Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_181

1/ JroGWST T99ff »A G . 2

T R I vocaţia (reducerii nameio/ui

(Ufmare dm; pag lţ i-a*n notat pe Avram Giur­
giu, Gheorghe Stoian, Cris­
tian Băjeoianu
loan
şi
C U V ÎN T U R U I u nii cu oare face producţia Vaczi, iar de la cea din.
— cu siguranţă, aceasta va
Aurel Vlalcu pe fraţii Pe-'
» depăşi o tonă la ha —, tru şi Dumitru Petrovan,
dl. l'oicla i-a lăudat pe Zoltan Covaci, Pruncise
mecanizatori — toţi. eu Cherecheş, Iosif Cristea,
liceul terminat, unii la De­ Achim Borza, Victor Balo-
va, alţii la Geoagiu, Ştiîn- sin, Mihăi Cervertcovîci,
TOT DESPRE PĂMÎNT tat nişte ţiglă, ba o gospodărie ţă­ nătăţiri" n-a adus această schimba­ du-se' părtaşi direcţi la rea­ Ladislau Zeleneac şi mulţi
rănească adevărată,-? sînt multe de re de proprietate, în privinţa ser­ lizări şi, evident, la bene­ alţii. ?
dus şi de adus. Nu se poaţe, că nu virii clienţilor. Aceiaşi chelneri care
Domnii,. B»an 'BsU«şe(~ din satul ficii, ei lucrează cu multă , Gîndul fermierilor este
Bucium şi Gheorgiie Duma, din am pe unde trece cu carul. înjură consumatorii, fiind pneocu- conştiinciozitate, nu fac acum şi la pregătirea pro­
- păţi mai ales de bacşişuri, aceleaşi
Crişcior, iîâ.,şi l-Atţl titeeaeraşf .•. cetă* rabat de la normele stabi­ ducţiei anului viitor, cu
M lliO N TOMA,
-ţeni, au o serie de nedumeriri le­ ; . satul Tomnatic, nr. 58, borcane de muştar în care sînt ser­ lite, Spre: deosebire de a- sprijinul consiliului de
gate de împărţirea inechitabilă a vite băuturile scumpe, aceleaşi halbe nul trecut, în acest an, da­ administraţie procurîndu-se
pămîntului şi animalelor, de respec­ comuna Bulzeştii de SuS mizerabile ce Conţin un lichid tul­ torită faptului că s-au pri­ deja o mare parte din
bure şi cald pe post de bere, dezor­
tarea (mai bine zis nerespectarea) mit produse chimice - din substanţele necesare ferti­
acestor
Cine, împacă interesele
prevederilor Decretului nr. 4.2/1990 doi oameni ? Noi - credem că to­ dine în grădina de vară şi barul import, de mare eficacitate, lizării şi tratamentelor.
localului, Cer scuze domnului Albu-
în localităţile respective, precum şi s-a redus cu 4 numărul în legătură eu utilizarea
cu modul de asigurare a pensiilor tuşi primăria comunală, pentru că Ic.scu, unul din actualii patroni, tratamentelor fitosanitare. producţiei de hamei, am
nu există conflict de interese care pentru că este un Om integru şi Străbătînd zilnic plantaţia, reţinut că cele două fer­
pentru ţăranii cooperatori. Făcîn- să nu poată fi mediat. ' *' fnanierat şf na attt să-i fac perso­
de la specialist la munci­
du-le cunoscute aceste opinii şi du­ nal nici un reproş. Dar, ceilalţi... tor, fiecare observă evoluţia me sînt furnizoare de nă­
dejde pcntril fabricile
de
reri personale, nu le putem, preciza Şi atunci îmi pun o întrebare, cred plantelor pentru a putea
alte detalii pentru soluţionarea, de eu, legitimă : Asta. am vrut noi? să interveni dacă este Cazul. bere din Haţeg şi Timişoa­
la caz la caz, a problemelor ce-i NU AVEM... fie privatizarea ? ra. Dar, există şi intenţia,
frămîntă decît acelea ce rezultă din Pentru a eşalona recol­ deocamdată în gîndire, să
tatul hameiului, care înce­ se treacă, ar fi pasibil
mai sus amintitul dcftret şi din ho- Prin oricare magazin ai tre­ POŞTA RUBRICII pe în decada a doua a lunii chiar din anul viitor. Ist
tărîrile adunărilor generale ale ce, te izbeşte răspunsul „Nu august şi se încheie în cel fabricarea berii în canti­
membrilor cooperatori. avem1' ! Nu se gâşeŞc pantofi, mult două luni, s-au Cul­ tăţi mai mici, bineînţeles,
ciorapi, cămăşi,-pahare, lin­ • V, Ungur. — Petroşani. După tivat mal multe soluri, cu la ferma din Romos. { ( n i t
CINE ÎMPAC* INTERESELE guri etc. etc. ctc. Şi totuşi eîte ştim, specula nu. poate fi decît perioade diferite de ma­ demersuri si promisiuni
articolele respectiv®' se. află ilicită, iar libera iniţiativa nu tre­ turizare a conurilor. De a- sînt deja făcute. Iată că şi
A DOI ©AMENTf în sacoşele şi portbagajele ce­ buie să fie confundată de nimeni cu semenea, la flecare fermă în producţia de bere poate
lor ce se duc „dincolo", între­ escrocheria, împotriva lucrurilor s-a făcut recunoaşterea ma­ să apară concurenţa —
nelegale noi am luat şi luăm ati­
„Sînţ un om de 67 ani şi am o prinzătorii. descurcăreţii,îşi t. tudine. Dacă aveţi în vedere As­ terialului sădi tor necesar nu numai în comercializa­
mare durere pe su flet: nu' pot să talează calităţile comerciale pecte coperete; pe această temă, vă completării golurilor. rea ei — ceea ce nu poa­
transport, cu carul nimic de-acasă. pentru prosperitatea lor, sfi- rugăm să ni Ie comunicaţi, între oamenii de nădej­ te fi decît un lucru apre­
Pe drumul care lega de lume satul dîndu-ne pe noi > ceilalţi. Wnă de ai fermei din Rornos ciabil.
nostru, Tomnatic, din comuna Bul- eînd t Oare cum poţi tu, ve­ • Traian Bălan — Oeoagiu. La
zeştii de Sus, sat în care mai trăiesc cinul meu, prietenul meu, con­ scrisoarea dv. privind instalarea unui
weo- 23' de familii, nu se mai poa­ săteanul meu să ne iei cele pOst telefonic la domiciliu, D.J.P,Te.
te circula. A devenit un făgaş pen­ atît de necesare şl să le vinzi Deva ne răspunde că cererea; este
tru ape, adînc de 3— 4 metri. Circu­ străinilor ? N u. am suferit înregistrată cu nr. 213/17.02. 1990. S U R A LEX, SED
laţia cu carele, înainte de Revoluţie destur din cauză.acestui neferi­ Ea n-a fost rezolvată „din lipsă de
cit „Nu avem" ? Iar dac® -mi
se făcea pe alături, pe proprietatea ■ perechi libere în reţeaua telefonică
unui vecin, om în vîrstă şi el. De avem este pentru eă mi mun­ locală". Criteriul care stă la baza
la Revoluţie nu mă mai: iasă să cim conştiincios, pentru eâ-i aprobării -cererilor este vechimea şi (Urmare din pag 1) aşezat la treabă. N-au luat
circul pe proprietatea lui, zice că tolerăm pe aceşti .semeni -ai din acest- punct de vedere există încă m.ult; o cameră, video . eu
eu am fost comunist şi că dacă mai noştri să ia tat - ce apare în multe solicitări anterioare, unele doi, de acolo n-a venit cu 7 casete înregistrate, 6 pa­
trec pe acolo, îmi dă în cap. Am depozite şi magazine, Pînă chiar dih 1980. Conform reglemen­ mina goală. Mai întîi au chete de Kent (atît au gă­
fost membru de partid, ce să fac, cînd ? (Elena Magditi, Deva), tărilor în vigoare, cererea nu vă încercat să-i forţeze uşa, sit. Ruşine să-i fie păgu­
dar n-a fost vina mea. poate fi aprobată cu prioritate în nereuşind însă să pătrundă başului că n-avea şi el în
Pentru- a ajunge la o înţelegere- baza adeverinţei medicale anexate în „teritoriul făgăduinţei". casă măcar o băutură fină)
cu acest vecin an-, apelat la bună­ - ASTA SĂ ÎNSEMNE de dv. (excepţiile d.e la criteriul Un copil din vecini, nevi­ şi 8 000 lei. Nici J’udftcâto»
voinţa lui, la ajutorul postului de vechimii au fost publicate în Zia­ novat şi neştiutor mitite­ ria nu le-a dat muit i 4
jandarmi şi al primăriei din comună. PRIVATIZARE* rul nostru). lul, le-a dat voie să trea­ ani închisoare lui LUdpvie
Fiecare a spus că nu poate rezolva că pe la el prin aparta­ Adrian Boroş şi 3 ani - lui
această neînţelegere, deşi i-am ofe­ Numele meu este Valcriu Mim- • 1.aureau C om ă» —- Boz. Po­ ment către balconul lui Tiberiu Petru Raţim LA
rit vecinului din terenul meu de ţeantr şi locuiesc în Haţeg, str, A. trivit prevederilor Legii nr. 3/1977, r. P. care, chipurile, „a recurs. Tribunalul Jude­
două ori mai mult decît face acel ■ VlAieu, bl. c l, ap. 43. Restauran­ modificată, contribuţia pentru pen- uitat de dimineaţă gazul ţean ă „pltisaţ" cîte un an
drum. Am fost şi la Primăria ju­ tul „Retezatul" Haţeg , s-a privati­ , şia suplimentară se reţine atîta timp deschis". Uşa balconului pentru fiecare.
deţului. Tot degeaba. Unde şă mă zat. Nimic rău în asta. Atîta doar eîţ se prestează activitate salariată, n-a fost greu de forţat, aşa Rubrică realizată Cu
mai duc ? Am avut şi eu de dus că în afara scumpirii substanţiale â în' baza Unui < contract de muncă. că pătrunzînd în sfîrşit în sprijinul Tribunalului
stupii în pastoral, am de transpor­ băuturilor şi ţigărilor, alte „îmbu­ (I.M .). apartament, cei doi s-au Judeţean
)
Cu portul popular tradiţional, românii au străbătut
II. UN DOR MISTUITOR, TNTR-0 CĂMAŞĂ s-au aflat e i.. Ragortînd
acest fapt 1 lâ mentalita­
ŢĂRĂNEASCĂ tea vremii, dimensiunile
simbolice ale tricolorului
se amplifică în ochii tu­
Este un fapt cert ace-. tincte de port. La..nuntă turor acelora care sînt
la că, în structura costu­ se poartă costumul cel"
mului popular românesc, mai frumos ornamentat, dispuşi să privească în
cămaşa este piesa de bază deseori confecţionat In perspectiva istoriei şi a
V a portului femeiesc, cea mod special pentru acest momentului.
mai bine chibzuită şi mai scop. ~ Nuntaş momentul Cromatică iei o interpre­
j . etumaraid prm.nme, crui sacru în care doi ţineri tăm în limbajul tinerei
scivi u 111 etuc viat Linei I
echilibrată prin. linie, croi
I şi dispunerea ornamente- „ îşi unesc viaţa şi desti- mirese care a brodat-o,
| lor. Fiecare femeie îşi nele este — pentru fami­ mistuită de un dor arză­
i confecţiona singură atît lie şi obştea sătească — tor. De ce să-şi ascundă
1 costumul de lucru, cit şi un arpestec de frumuse­ focul mistuitor al Liber­
) cel de sărbătoare, pentru ţe; veselie şi viaţă. Şi cu tăţii şi al Unirii CU Cei»
1 ea, pentru bărbat şi pen- această ocazie, ţăranul şi lâlţi fraţi ? Culorile fă­
) tru copiii săi. - ţăranca. — făuritori de ceau firesc parte din po- ,
ţ în ce priveşte cămaşa, capodopere — -în cămă­ doaba cămăşii sale de
l fiecare ţărancă teşea , şi şile purtate de ei în faţa mireasă. Dacă ele subli­
J cosea, mneşteeînd capei-.,, Şfînţului - Altar mu căutat niau etnicitatea unor oa­
i ciul personâî şl mîndrîa şă aifteifîiiîse^e m chip fe­
y Bustului ei. ,^Moldav#aiit . ricit. cromatica specifiţcă meni. acesta era dreptul
lor.
contesta
acest
Â
< şi aici includem şi buco- zdnei lor etnografice ; ne-
1 vinenii de pînă la stăpî- '-#iirtB»*|alui, auriul drept este ca şi cum ai
l nirea austriacă (spune o holdelor, verdele mîndri- contesta menţiunea din
f cronică cu privire la eve- tor braM di» Bucovina ziarele italiene de acum:
1 nimentele din 1536— 1538) si, mai presus de orice; un veac, menţiune aşeza- ...
\ ţin morţiş la straiele lor tricelfem: .remâneso. Iată tă deasupra fotografiei lui
4 şi cu moartea se pedep- cum, o copilă de 17 pni, Badea Cîrţan, ajuns la
î seşte te ei oricine gr ţtosmdl «Sâ 'Bucovina o- Rom a: „U N DAC S-A
1 adopta • ori îmbrăcăminte, cupată de austrieci, în Un dor mistuitor... înlr-un deâcM fir roţu-g«lben- a8»wtfu. COBORÎT DE PE CO­
1 ori rochie sau orice alte chiar primii ani ai seco­ LU M N Ă".
î asemenea de la turci sau lului al XX-lea, cîiid ceasta conştiinţâ, a a- celui mat important eve- cea pasca (colacul de Şi într-un ' caz şi îa
J de la «altă naţie". Portul România nu era încă ma­ parteitenţei la naţia ro­ niment ps care îi trăise Rişte, care se ducea la altei, costumul popular «
popular, element de cul­ re, şi-a afişat şi subli­ mâni, era a d dar, din pînă atunci t NUNTA. biserică în noaptea în­ fost şi va răniine un act:
tură materială, are atît niat naţionalitatea, tegtn- aceeaşi simţire se împăr­ t e nuntă vâ vierii Domnului, alături de identitate al rbmânte
vîdoare socială Cît şi ira­ du-şi cămaşa sie îaii-easă tăşeau toţi locui torii ţi- rămîne un obiect: de mare de alte bucate, spre a fi lor, oriunde s-ar afla ei.
ţională. De aceea^-pMtnt;. e«tre i fire de gţă roşie, QUtuiui. MiFQftga avea preţ pentru tot restul sfinţite). Şi cu . el au - străbătut
diferite ocazii, dintre VBp galbenă »i albastră — dreptul să-şi împîeteageă vieţii. Femeia « a «şefe Prezenţa tricolorului în
re reţinem nunta şi în- simbolul fraţilor români în lănil dttukg,. pa că­ leduri si din a s »* tim­ ia ţărănească o socotim istoria.
mormîntarea există, de de peste graniţele impu­ mări, dorul mistuitor al puri o imbrăca in filare călăuza românilor bucovi­ Prof. ILEANA PIŢU SONOC
asemenea, elemente dî fi­ să de cel puternîd . A- efefrştel sale-, ca ocazia «n, cînd feămtata şl co­ neni sub orice stăpînire