Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_199
P. 2
CUVîNTUL L
p ,r£ î
3 3 * 5 M =ccâc •jiM i sac •$T... ■■ ■■■■■’■■'*>«« ■ MW-Acvafttfc:
De mai multă vreme, gos viitorul foarte apropiat nu Tot I.C.R.A. Deva va tre cut, are un stoc însemnat ca ^am auzit că la I.C.R.A.
podinele ,c#ujă «darnic va f i - prea dutee. bui să-l dea. Şi sperăm de astfel de conserve cu există" (evident gy^dusul
prin- maga^*e!e ^finanţa ,3a schkrb pşt da gos cit mai curtai .. care au se «fie jncă ce se care lipsea din magazin)-
re oţet, cojyservant, «elcKan, podinelor o veite ifună îir , La depozitţfi dp conserve va face. Depoastodafâ pro 'Puţini probabil. Pentru AlIbvmoMSmi
produse de «ezon necesare «e priveşte Uleiul. A- (unde ar taf&fd să : fie dusele lisai sînt îa garan că p-sm întfinit îs , nici «DPULAŢ1S
realizării conservelor cest produs na vş lipsi Oţetul) afli Şi .Sarea. ţie. unuj din lucrătorii /între-?
or pea-
trjj; lamă. Ifu mai vsrtâpa âm magazinele noastre, Şi se găsea sare extrafină Scopul realizării Acestui prifflăerii o cît de vagă în De la -eatefa&ratoi ui
de zshăr, care a devenit deci îşi pot prepara -ta- primită şeeeent «te la Ghete materite a fost aflarea cercare de a asctwde ceva. nostru Nicu Sbuchea a-
o „problemă" pentru în cuscă pentru iarnă (mai ca. De ce n-a fost pînă cauzelor pentru care pro Dimpotrivă, erau dispuşi să flăm că în oraşul Ha
treaga tară. Din păcate In ales că am văzut viaete Se acum ? Din lipsă de felie duse, fără de care nu se axate tot ce există (istda- ţeg s-au pus îa dispozi
unele1 magazine xua iest aprozare, culmea— -fără de polietilenă pentru p fi putem pregăti conservele siv secazm-iie eu pseearter ţia populaţiei noi uni-
nici ulei sau sare (şi nu coadă). Absenţa uleiului i ambalată- Şi dacă acejţstâ de iarnă, au se găsesc şi. rea mărfurilor). Iar pentru tă.ţt, comerciale,
numai fină sau extrafinji). că la sesizările primite pe în Piaţa de alimente
adresa ziaeulîîi nostru
Dacă in magazine aceste s-a deschis na .chioşc
produse de sezna (şi âm ciiitod ne semnalează cane -oferă cumpărători
nefericire nu numai ele) absenţa din magazine şi a lor produse lactate:
lipsesc cu totul sau ge gă altor produse decît cele briază., caş, lapte, unt,
sesc cu intermitenţe, care otel a» făcut obiectte a- smintind, frişeâ.
este situaţia îa" LC.fl.A. I. C . R , A . l e a ş ţ e a p it S J , ceţtpî -material, toefruîe să De strada Jfihai Vi-
Deva ? Demnul Nipplae ‘ precizez că şi acestea (cum teara funcţionează ' o
ar fi făina albă, unele dul
Albu, director comercial, ciuri, hauiucile sate brînzg- unitate care desface
spynea că au probleme deo dip Unele magazine ,a fost cantitate nu ya Acoperi mai ales dud le «dai cum turite ţ.a.) nu m gătesc băuturi.
Dacă
păra d}n nîaăarloe.
sebite cu furnizorii. De ‘ dpar o stă re-, trecătoare. complet cererea, ,-d ap ostul nici în depozite decît spo în zilele următoare,
pildă zahărul, acest ali Dar nici unul dintre in dispune de «aficicţnm sare la capitolul „cauze" am a- radic şi ăp cantităţi rteât tot în piaţă va fi la
ment aţii de deficitar, ar terlocutori nu s-a putut mare de a,75 lei/kg, foarte vut ce ftota (ia-c^Le dc5$ steb cSe necesare dispoziţia pepulaţjeî o
bună, mâ (asigurau interlo
mepţianglei dăaipha Jgrca,
pronunţa cînd -Vav. frece
nouă unitate peafra des
trebui să-l livreze trei frjj-- criza de celofan (din de cutorii, pentru conservarea merceolog, care mJa Ia-, Vizionării din abundenţă (a facerea cărnii şi. sub-
ni2«ri. însă Fabrica din XS- cembrie anul trecut BrSîla legumelor şi zarzavaturilor. «oţit prin âepoijîe, adău toewtedilor de pe • Vatos produsetor din carne.
mişoara, deşi a început să n-a mai expediat nid. p. fo ga şî absenţa' corifractek*' Mureşului ... ,. ;
producă, nu livnaiţă In lie pe adresa I.C.R.A. De Bis păcate aceiaşi depozit ?u furniaerii), în .schimb te teiMtcaţ «OMAN
«toi dispune şi de o însem-
alte judeţe decît în Timiş, va). Şi nici la Oţet lucru . natâ Cantitate de conserve cea de-a doua întrebare am
cea din Acad luarea* 4to rile nu stau prea bine. La pe care au ştiu dacă prea inregisteat doar: rUH^iri
15 august, dar n-are ma Fabrica din Margisa (Timiş) mîdte sosgmditte fin gyen- dţn umeri Etesigurt, &rgu-
terie primă. De ia nu se luepează dig fipsă .de tUBfâftatca dl n-3» (31 ce mentcic ecior de ia liCJR.A-,
ţia de Import ar alcool sau de (ambalaje, "ba să şi le pregătească, sin- ; nu-i ptă înălţimii pe cuna- o m xPLW Arm î
să se primească 2â9tone, din cauza grevelor. Ori gnre) şi le-âr dori pentru părfrtori, penţru că, dtp
dar zahărul aste dirijat In cum, depozitul din Deva păcate, nu putem mlnca La 4 septeiabrie IMţ, dad am aflat dur-eroasa
funcţie de sosirea lui în va trimite butoaie penţru a cămara prerie. Pentru eă, justificări şi explicaţii ari armata română dia case veste stau încremenii de
făceau parte şi vldAteoii durere şi mmtem mm nu
ţară. Deci, aşa cum pre asigura cu oţetul necesar dacă fasolit verde, buMo- cit de„. reate ar fi ele. . de nţuate izgonea» -eopi - poate sa psa-cea^ aepas-
ciza şeful dş depozit Viţ». penţru conserve măgar alî- :*3& mazteea boaite aM Am făcut această, doc umen-
căutare, spşpacuî, zsrisaw»-
rel Pârău, încă nu poate meartaţi'a publici. Cînd vor fid pentru cte*ţ)ă şi ebiar taeo ia depoEite, pesahm a plet pe duşman din ora- tă greaznieâ teagedie care '■
fi vorba să pe primăm ra putea şî cumpărători) şjă vedea fişre .este realitatea, şul frfialu Gheorghe — a ioyfr din bou scumpa
ţia pe luna august, .cSfeă între te posesia măcar a mâncarea de fasolo b&aise penirb âa prăa multe primul oraş eliberat din noastră ţară. In caSitiate -
vreme litcă nu seşiie niei uiieî sticle de oţet'? 'L a sa se cer pe piaţă. Jar ori am iptiteit, priutee colo de' graniţa vremel de eomaadaat, durerea
cînd vw fi lîehidâţe res această 'întrebare n-am pri depozitul, jp uwbs ,.pre- caihpte^rţq^i,' dar iţi printee nică. Forţele corpului de rasa «site şi mai mare,'
tanţele pentru iulie. Aşadar, mit deoaamdâtă r^spops. ţvoâtelor indicaţii41 djn tre- haeuătorî comteieteli. retear- munte roma® .au .oaitiinuat dud văd jalea -şi spas
înaintarea pe flrtrt • Oltu murile durerii ate o r i i
"»T'ŞM lui spşw «and. Intr-un lor mei dragi pe care' îi
moment greu dc lupte acu safe comaâdă* Avu
.Pgeşedmtete 'Asociaţiei* găsit înţete^erea hepesarS, erincene, a căzut pe cînd sese fericirea de a mai
locatarilor nr. 3 din mu-i O N f i N E A J U T A astfel' 'ăS, numai după ■ se avînta cu şirurile din tdăi -mume stal «pul îm
-Deva, .$ b şb p. l i copfiirtn^re să fie1 achitai faţă ale ostaşilor :sâi', ge tvegul nastra popor A pă
'Nistor, s-a adresat redac coistpl' Ipcrărfidr * efec- neralul 1 Qrigm» 'Săbia, şit pe dnimtii latEtorării
ţiei; puntedu-He' îa dispo diee prevăzute ia locu la sg fiind fistrerop- tmte. ' . ' ■■■■■■' c«ptaadant secatul aî Di nedreptului vesdict- dra:
eJ^te
ziţie şi ug set de foto rile de amplasare a eoni .................... IV Faţă Mo cele arătate, vizie; t Mante. Era pri itara aauiuî 1948.
grafii, cum este şi cea de tainerelor. | . iJnteţv. gaţe - şj. mul nostru general ioane Cetăiţenii din Deva îşi
faţă,_ insisţînd să fie aju In plus, la blocul nr. 8( fittui ;saprasftficitat. Deşi şî-a dat viaţă în războiul aabinteae de stradă care
tat în soltiţionarea unor din Piaţa Victoriei, nr. lj s-â cerut, si,nu mai fie să^&ef vederea antifascist ■ Contururile prin anii *SD s e ' op ora
probleme faţă de case tubul colector de guno icopusS plata integrală soluţionării prabieiuelor personalităţii vfidoau sen oas&şul cu mamsto' eroa-
G.I.G.C.L. nu manifestă s-a rupt & luna OC' pentru săr Vicii parţial dureroase- cu care se sul jeriftji sale. Se re- Iters .General Grigore Bă
receptivitatea cuvenifă, tombrie 196$, funcţiona prestate, asociaţia o-a oonfi-untă-. 4N. marca-te c3 patriot fer lan". De ce uiteriem sfra->
deşi s-au făcut numeroase vent. legat profund de da a primit denumirea
promisiuni în ateşi-genţ locurile natale transilva de „Kari Marx”, iar acum-.
Potyivit contractului 1 dg ne, ca ofiţa» cu latele ca o alta (cu putea 'fr dată
asofciere încheiat cd . lităţi militare. I» August în schimbul fterilcff’ altor
Gp.G.c.L., gunoiul ar M40, cînd s-a cedat, par- străzi) cu greu putem"
trebui să fie ridicat şi tear 3» nord-vest- _ â^ţării Săsi o explicaţie i ! ,'
transportat de- două "< ori - î-nr -urma odiosului’ Biiitat
pe săptămînă. Qin păcate, d c. (a- Vie na.' Grigăre -Bă TRAI A V I’IUSI.CWKAN
sînt însă perioade - cînd! lan, pe* atopcî ■ teîonăî,
gunoiul nu se d.ilcţ. njei' - trimitea • familiei o -scri (N.A. Am reproduc. ;
o'dată pe săptămluă (!), - soare concepută sub ihi- textual, pasaje -di®' ear<
ceea ce creează o serie <ţ& ipei-iHl profundei răsco tea „August 1944..— Mai-
nemulţumiri,. în rthdul liri produce de nwitdarea 194.V-. Ed. Militară.' Bu- ’
locatarilor din câUză că teritoriului 'naţional i ,.Dc cur eşti — 1969).
acesta este. împrăştiat pe \
lîn^ă eemfc^tere, devenind
o adevărată sursă de in
fecţie, mai ales pe timpul JUbmtfm cîM ş| cît trelrţâe^
v^fe.40i»*feste ţi netmaU (Urmof* fio p>eg 1) Châstian Băicfflianti şi loan
dr.jţrebui,, _ca Activitatea : -
prestată de G.I.G.C.L. sâ -Vaczi, şi « -eu liceul ter>
fit: măşuialft. şL..xecepfio- nizatorii de la . ferma Je- punat* asigurăm.,; .ca to-ate
lucrările din fernsă să fig
gUTniQOiă din Sîmena».ilide
nată, pentru a putea fi .
plătită la Valoarea efec a depi-ins cile ceva din bine efectuate, cu- respec-j
tivă a lucrărilor execu dragostea faţă de această tarea strictă a tehnologii^
tate. dar sus-amintîta meserie. Aşa .se explică .de lor"...............
unitate nu concepe un ce, după tef mi narea liceu Din discuţie am desf
lui, "deşi acesta avea
alt
ademenea mod de a conlu profil, în afara agriculturii, prins eă,,deşi timpuj a fos(
cra. Sâ nit mai vorbim cam secetos, eforturile me-ţ
âa faptul că nu se fac Imagine de .la jocul de, depozitare sl gunoihtei, la blocările lfl, H şi 12, s-a îndreptat totuşi spre canizaiorilor s-au dovedit
nici dezlnfeeţiSe ' perio- aparţinătoare Asociaţiei nr. 3 Deva. mecanizare, meserie pfe a fi încununate -de rod
care. o practică de patru bogat, pe măsura priceperii
ani. Cu experienţa ante şi hărniciei lor, ferma ln4
rioară, aici s-a integrat Per regiştrînd; un înseninat pro
tOrjBăre djn fjgfi, 1) Bealităţi $ . . . previziuni lui- comunist s-a „defectat** fect tn colectiv^ învăţînd fit. „iPîi a depinş de noi
din mers tte»ete condlioa-
basă şi pentru a da tm
— Mulţi înainte. $* mai centrala telefonică'- înterilr- rii tnsetmreier şi sde mhwifr- — -se-a pr«(teatrInterlocu
torul — fim- tăeift. Consi
puteţi lucra la pătafet ? telefon trebuia să mergi Ia rii diverselor şi comple der că dacă ţi-ai ales a
— Pnt, cum sp nu, xoa-, primărie. Şi îpcă un fapt xelor utilaje agricole. meserie pe oare să o prac
tă viaţa am muncit pe pă- • O femeie struşniefi este să scriem ? Vreo bucurie Incredibil dur, se ' pare, Gheorghe Stoian pe spu tici eu tragere de inimă,
mîntul lui Grozs şi pe.care Elena Nagy, nora băirînei nu găsim? adevărat r- doamna Elena ne că este mulţurnit de vin de la sine şi/Satisfac
l-am avut eu.- Pe urmă, ta Etelka. Am găsit-o aduatod ' — 'Vă spun eu una şi Nagy are; -pulerea de a meseria pe earg şî-a alfesrb. ţiile. Condiţiile de lucru
„colectiv"... la prune. De profesie este încă foarte mane. Cel -'pu prevedea anumite eveni „Muncim cînd şl cît ire- nil sînt totdeauna ideale^
--v .Ge pensie aveţi de la casieră la staţia CJF.R. £ă- ţin pentru mine.' Kc4 «rtknt mente; A prevăzut către* buje — he spune el. Ştim Lucrăm, câteodată, pe ploa
(’.A.P. ? lan-Băi, - însă după servi în plah să ae demoleze. puteai din W f (există o că de felul cum ne facem ie, pe frig şi vînt, folosim
— Nu mi-au dat niej o ciu devine — cam ne-a Numai casele de pe partea scrisoare, • feracest1 sens, datoria deplrjd nemijlpcB substanţe chimice, care
pensie. Cînd am împlinit mărturisit — o ţărancă stîngă o şooelei, cum ve trimisă- în R.F.G., la o retoltele. . în vîrfuri de uneori, aduc şi necazuri,
60 de ani aveam 11 ani adevăi-Kită. „Avem mult niţi de la Deva, adică -din rudfi) .-şi (a prevăzut că... campanie, cum este. şi a- dar dacă te-ai legat de un;
lucraţi în. colectiv şi nu de lucru în gospodărie" — spre Strei. (ştiţi cine î> nu va trăi să-i cum, lucrăm 10—12 sau crez, .trebuie să-ţi împli
fni-au dat pensie. Au zis , ne spune E. N. —■ Voiau 'să construiască demoleze casa. chiar mai multe ore pe zi neşti menirea. Aşa pot
bpsesc .60 de puncte. •— Vedeţi, revoluţia a blocuri ? ţ • Ca să încheiem pe un Pot să spun că munca ce ^>une că a fi mecanizator
—, Cc-s (alea ? adus şi © libertate de • a Nu. Motivul era a- ton vesel, trebuie' să men-' o prestăm ne este. preţuită, mu; esţe\ uşor,;' dar nici
— Nu ştiu, aşa măsoară munci mai mult. gricultura, mărirea supra ţionăm că toţi fafttorii de ajtingînd ’ şfă clşfigăm iui foarte greu dacă-ţi place,
ei zilele de muncă. - — Aşa e. Dar. trebuie.să feţei agricola.* fcsă eu am conducere de la C.A.P. saU salariu 1» ; jur/ de 5600 lei ceea ce faci**. ’ «
— Cînd munceaţi la pă- scrieţi că. noi ţărantirsiitl avut o presimţire fei nu din primăria Băcia (chiar pe lună,. îţi raport de nete Iată; Un crez şi o dcvl -ă
Eiîniul lui Groza, vă plă avem încă o lese, sigură a vom fi domplaţl şi, iată, şi ceferiştii din CIHao-Băi) lizări. Un lucru îl ştim ctoe. ţin mereu viu inte
tea, bine? pământului. Legea o fac a venit- revoluţia şt .am frebuîe să ţină scama de sigur, cei ce nu-şi , fac resul' mecanizatorilor fată,
— Ieşeam foarte bine, tot cei (Un. fruntea C-A-P;* rămas cu ; uaseie şi «os- puterea de prevedere ‘ te, datoria nu-şi găsesc loc în 4e soarta producţiei .; e r; -
penţru că lueram r„în teci". ului. Aţi nuziţ cum < am podăciile în pidoane. doamnei B. N.- (Mie,, per* ferma noasfră. Aşa se. ex- cple, de „aâgţirairea bu
Adică o parte, «o luam eu păţit cu sbacră-mea ? Ce-am mai aflat - îa sonal, mi-a prevăzut - că pHeâ -faptul eă ne-am for nurilor necteare , traiului
şi două Groza. Ieşea destul — Da, am auzit, Darj Băcfg. Z- O pe -fimpui ulti voi scria., uh arQcâl lipsit mat un colectiv bun. îm de zi cu zi al poporului
pentru toţi. ..... despre ce-ar mai trebui mului congres al partidu de curaj. Aşa o fi ?). preună cu Avram Giurgiu, nostru. , . .
