Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_199

L I B E R T A T E, D E M O C R A Ţ I E , A D eT Ut IUL

CU VINTUL LI BER

Trebuie să recunoaştem. de pămîntul care, pe drept, „Muncim cînd
in exclusivitate pentru ziarul „Cuvintul liber" că este reconfortant ca, din 'mamă, tată şi frate. este
numai ţăranilor le
cînd în cînd, să mai faci
cîte un popas şi pe.. ,1a • La Băcia, unde am şi cît trebuie"
ţară". Adică, prin frumoa­ poposit mai recent, am a-
Sat de tip Camphill, pentru sele sate româneşti — lo­ flat că împărţirea pămîn- nă, ne-am obişnuit, ca şi
Acum, la vreme. de toam­
ţului la ţăranj nu s-a fă­
curi unde clipele pot, par­
că, să nvai fie oprite în cut chiar Vad literam" (con­ în alte campanii agricole,
handicapaţi, la Simeria Veche loc şi să fie zidite în pira­ form deeretului-lege d'at în să-l vedem la lucru, brăz­
,
mida veşniciei.
acest sens). De pildă
bă-
dând ogoarele, pe oamenii
Acum, toamna,, ne-am fi trînei Etelka Nagy i s-au vrednici care au îmbrăţi­
Cum în ultimul timp se însă trebuie să începem de acest fel sînt, deci, co­
vorbeşte tot' mai des în prin a-i denumi cu termeni munităţi de viaţă alcătuite şat meseria de mecaniza­
judeţul Hunedoara de con­ adecvaţi pe aceşti handi­ atît din handicapaţi cît şi tor. De multe ori, numele
stituirea,- intr-un viitor nu capaţi. Avem toată gama din nehandicapaţi. Î N S E M N Ă R I DI N B Ă C I A lor, al celor care asigură
prea îndepărtat, la Sime- infirmităţilor: schi zof reni, La noi, in satele Cam- pîinea şi celelalte bunuri
agroalimentare, rămîne în
ria Veche a unui sat de hidrocefali, inşi. cu afec­ phill, nu este director.. Şa-
tip Camphill, pentru han­ ţiuni locomotorii, persoa­ .se 'persoane responsabile Realităţi ş i . . . previziuni anonimat, .-. Dorind să cu­
dicapaţi, ne-am adresat , ne cu .sindromul lui, Down, •se întrunesc 'de două ori noaştem- mai bine cîte ce-
spre edificare distinsului epileptici etc. Ei vin în pe săptămînă pentru a : va despre aceşti oameni,
să aflăm =-dacă sî-nt uşoare
domn Docent IIANS SPA­ satele noaştrd pentru a e- gira 'afacerile ‘satului. De
LINGER, care a fondat fectua o ucenicie redusă, -asemenea, se mai reunesc aşteptat- ca peste toate sa­ dat iniţial numai 6 rîn- sau grele . munca şi viaţa
trei asemenea sate, pe par­ după posibilităţile lor. A~ în fiecare săptămînă ma­ tele, peste cîmpurile şi icoa­ duri de porumb (reprezen­ lor, am purtat un dialog
cursul a patruzeci' de ■ani vem douăsprezece ateliere: mele (gospodinele -— n.n.) nele lor, să fie aşternută şi tând circa 1-Q ari), f. cu- dl. Gheorghe Stoian de
şi care susţine în cadrul familiilor, maiştrii ate­ culoarea mierii de ralbine, — Şi, acum, cît pămînt la Ferma-de Stat nr. 6 din
primului Seminar .Interna­ lierelor, terapeuţii, grădi­ care este totuna cu a roa­ aveţi, m^mă Etelka? - Am : Romos. Aflăm că are 23
ţional de Pedagogie Wal- narii şi ţăranii. în fiecare delor născute din împreu­ înţeles- eă v-au dat ceva... de ani, este căsătorit, are
dorf în România, ce se des­ Interviu cu domnul săptămînă se ţine consiliul narea imemorială a trudei - — Abia după insistenţele o fetiţă de* doi ani şi lo­
făşoară în zilele acestea Docent satului unde toţi,- handica­ cu ţărîna. Nu paste: tot în­ norei mele, cu care lo­ cuieşte în' Geoagiu. De mic
la Deva, cursul de peda­ HANS SPALINGER paţii şi ceilalţi, se reunesc să putem întîlni aceste ta­ cuiesc, am mat primit încă ;ţ avut atracţie spre mo­
gogie curativă pentru copii şi discută problemele, de­ blouri. Dintre buzele arse 7 rînduri de porumb. toare, vâra, în Vacanţe, pe-
şi adulţi (handicapaţi), (Elveţia) ciziile. Sînt, de asemenea, sie ţăranilor încă nu zboa­ —' Dar. cîţi uni . aveţi ? treeîndu-şi-o printre meca-
— Vă rog să ave ţi a- - activităţi recreative seara' ră — cum ne-jim fi ^aştep­ 7.8 dq ani.- r .
mobilitatea de a ne. spune, şi la sfîrşitul săptămînii. tat — ,,„portimbeii"ldh uşu­ MARIN NEGOiJA NiCOLAE TiRCOB
stimate domnule Docent — Ne puteţi descrie, pe rare -după terminârfea
Hans Spalinger, ce este filatură, ţesătorie, vopsito- scurt, curii va arăta, în muncii lor şi cunoscu­ (Continuare în pag a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
un sat Camphill la dum­ rie, tîmplăriei brutărie, a- viziunea dumneavoastră, ta „proclamaţie" pri­
neavoastră in Elveţia ? telier pentru confecţiona­ satul .românesc de tip vind încheierea tutu­
— Primul sat Camphill rea instrumentelor muzi­ ror pregătirilor: „De-acu'
din lume a fost fondat în cale etc., precum şi gră­ Interviu realizat de iarna poa’ să vină !". Cel
Scoţia, la Camphill, de dinărit şi muncă la. fermă. PETRIŞOR CIOROBEA mai adesea am. suzit, din
către prof. dr. Karl Konlg, Cei care-i învaţă toate gura lor, vorbe grele des­
în tmul 1955. La noi în acestea locuiesc într-un (Continuare in pag- o 3-a) pre atitudinea unora faţă
Elveţia există trei aseme­ astfel de sat, avîndu-i pe
nea sate. Ele sînt comu­ handicapaţi în propriu fa­
nităţi de persoane nehan- milie. In Worb avem ast­ T R I B U V A
dicapate, care trăiesc. îm­ fel douăspreze familii, în
preună cu adolescenţi şi care trăiesc împreună şi ,C U V î N T U L U f L I B E • R"
adulţi handicapaţi min­ mănîncă la aceeaşi masă
tal. Tinerii vin întn-un ast­ (Pagina a ll-o)
fel de sat după încheierea soţul, soţia, propriii-ter
şcolarizării, deci la vîrsta copii, unul-doi colaboratori ' ' ' - —— «r-T»-
handicapaţi
şnse-zece
şi
de 16—18 ani. Ei ne sînt
trimişi de către autorităţi­ (băieţi şi fete). Ei ajută în
le şcolare, instituţiile pen­ menaj, la bucătărie etc.,
tru copii, părinţi sau me­ merg la ateliere pentru a UM4 P5 2 Î
dici. Oei mai muiţi dintre învăţa să lucreze. O zi pe
aceşti tineri a>u un nivel săptămînă au şcoală şi tra­
intelectual scăzut. La dum­ tamente terapeutice. Aces­ Doi beţivi. Re calea ferată: *
neavoastră, în România ei ta este unul din grupurile — N-«m rănU la via(a . mea attfea • trepte, zice
sînt numiţi irecuperabili, satului — ucenicij. Dar untll. MAOTĂ... W CE MAt
termen care este mai adec­ mai avem în aceste sate — Ce mă îngrijorează, răspunde celălalt, e că
vat pentru deşeurile de şi adulţi care muncesc în e ifit de joasă. Desen -de ALEXANDRU RUGESCU
sticlărie şi fierărie. Noi ateliere şi produc. Satele
DREPTUL LA OR1NIE
Se spune pe bună drep­ vreme dud a . cumpăra dar, precum un petrolier
tate că banii nu aduc fe­ devenisâ ruşinos, furtul (comparaţia este actuală) In virtutea aceluiaşi mobilier pentru cofetărie. solicitanţi pentru priva­
ricirea dar contribuie . la era regtda, iar dictonul : lansat in plină viteză tn- drept la opinie, pe care Cît despre criza de pro­ tizare. Şi cum în pri­
ea. Astfel, in condiţiile Jtoţi trăim de utide lu­ tr-o direcţie, are nevoie l-a avut doamna Ana Pa- duse, cum se specifică în vatizare concurenţa îşi
în care nu exista un cri­ crăm", devenise justifica­ de 5—-Ş km ptnă să se poa­ şalău lucrător gestio­ material, nu este plauzi­ spune cuvîntui, primul so­
teriu obiectiv de selecţie rea lui morală. In atari- tă opri," plus cîteva ore nar la_ unitatea de alimen­ bilă susţinerea acestui lu­ licitant a fost întreprin­
a valorilor, promovările, condiţii, nu e de mirare lungi pentru a pomi in taţie publică „Minerul" cru pentru că aprovizio­ zătorul Sergiu Tenţ,
accesul la posturi, posi­ că s-a generalizat corupţia direcţie inversă, tot aşa din Ghelarj, apărut în narea, .dacă era interes . Gestionara A. P. văzînd
bilitatea de dştig precum ca sistem de aproviziona­ inerţia morală nu permi­ ziarul „Cuvîntui liber", din partea lucrătoarei acest lucru a hotărît (ea
şi aprovizionarea se fă­ re, de achiziţii, de avan-, te o schimbare bruscă de din 19 iulie a.c. :— îmi gestionare, s-ar fi putut aflîndu-se deci pe poziţia
ceau pe bază de p.c.r. -— sare, ătît pe plan indivi­ atitudine. Generaţia veche propun să .vin cu cîteva face de la laboratoarele a 2-a) din proprie iniţia­
sau in traducere liberă : dual cit şi între institu­ a fost educată timp de 45 clarificări care să eluci- din Hunedoara, care au tivă să zugrăvească pe
de ani in această dihoto­ cont’ propriu (nu prin u-
Corupţia ca sistem mie între vorbe ţi reali­ Să respectăm adevărul! nităţi prestatoare de ser­
la
tate, ceea ce a dus
viciu sau meseriaşii
în­
pervertirea conştiinţelor; treprinderii) btît spaţiul
generaţia relativ tînără de desfacere cit şi maga­
■ pile,' cunoştinţe, relaţii. ţii şi întreprinderi. întrea­ este educată de cea veche. ' deze ‘ poziţia conducerii livrat in aceeaşi perioa­ zia, aceasta desigur cu
Oamenii, ca fiinţe adapta­ ga viaţă economică, poli­ Speranţele noastre reale, I.C.S.A.P. Hunedoara faţă dă produse şi pentru co­ glodul' Ia... privatizare.
bile ce sînt, s-au obiş­ tică şi socială a ţării se pe scara cea mai largă, de cele relatate. Clădirea fetăria „Crinul" aflată şi Ne înt’rebăm : de Cc 5
nuit rapid cu metodele de baza pe corupţie. Sînt ba­ se îndreaptă spre copiii In care funcţională uni­ ea tot pe perimetrul co-
rotunjire a veniturilor nale vorbele de „duh" de de azi, a căror educaţie tatea aparţine Minei Ghe- muneT Ghelarl. ani de zile spaţiul res­
pectiv a fost dat uitării,
prin bacşiş, ciubuc, trafic genul: „Kent titai uit la va hotărî civilizaţia de lari, I.C.S.A.P. Hunedoa­ . Conducerea I.C.S.A.P. deşi şi în această perioa­
de influentă, serviciu con­ noi", ma deschide uşa cu mîine. Ptnă atunci pu­ ra fiind doar chiriaş. Hunedoara a atenţionat dă, copiii Ghelarîului a-'
tra serviciu, mită, abuz capul", „a umbla cu sar- tem doar să ne bazăm Spaţiul aferent cofetăriei pe lucrătoarea gestionară veau nevoie de dulciuri
de putere şi multe altele. sanaua", şi multe altele, pe oamenii cinstiţi care nu a fost .folosit Iii ulti­ în cauză pentru utiliza­ şi răcoritoare ?
De altfel expresii ca: care vor, prinţr-o nevino­ din diverse motive au mii 5 ani, lucru ce b con­ rea cu eficienţă scăzută Hotărîrea Guvernului
»a cumpăra* şi „a vinde", vată ironie, să scuze şi să rămas necontaminaţi — dus la ştirbirea eficienţei a spaţiului pe care îl a- din 19 iulie 1990 era cu­
au căpătat forma de „a înfrumuseţeze strîmbăta- ' şi, împreună, să începem economice a unităţii „Mi­ vea 'd e gestionht, d ara- noscută de toţi oamenii
procura" şi „ce se dă ?“. tea .gestului, falsitatea gin-, o campanie generală pen­ nerul", aceasta din lipsa cebsta mi s^a implicat în din comerţ. De ce A. P.
Dar modificările de lim­ dirit ft pervertirea men­ tru cinste, pentru pur&ţe- . , de preocupare a lucră­ soluţionarea problematicii. nu a acţionat în lumina
baj nu constituie decit talităţii. CORUPŢIA ajun­ tde morală şi pentru ctvt-~ toarei gestionare Ana Pe acest fond, condu­ e i. dccît după ce spaţiul
reflectarea modificărilor sese sistemul de bază lizaţie. Dacă am putea Paşblău, care nu a vrut cerea I.C.S.A.P. Hunedoa­ pus în discuţie a fost
de comportament, de men­ pentru supravieţuirea In­ rezolva problema schim­ să utilizeze spaţiul în cau­ ra a hotărît să renunţe oferit .de proprietar în­
talitate. Aceste schimbări dividului şi a. colectivită­ bării de mentalitate, pro­ ză, în pofida unei bune la acest ’ spaţiu, pentru treprinzătorului S. T. de­
blemele •economice, .po­
psiho-sociale se manifes­ ţilor restrînse. la litice- "şi ■ sociale s-ar pu­ dotări a unităţii: vitrină cârc plătea chirie, retur- venit primul solicitant ?
După „schimbarea
frigorifică, maşină de fa­
tă prin alterarea menta­ faţă", există voinţa de în­ tea rezolva de la sine. bricat îngheţată, conge­ nîndu-1 proprietarului — Ec. CONSTANTIN CARSTEA,
Mina Ghelari, în scopul
directorul
lităţii majoritare. Era o toarcere pe un alt drum; GHEORGHE GRON lator pentru îngheţată şi ca acesta să-l ofere unor I.C.S.A.P. Hunedoara