Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_184

p*n 7 CUVÎNTUL LIBER MR. W

AMATORI
ST O P P R O D U C Ţ IE I DE S Ă R Ă C IE I „Predăm la cheie“ — D E. CHILIPIR
fUnnary din pag 1) ză in întregime. Intr-o remontarea şi demararea In seara zilei de 7/8 au­
economie de piaţă, eco­ pe calea cea nouă, calea un cuvînt de onoare gust poliţia din Brad a
■mai putea fi plătite decît nomie privatizată, chiar economiei de piaţă, a în­ primit telefonic informa­
la acelaşi nivel. şi in ideea avansată de tregii industrii, a agricul­ ţia că uh grup de 6—8
tn al doilea rînd, pri­ proiectul de lege publicat turii, turismului, comerţu­ pentru constructori ţigani se deplasează cu trei
vatizarea trebuie accele­ în „Adevărul", astfel de lui. Fără această acţiune autoturisme, ai căror con­
rată pentru a nu se dete­ fenomene nu pot avea de anvergură naţională nu ducători auto (proprietari)
riora cu totul forţa de loc, decît dacă una sau vom putea redresa econo­ — Pînă astăzi avem în­ cru. Avem asigurat front sînt plătiţi în fiecare sea­
muncă şi relaţiile ei cu alta din întreprinderi este mia,- Iar fără o economie registrate 1253 de cereri bun de acţiune pentru zi­ ră, pentru a transporta
producţia. Nu este nici un condusă prost şi curge spre puternică, la concurenţă,' de locuinţe, de aparta­ dari, dar nu-i avem. Am mărfuri de provenienţă
secret că în prezent, în faliment. fără producţie de calitate mente — preciza domnul putea zidi, materiale sînt, străina de Ifi Deva Ia Brad.
cele mai multe întreprin­ Şi mai ■ trebuie să se şi diversă, fără un belşug inginer Mircea Homoro- adică vreau să spun că „Aprovizionarea* se face
deri economice, din orice treacă la privatizare cu de produse de toate felu­ dean, primarul oraşului O- blocul ar putea fi predat in Gara C.F.R. Deva, de la
ramură, se lucrează.. cu curaj, pentru ca oamenii rile nici nu poate fi vorba răştie. De la începutul a- anul acesta. cetăţenii străini aflaţi în
mult sub capacitatea ma­ să nu-şi piardă încrederea de o viaţă fără griji le­ nului au fost predate la La blocuî 122 A aflăm tranzit în România, cu tre­
şinilor şi utilajelor şi a în acest proces menit să gate de alimente, îmbrăcă­ cheie 104 apartamente. Si­ amănunte de la doamna nul Rapid 26, care trece
inteligenţei şi posibilită­ ducă economia româneas­ minte, locuinţă etc. gur, se Impune o mai bu­ Ibolia Horvath, şefă de prin Deva Ia mele 23,50.
ţilor forţei de muncă. In că la nivelul de pe care Iată de ce mi s-a părut nă organizare pe şantier, echipă. Scopul cumpărării este
acest sens cred că un cu- va putea discuta de la «- că proiectul de lege pri­ folosirea timpului de lu­ — Acţionăm pe mai mul­ clar. Revînzarea acestora
vînt greu ar trebui să-l J gal la egal cu oricare vind împroprietărirea ce­ cru, asigurarea materiale­ te planuri, să zic aşa. La la preţ de speculă în ora­
aibă şi sindicatele. Pen­ dintre economiile occiden­ tăţenilor României, pu­ lor necesare constructori­ săpături pentru fundaţii, şul Brad.
tru că este uşor să tot re­ tale. Sigur, pînă atunci blicat in «Adevărul", este lor. în ce ne priveşte noi la cofraje, la ' montarea Imediat s-au luat măsu­
vendicăm, dar să ne gîn- va mai curge multă apă mai aproape de ceea ce analizăm cu regularitate prefabricatelor. rile necesare pentru prin­
dim şi la faptul că nu pu­ pe Mureş, daT dacă nu tre­ ne trebuie nouă în mo­ mersul lucrărilor, stadiul — Dar nu-i mare înghe­ derea întreprinzătorilor i-
tem cere mereu, fără să cem să înfăptuim această mentul de faţă, este mai lor, deoarece ştim că este suială Ia lucru... legali, acţiune încheiată
ne aducem contribuţia de operă, nu ne putem aştep­ curajos decît legea pro­ mare nevoie de locuinţe — Aţi nimerit în pauza în jurul orei 2 noaptea.
muncă ce ni se pretinde. ta la nimic bun. Că des­ pusă «te Guvern. Sigur, în Orăştie. de masă... Spre nenorocul specu­
Şi nu se pretinde prea chidem o berărie, o cafe­ s-ar putea să mă înşel. Să — Rău este că .forţele •— Cerem de lucru. Sîn- lanţilor, aceştia n-au reuşit
mult, ţinînd seama că pro­ nea, un bar particular nu aşteptăm şi alte păreri, dar, noastre sînt dispersate, nu tem trei sudori şi nu a- în acea seară să cumpere
gramele de producţie au înseamnă mare lucru. Tre­ mai ales, să acţionăm. Tim­ ne putem concentra în ve­ vem ce face — spunea de la străini prea multă
fost copios diminuate. Dar buie să fim întreprinzători pul pierdut nu mai poate derea intensificării lucrului domnul Remus Ghiţă, a- marfă, valoarea ei ridîcîn-
nici acestea nu se realizea­ inteligenţi şi fără frică în fi recuperat. şi predării apartamente­ firmaţie cu care era de du-se, doar la aproxima­
lor — continua domnul acord şi colegul său, Ra­ tiv 9 000 lei.
Gheorghe Huieţ, inginer du Braşoveanu, care com­
pleta:
Şi totuşi, Legea presei este necesară şef la Brigada nr. 5 Orăş­ cru şi nu ni se dă. Nu a- Politia din Brad
tie, din cadrul T.A.G.CJvf.
— De mult cerem de lu­
Deva. Astfel,
construim
case in Uricani, Lupeni, vem ce ne trebuie. Şefii *
(Urmare din pag. 11 torilor, a cetăţenilor. nut să dezbată, Intre al­ Câlan, Geoagiu-sat, Gel- sînt la şedinţă. Oare de ne informează
Nemulţumiţi că opinii­ tele, şi subiectul în discu­ mar şi, bineînţeles, aici ce au se luptă ca să pu­
avem nevoie de un aseme­ le lor sînt contrate, mai ţia S.Z.R., pronunţîndu-se la Orăştie. Ara avut o pe­ tem da mâi multe apar­
nea act legislativ, cura au mulţi colegi de la publi­ „în consens" împotriva u- rioadă mai grea, ciad nu tamente pentru oamenii
toate ţările democrate, ci­ caţiile amintite, adică din nei .Legi a presei, dar pen­ eram aprovizionaţi ritmic Orăştie! ? Regretabil este faptul
vilizate din lume, chiar U.Z.D.R., au părăsit in tru o «Cartă a drepturilor cu prefabricate. Acum lu­ Şi In zona Muzeului că printre cei care favori­
dacă el se va numi Lege, corpore sala. Dar ei nu ziaristului" (doar a dreptu­ crurile merg mal bine... oraşului, constructorii e- zează asemenea acte de
Cod, Cartă sau altfel, care au plecat departe, ci doar rilor? !). Intrucît proiec­ -rau la datorie. Pâră exa­ speculă se află, şi nu nu­
Avînd această punere în
să apere fundamental pre­ într-o sală apropiată, res­ tul iniţial al Legii presei, temă, de la factorii de răs­ gerare vom sublinia că mai în acest caz, persoane
sa, să stipuleze cu clari­ pectiv Ia redacţia revistei conceput de ziarişti, a fost pundere, noi ne-am dus aici ies din mlinile lor al căror statut social şi
tate drepturile şi obliga­ „Flacăra", unde se desfăşu­ deformat de Ministerul Jus­ la punctele de lucru, a- adevărate opere de artă pretenţii sînt altele decît
ale celor fără ocupaţie. De
ţiile ziariştilor, să apere rau „Colocviile presei in­ tiţiei, fiind amendat pînă colo unde constructorii arhitecturală. Efectiv se pildă, printre proprietarii
integritatea morală a citi­ dependente" şi unde au ţi- la dezicerea totală de ei dau contur noilor case pen­ creează o faţă nouă a o- celor trei maşini se numă­
de către presă, în cadrul tru locuitorii Orăştiei. raşului. ră Inginerul Silviu Ma­
întîlnirii s-a prezentat un La blocul C 1, de lîngă Gum să incheiefn rai­ cavei, de la I. M. Barza,
nou proiect, care urmează poştă, erau la lucru insta­ dul nostru ? Ar merge reperat de organele de po­
Un model francez de fermă să fie completat şi îmbu­ latorii Anton Gherman „bune şi rele pe şantier". liţie în mai multe situaţii
nătăţit, apoi prezentat Gu­ şi Gheorghe Chir, dulghe­ N a Vom reţine un cuvînt de acest gen.
Asemenea acte au comis
particulară montană vernului ţl Parlamentului rii din echipa condusă de de onoare rostit sub o for­ Nicoleta Margea şi Rodica
mă sau alta de construc­
ţării. Pentru că, indiferent
Remus Bîrla, cinci la nu­
de opinia şi voinţa unui măr, torii cu care am stat de Hrişcu, ambele gestionare,
(Urmare din pag 1) asigurată de familia fer- grup restrîns de ziarişti, — Ar fl nevoie şi de o vorbă: Vor preda la cheie care şi-au pus autoturis­
(lucrului. din cei peste 4 000 aflaţi echipă bună de zidari — cit mai multe case pentru mul propriu în ajutorul
rii tradiţiei existente în Evidenţele privind pro­ în activitate la această ne spunea domnul maistru oamenii Orăştiei I speculanţilor pentru trans­
creşterea animalelor şi ducţia, veniturile >1 chel­ oră, In ţară, de o Lege Nicolae Macavei, coordo­ 9H. I. NEGREA portul mărfii din Gara
cultivarea pămmtului, va­ tuielile se ţin de către f ar- a presei este nevoie. natorul punctului de lu­ C.F.R. Deva, desigur, a-
lorificarea potenţialului tu­ mier, pe cale dator. Cîş- eeasta nu in mod gratuit..
ristic al acestor zone, a- tigul fermierului este peste Ar fi nedrept să nu-i
tragerea unor oameni ti­ media veniturilor unui amintim şi pe „întreprin­
neri dornici să se afirme muncitor din industrie. zătorii" direcţi ai acestor
în practicarea unei agri­ Statul îi încurajează pe P O Z I Ţ I E Ş I O P O Z I Ţ I E acţiuni: Tuntulită Cîr-
culturi moderne, de înalt fermieri, seăzîudu-iC m- paci, Elena Graneea, Vio­
randament. De altfel, în rica Gui, Ioan Tobiaş,
acest scop s-a constituit pozitul şi acordlndu-le a- In, vremea din urmă, economic cu creşterea afe­ legile noi încă nu au apă­ Gheorghe Graneea.
şi în ţara noastră o o jutoare anuale sub formă toată lumea vorbeşte de rentă a .nivelului de trai. rut, sau nu se respectă.
de prime, în vederea mo­
misie naţională, care va dernizării şi 1/zval‘ăiii opoziţie, înţeleglnd prin a- In mod paradoxal, în ace­ Situaţia descrisă se ex­ a t en ţie
avea corespondent si in ceasta exclusiv opoziţia eaşi categorie; a celor ce plică prin criza de autori­ LA NEATENŢIE
tate pe care o traversăm
profil teritorial. fermelor, iar la înfiinţare politică. în acelaşi timp, pun beţe în roate, intră şi de şapte luni încoace. Au­
li se dau credite cu dobin-
Referitor la dimensiune, dă mică sau ciiar îără opoziţia politică nu are la unii dintre partizanii cei Nu cu mult timp în
am reţinut că o asemenea dobîndă. ce se opune, întxucît poli­ mai aprigi ai schimbărilor, toritatea se creează şl prin urmă, la Unitatea 43 tex­
fermă montană din Fran­ Pe lîngă adăposturile tica guvernului însuşi este şi anume — profitorii. Ei competenţă, dar şi prin tile Brad a fost sustra­
ţa, situată la 600—800 m pentru animale, ferma în curs de formare. Abia forţează schimbarea rapi­ impunerea legii acolo un­ să suma de 17 375 lei, ,A-
altitudine., are o suprafaţă mai deţine, ea şi construc­ de acum încolo se vor dă, chiar înainte de apa­ de ea nu este respectată. ceasta s-a întîmplat spre
medie de 36 de ha. Pro­ ţii, .depozitul de furaje şi propune legile, orientări­ riţia condiţiilor obiective, Democraţia fără lege nu ora închiderii magazinu­
filată pe creşterea --îni.da­ hangarul, în care se ţin le care vor determina li­ ştiind sigur că in aceste mal este democraţie, ci a- lui, profitindu-se de ne­
atenţia personalului
de
lelor din rasa locală, fer­ utilajele agricole. O par­ nia politică a guvernului, condiţii tulburi vor putea nârhie, haos şi decădere. serviciu. Autorii: Dumi­
obţine profituri rapide şi
ma deţine cîte 30 de ”aci, / te din acestea din urmă la care se vor putea opu­ foarte mari. Prin aceasta, Depinde numai de noi să tru Coman, de 20 de ani,
11 juninci (din care 3 sînt se procură şi se folosesc în ne cei ce nu vor fi de a- ei dau apă la moară celor evităm capcana. Trebuie
pentru vînzare şi 8 pentru comun de două sau mai cord cu ea. Pînă atunci, ce doresc ca toate să ră- făcută selecţia între cei ce din Sibiu, Tudor Sandu,
16 ani si Florin Doris, 15
înlocuirea vacilor),/ pre­ multe ferme vecine. opoziţia politică este doar mînă neschimbate: distri­ vor schimbarea reală a sis­
cum şi 19 viţele (mascu­ o opoziţie faţă de persoa­ buţia centralizată a bunu­ temului şi cei ce doar o ani, ambii din Brad, Poli­
Prin competenţa
lii fiind vînduţi la îngră- Despre locuinţele fer­ ne, o opoziţie de antipatie rilor, raţionarea (a nu proclamă. Iar selecţia se ţiei din Brad, făptaşii au
şă terii după două luni). mierilor se poate spune subiectivă. Dar acum este se confunda cu raţionaliza­ va face pe criterii econo­ fost prinşi la mai puţin de
Producţia medie de lap­ că acestea dispun de tot vorba de o opoziţie mult rea, deoarece nu este nici mice de rentabilitate rea­ o oră de la producerea
confortul, fiind chiar mai
te ce se obţine de la fie­ dotate decît cele din me­ mai periculoasă, fiind o o legătură între raţie şl lă, pe baza concurenţei, pe furtului. Suma a feşt recu­
care vacă este de 5 900 kg diul urban. în privinţa opoziţie subterană, ascun­ raţiune), sistemul de re­ care, cu toate eforturile perată in întregime.
într-o perioadă de lactaţie. procurării alimentelor, fer­ să, dar nu una politică, ci partiţii şi centralizarea sis­ făcute, nu o vor putea îm­
Furajele necesare, cu ex­ mierul se bucură de o se­ temului deeizional etc.
cepţia concentratelor, ce rie de facilităţi, făeîndu-şi una de natură economică. piedica să apară. Legile UN „TURIST*
Aceasta este opoziţia faţă
se primesc prin cooperati­ aprovizionarea direct de Numai astfel este posibil obiective ale economiei ac­ c u g h in io n
vă pe bază de comandă, la unităţile de industriali­ de schimbare, opoziţia ca unele conduceri de ţionează independent de
faţă de pierderea unor e-
se produc în fermă. Pă­ unităţi să ignore — pur şi dorinţele indivizilor. îar In 10 august a fost prins
şunea este neapărat tar- zare (carne, lapte şi alte­ ventuale privilegii sau a- simplu — nişte hotărlri Vasile Hoamea din Iaşi,
lalizată folosindurse, prin le) la preţuri mai reduse. vantaje personale. Toate ale guvernului timp de legea cererii şi ofertei va tn vlrstă de 42 ani, care a
rotaţie, după 6 zile. Pe Prezentîndu-ne 'aceste -e» iniţiativele guvernului pri­ luni de zile, altele să mear­ acţiona ca o locomotivă comis un furt la magazi­
terenul destinat produce­ lemente, interlocutorul şi-a vind economia se vor lovi gă din promisiune în pro­ care va sfărima pe cei ce nul „Sportul* din Brad.
rii finului vitaminos (ce exprimat părerea că ase­ de rezistenţa acelei pă­ misiune cu eliberarea u- nu se vor feri din ca­ Autor al mai multor fur­
se. usură cu electroyentila- menea ferme particulare turi, a mărunţilor pro­ nor spaţii comerciale pen­ turi prin spargeri ÎB pa­
toare), in care ponderea o montane, în care să lucre­ fitori ai vechiului sistem. tru iniţiativa privată, iar lea eL guba avutului Obştesc şi
deţin leguminoasele, se rea­ ze în special familii de ti­ Reforma radicală de care altele nu mal recunosc nici Să fie folosim ded de personal, eliberat prin ac­
lizează cîte două coase me­ neri, se pot crea şi In ju­ este nevoie se poate în­ puterea de tracţiune a a- tul de clemenţă din ia­
o autoritate. Este adevărat
canice. anual. Operaţiunile deţul nostru, în acest scop făptui numai prin oamenii că trăim o perioadă pe oestei locomotive In loc să nuarie a.e., cu un test de
de strîngere şi depozitare fiind nevoie de o legisla­ iar dacă aceştia nu acţio­ peste 1000 zile pedeapsă
a furajelor sînt în totali­ ţie adecvată asupra fon­ care am putea-o numi „a- Încercăm In mod inutil să neexecutată, va reveni a-
tate mecanizate. De aseme­ dului funciar, de pasiune nează în sensul schimbă­ ■ legală", adică «fără legi*, o oprim în loc! csîc unde I se cuvine.
nea. mulsul, adăpatul şi şi dorinţă stăruitoare pen­ rii, atunci putem aştepta deoarece legile vechi nu A fost identificat în a-
evacuarea dejecţiilor se tru a pune în valoare ma­ mult şi bine revirimentul mal au valabilitate, iar GHEORGHE GRON ceSaşi zi eu sprijinul ce­
fac t-o'- mecanizat, aplica­ rile resurse ale agricultu­ tăţenilor, nu departe de
rea 'întregii tehnologii fiind rii hunedorene. _ - - locul faptei.,,