  ..  într-un  plic  sosit  pc  adresa  zia­  va.  De  o  vreme  sîntem  nevoiţi  să   întreprinderi  —,  acestea  nu   singuri,   unde.  va  ajunge
     04. 1990;  4456/21. 07.  1990),, dar  în  za­  rului  nostru,  doamna  Victori»  Ko-   apelăm  la  vecinii   care  au  fîntîni   sînt  decît   simple  vorbe   această  ţară  dacă  muncim
     dar.  Cqi  să  mă  adresez  pentru   a   rosy,  din  Simeria, ,ne  expediază  mai   sau  să  mergem  la  izvor  , (la  circă   mari  :care  ascund;  în  rea­  tot  aşa !   .  -
     soluţiona  cu  toată   răspunderea  a-   multe  „pastile",  inspirate  din  neca­  100— 150  m).  G.I.G.C.L.  Deva  a  avut-
     ceastă  situaţie ?   (Liviu   Porumb,   zurile  oamenilor  oraşului.  Prim a  se   grijă  ca  în  prima  lună  să  încaseze
     Deva,  Aleea  Păcii  —  Gojdu,   bloc   referă  la gunoaiele  menajere pe care   taxa  pentru  tot  amil,  dar  acum  de­
     E 1 A,  ap.  7).                  S.G.C.L.  Simeria   nu  le  ridică   la   geaba  ne-am  adresat  acestei unităţi   Grija  faţă»  de  păm înt
          UN  IZVOR  NEGLIJAT          timp,  acestea  constituind  o   poten­  pentru  că  n-a  rezolvât  nimic.  De
                                       ţială  sursă  de  infecţii  (noi  sperăm   aceea,  rugăm  ziarul  / să  intervină,
     -   Toţi  cei  care  au  fost  măcar  o  sin­  să  nu  genereze  şi  epidemii  ca   cea   pentru  noi.   Deşi   ne   întrebăm :   şi  anim ale
     gură  dată  la  Pădurea  Bejan  cred  că   de  holeră,  aşa  cum  se  teme   citi­  oare  pentru  orice  lucru  să  vă  de­
     şi-au  potolit  setea  .la  izvorul  ee-şi   toarea  noastră),  Dar  îi  dăm  drepta-.   ranjăm  pe  dv.,  unităţile  respective   (Urmare  cRn  pag.  1)  rilor  din  acest  sat,  nu  se
     dăruieşte  apa  rece  şi  cristalină.  Nu­  te  în  ceea  ce  priveşte  părerea proas­  nti-şî  pot  face   şi  singure  datoria. ?.   poate  trece   cu   vederea
     meroase  familii, care  locuiesc  în  car­  tă  pe  care  şi-o   fac  turiştii  despre   (Locatarii  de   pe  strada  A.  Vlaieu,   peste  faptul  că  pe  unele
     tierul  Bejan  îşi; iau  apă  de  băut  de  acest  oraş  renumit  pentru' parcul  de  Ia  numerele  75,  77,  89—94,  Deva).  depoziteze  aproape  în/to­  suprafeţe   . ocupate   eu
                                                                                                           talitate  cantităţile  de  fin  porumb  şi  cartofi,  aflate
                                                                                                           şi  grosiere  din  producţie  în  folosinţă  îndelungată,
       Daţi-ne  zahăr,  sâ nu ucidem albinele!“                                                            proprie.  Un  semn  de  în­  nu  s-au  efectuat  în  con­
                                                                                                           trebare  se  ridică  totuşi  în  diţii  corespunzătoare  pra-
     99
                                                                                                           legăttiră   cu  suculentele,,  şilele,  ceea   ce  a  deter­
    '   Iată  o  cerere  formulată   aflăm,  zahărul  ‘constituind   rul  necesar  stimulării  pro- "  Dacă  nu,  apicultura   este   deşi  ni  s-a  spus  că  la  a-  minat  ca   producţia   pe
     de  consacraţi  crescători  de   stimulatorul  de  bază  pen­  ducţiei  apicole,  nu  ne  pu­  în  pericol  serios.  ceastă  unitate nu se  „obiş­ unele  suprafeţe  la  cultu­
     albine,  şi  nu  numai  de  că­  tru  creşterea  albinelor,  tem  :  aştepta  Ia  un   salt  :   —  Ce  alte  probleme  mai   nuieşte"  să  se  facă  şi  în-  rile  amintite,  să  fie  total
     tre  ei.   O  discuţie  purtată   —   Ce  considerente   ple­  spectaculos   al  apiculturii.   aveţi ?  silozări   de  nutreţuri  (!).  compromisă.  Este  o  situa­
     cu  domnul  Iosif  Korb,  se­  dează  pentru   dezvoltarea   Strîns  legat  de   aceasta   —  Ne  mai   confruntăm  în  acelaşi   timp,   s-au  ţie  ce  îndeamnă  la  . se­
     cretar  al  Filialei  Asociaţiei   apiculturii ?  este  şi  problema  găsirii  de   cu:  lipsa  de  cherestea   şi   stabilit  măsuri  în  scopul  rioase'  reflecţii,   întrucît
     Apicole  Deva,   ne   eluci­  —  Creşterea   acestor   soluţii  în  vederea  satisfa­  calitatea  slabă   a  utilaje­  înlăturării   neajunsurilor  nu  dispunem  de  o  abun­
     dează ,   această  problemă   „insecte"  mici  este  deosebit   cerii  cererii  de  plată   în   lor  lemnoase.  De   aseme­  de  pînă  acum,  privind  a-  denţă  de-produse  care  să
     spinoasă,  ce  continuă   să   de  folositoare,  dacă  avem   valută  a  produselor,,   fi­  nea,  avem  dispute  şi  unele   sigurarea  apei  la  adăpos­  ne  îngăduie  să  lăsăm  te­
     ridice  serioase  semne   de   în  vedere  influenţa   lor,   nind  seama  că  o  parte  din   divergenţe  cu  spaţiul  nece­  turile  de  animale.  renuri  /nelucrate,  fie  ele
     întrebare.               prin   polenizare,   asupra   acestea  sînt   destinate  ex­  sar  pentru  centrele  apicole   Fără  a  minimaliza   cu  chiar  şi  daţte  în  folosinţă
                                                                                                                                                    ___
      —   Deci,  domnule  Korb,   creşterii  producţiei  agricole,   portului.  cu  gestiune,  mai  ales   la   nimic  activitatea  locuito­ îndelungată.
     care  este.  situaţia  actuală   dar,  mai  ales,   utilizarea   —   Cum  apreciaţi  recol­  Haţeg,  Grăştie  şi  Ilia,  dar
    a apiculturii în judeţul  nos­  mierii  şi  produselor  apico­  ta  acestui ,.an  apicol ?  sperăm  să  găsim   înţele­
     tru?                     le  în  alimentaţie  şi  în  in­  —  Din  punctul  nostru  de   gere  pentru o  rezolvare  fa­  C I   T  I  T  O   R  I  !
                              dustria  farmaceutică.   Nu   vedere,/‘ n-a.  fost  o  situaţie   vorabilă.   Desfăşurîndu-ne
      —   Ca  să nu  disperăm  din                                              activitatea  prin  circa  3 000
     startul  dialogului,   putem   întîmpiător,  după  cum  se   prea  favorabilă,  atît  la  şal-   membri  ai  asociaţiei,   cu­  Reînnoiţi-vâ  abonamentele  ia
                              ştie/- în  America  se
                                                 plă­
                                                       cîm,  la  tei  şi  flora  spon­
     spune,  ca  un  fapt  pozitiv,                                             prinşi  în  8  cercuri  apicole,
     că  numărul  fam iliilor   de   tesc  18  dolari  pentru  folo­  tană  producţia  fiind; _  sub               „CUVÎNTUL  LIBE^“
                              sirea  unei  fam ilii  de  albi­  aşteptări,  din  cauza   con­  avem  posibilităţi  să  obţi­
     albine,  în  ciuda   greutăţi­
                              ne  la  polenizarea   ltjeer-   diţiilor   climatice  mai  pu­  nem  rezultate  mai  bune  în   După  cum  am  anunţat,  începînd  de  ieri,  preţul  zia­
     lor  cu  care  ne  confruntăm,   nei (!)  Să  nu  mai  vorbim   ţin  prielnice,  ; La   acestea   viitor.   ■  rului  nostru  este  -de  2  lei  exemplarul  la  vînzarea  eu
     depăşeşte  sensibil  cifra  d e,   că  un  kilogram  de   miere   se  mai   adaugă  şi   lipsa   —-  Ce  propuneţi  în  acest
     35 000.   Marile   problehie,                                                                        bucata.  La  abonamente,  redacţia  acordă  o  seamă   de
                              se  vinde  cu  4  dolari  în  Ita­  altor,  produse  eficiente  de   sens ?  avantaje.  Astfel,  începînd  de  la  1  septembrie  a.c.v  un
     şi  necazuri  î-n  dezvoltarea   lia  sau  6  mărci  în  R.F.G.   combatere  a  diferitelor boli   —   Cu  sprijinul  Inspecto­  abonament  Ia  „Cuvîntul  liber"  va  putea  fi  asigurat  la
     apiculturii  sînt  strîns  le­  Calitatea  mierii  produse  In   specifice  (în  special  a : va-   ratului  Silvic  Judeţean  şL   următoarele  preţuri :
     gate  de  asigurarea  cantită­  ţara  noastră.  este  deosebit   riozei  —  păduchilor).  al  Direcţiei  Agricole  Jude-'
     ţii  necesare  de  zahăr.  Con-t    de  apreciată.  Merită   deci  —   Ce  se  mai  poate  face   ţene,  am  putea  şi  este  ne­  lunar   trimestrial   semestrial   anual
                                                                                 cesar  să  dezvoltam  simţi­
     creţ,  dacă  aveam  prevăzut  '  efortul,  bricît;  de  mare  ar   pentru  redresare ?               32  lei      84  lei        144  lei      288  tei
                              fi,   să  încurajăm  această   —   Stuparii  sînt  îndem­  tor  baza  meliferă  în  judeţ,
     să  asigurăm  în  primăvară   îndeletnicire,  care   trebuie   naţi,  în  lipsa  acută  a  za­  extinzînd   plantaţiile   de   *  Făcînd  un  calcul  simplu,  se  poate  observa  că  la  un
     90  tone  zahăr,  în  semestrul   să  aducă  un  profit  cores­  hărului,  să  găsească  cule­  arbori  şi  arbuşti  meliferi,   abonament  lunar,  faţă  de  42  Iei,  cît  ar  trebui  să  coste,
     I  am  primit  abia  30,6  tone,
                              punzător   şi  apicultorului,   suri  Urzii,  la  fineţe  şi  legu­  cultura  de  ghizdei,.  plante   cititorul  economiseşte  10  lei,  la  cel  trimestrial  econo­
     din  care   16  tone   repre­  îneît  acesta  sâ  fie  intere­  minoase  pentru   sămînţă.   medicinale  etc.  Apoi,   să   miseşte  42  lei,  la  cel  semestrial  108  lei,  iar  la  cel  anual
     zintă  restanţa  ce  am  ono­  sat  în  obţinerea  unor  pro­  Fiind  caracterizat  ca   un   fie  combătute  mai   ener­  216  lei.  Avantajele  asigurării  ziarului  prin  abonamente
     rat-o  crescătorilor   pentru   ducţii  cit  mal  mari.   Ha*   an  greu,  se  mâi  poate  în­  gie  stricăciunile  provocate  sînt  deci  clare,  convingătoare.
                              portant  de  relevat   este   cerca  şi  pastoralul  în  zona  .  stupilor  de  către  urşi   în   Adresăm  cititorilor  noştri   rugămintea   de  a-şi  face
     producţia  dă  miere  predată                                               zonele  montane  (Vadu  Do-   din  timp  abonamentele  la  oficiile  poştale,  factorii  poş­
                              faptul  că  dacă,  la   nivel  montană,  pentru  ea  stupii
     în  anul  trecut  V ă  imagi­                                               brii,  Cîm ic  şi  altele).  tal»  sau  difuzorii  din  întreprinderi  şi  instituţii.
                             '  naţional,  Guvernul  nu  in­  să-şi  asigure,  cît  de   cît,
     naţi  deci  în  ce  situaţie  ne  tervine  să  asigure   zahă­  rezerva  necesară  de  hrană.  NICOLAE  TÎRCGB  La  ziarul  „C U V ÎN TU L  LIBER"  abonamentele  se  pot
                                                                                                          face  pînă  în  data  de  25  a  fiecărei  luni,
   1   2   3   4