Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_201

Anul II, nr. 201' VINERI, 14 SEPTEMBRIE 1990 4 pagini - 2 lei

ECO NO M IA JUDEŢULUI HUNEDOARA IN

LUNA AUGUST Şl DUPĂ 8 LUNI DIN 1990 ÎNALŢAREA SFINTEI CRUCI
In ziua de 14 septem­
Realizat In % Realizat ' In % brie, a fiecărui an, praz-:.
august faţă de 8 luni faţă de nuim una din sărbătorile
SPECIFICAŢIE - U/M 1990 august 1990 8 luni pe care sfinta biserică le-a
1989 1989 rîn&uit în cinstea „stin­
dardului“ care veghează,
de 2 000 de ani, la căpă-
Producţia marfă ind. mii. lei 1940/8 63,1 .16630,1 . 73,2 tîiu l. ortodoxiei — Sfinta
Productiv, muncii în ind. mii lei/ Cruce ! In spaţiul limitat
pers. 15,2 69,7 127,1 70,9 pe cate-l avem la dispozi- i
Investiţii din fond, stat. mii. lei 556,2 64,3 3650,2- 55,5 ţie, vom încerca să pă- i
— construcţii montaj mii. lei 226,9 54,1 1791,0 61,2 . trundem cu mintea şi cu I
Apartamente date m folo- sufletul pline de emoţii, I
sinţă din fondurile statu­ în istoria mîntuirii nea- I
lui. nr. 986 46,1. mulul omenesc, care s-a I
Export • înfăptuit în mod excep- I
— cliring'în ruble ' mii R 985 42,8 17299 73,1 ţional pe Şfmta ' Cruce. I
— devize convertibile mii dolari 10277 53,0 64723 48,4 Am spus „cu emoţie" I
livrări de mărfuri la . fiindcă nu se poate ca I
fondul pieţii din prod. jud. mii. lei 455,9 106,2 3135,4 106,0 un .creştin adevărat să nu j
Desfaceri. de mărfuri prin simtă un fior care-l stră- I
comerţul soc. şi coop. mii. lei 832,5 124,5 6190,6 124,3 bate cînd vorbeşte, cină
Prestările de servicii, / vede, ' cînd atinge, cînd
pentru populaţie de către sărută altarul de jertfă al
unităţile- de stat şi coop. miL 'lei : 148,7 ; 10.1,6 1023,4 . 100,5 mintuitorului nostru IIsus
Producţia principalelor Hristos, care a fost şi va I
produse industriale rămtne. pentru eternitate
— hui iu - ! mii to. 330,3 5.1,4 2636,9 50,8 Sfinta Cruce !
' — energie electrică’ mii. kwh 446,7 98,5 3262,9 73,2 Crucea a fost -primită
; — oţel ’ - : - ' ' mii to. 163,6 59,3 1531,5 68,4 de creştini că obiect vred­
— laminate mii,; to(- 109,4 55,4 1022,3 65,5 nic de o deosebită cinsti­
— ciment - mii to. 110,0 .102,8 725,0 87,0 re, din cele mai vechi
— ţesături mătase mii mp. ’ 665,0 60,2 5828,0 67,1 ..timpuri Iql.ş ,bisericii jereş-
— bere . . . mii hl. m 47,0- 77,0 . 394,0 95,6 itinej. ea- devenind nu nu­
— carne .tăiată în abat. mii to. ' 1,8 210,0, 10,9 149,9 mai semn şi simbc/l de
- preparate din carne mii to. ;, 0,8 467,1 6,3 489,0
—- lapte? consum . mii hi. - . 14,0 87,5 „ 128,0 106,7 Preot CORNEL ILICA
— unt : - > -, to. 9,0 24,3 151,0 61,9
— brînzeturi r - , to. 73.0 69,5 588,0 69,6 (Continuare în paa. a 3-a!

PRODUCŢIA DE LAPTE ŞI OUA IN COOPERAŢI VELE AGRICOLE
DE PRODUCŢIE ŞI ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT
Ţie ne închinăm, Avram Iancu!
Realizări În procente ?îaţă
luna august 1999 de iulie 1990
I.A.S. C.A.R. EA.S. C.A.P. Dacă Horea reprezintă revoluţiona­ unită cu viziunea lui Simion Bărmjţiu.
rul oare întruchipează interesele între­ se completau admirabil cu acest om de
gii vieţi a poporului, văzute prin prie- acţiune, caţ-e, într-o memorabilă şedin­
Lapte de vacă . ma revendicărilor sociale, drama lui ţă prelungită de calcule şi temere a
— producţia totală mii hl 5 12 83,3 80,0 constituind un adevărat preludiu al re­ Comitetului Naţiunii Române de la Si­
— producţia medie pe deşteptării, Avram Iancu ni se înfăţi­ biu, a tăiat scurt discuţiile spunînd :
o vacă furajată litri ; 259 113 87,8 81,9 şează într-o complexă armură de luptă­ „Domnilor, vorbiţi înainte, cu plec în
tor pentru soarta integrhlă a unui neam. munţi şi fac revoluţie".
O u ă Voinicul bălai se situează ca o verigă Agerul prefect, frumos, drept şi în­
— producţia totală ! mii buc. 8 378 . 5 .• 112,0 71,4 principală într-un lanţ al evoluţiei -uni­ crezător Grai al munţilor a izbutit să
— producţia medie pe versale. El a devenit soldatul conştient adune în jurul său ciubărarii şi ciobanii
o găină ouătoare buc. 23 16 115,0 133,3 al ideii' naţionale, lovind cu spada sa din văile Crişului şi Arieşului, dovedind
de la înălţimea unor principii imuabi­ a fi un strălucit şef militar, necontes­
Din datele centralizate luna august a scăzut cu faţă de cea realizată în le, de acord cu concepţia epocii lui. tat comandant, adorat de mulţime. Timp
de la întreprinderi rezultă 6,2 milioane lei faţă ....de luna august din anul pre- Trecut ca şi Horea în mitologia popu­ de aproape doi ani; el a dus o acţiune
că pe ansamblul judeţului cea realizată în iulie a.c. lară, găsindu-se într-o perfectă înrudire proprie, neprimind nici un ajutor şi
producţia industrială în şi cu 996.3 milioane lei (Continuare-în pag. a 3-a) cu acesta, şi el >a ' pornit de la aceeaşi desfăşurînd, paralel cu mişcarea arma­
vatră ţărănească, crescînd în aceleaşi tă, o Intensă activitate politică, făcînd
„patimi" şi urmărind acelaşi scop: drep­ din cuibul lui de stînci un adevărat fo­
AZI, LA CRISTUR
tate socială şi naţională. Urmaşul lui car al redeşteptării naţionale româneşti
EXPOZIŢIA — TIRG AGRICOLA '00
IJNĂ PE ZI Horea întruchipa mîndria aspră a mo­ de pretutindeni? El a fost acela care, sub
Aşa după cum i-am mai informat pe cititorii zia­ ţilor, acea pasiune furtunoasă de plată ocrotirea munţilor, la lumina unui foc,
rului nostru, le readucem în atenţie faptul că azi, Ja şl răsplată, care înroşise odată crestele împreună cu Bălcescu, urzea, pentru
— Cum ţi-ai rupt bra­ Cristur are loc, continulnd şi In zilele de 15 şi 16 munţilor cu focul revoluţiei. Suflul nou prima oară după Mihai Viteazul, visul
ţul ? septembrie a.c., Expoziţia-TIrg Agricola ’90. Mani* care străbătea Europa vremii, evenimen­ unirii tuturor românilor. Pînă tîrziu,
festarea este menită să evidenţieze preocupările şi tele din jur agitau cu o putere înzecită după înăbuşirea revoluţiei, el a fost un
— Vezi treptele de
acolo ? rezultatele dobindite de oamenii muncii din agricul­ acest tempeHament de erou. Firea lui, factor activ al echilibrului politic, chib­
tura hunedoreană în condiţiile trecerii la restructura­ caracterul său distins, specific ţăranului zuit şi fără prejudecăţi/ neavînd alt ţel
— Da. rea şi privatizarea activităţii în acest domeniu impor­ nostru de la munte, a smuls de la în­ în cugetul său decît soarta integrală a
tant al vieţii economico-sociale. Cu acest prilej sînţ ceput evenimentele de la 1848 din ogaşa neamului.
— Ei bine, eu nu organizate expoziţii-cohcurs de animale, expoziţii de bătătorită a suplicaţiilor seculare către
le-am văzut. maşini agricole prezentate de .firme prestigioase din „prea înălţatul cezaro-crăiesc scaun" şi Prof. ION FRAŢILA
ţară şi străinătate, precum şi tîrgul de mărfuri şi i-a dat cu adevărat un caracter revolu­
animale. (N.T.). ţionar. înalta prevedere a lui Şaguna, {Continuare fn pag. a 2-a)
„Este vorba despre Gră­ instalaţiilor sanitare şi de
diniţa cu program prelun­ Sentinţă grea pentru copiii unei grădiniţe ! aprovizionare cu apă po­
git nr. 1 din Deva, în care tabilă, cu astuparea şanţu­
îmi desfăşor- activitatea nă şi alte frumuseţi, de lui 1989 au început lu­ cauza săpăturilor făcute tămîni, âm fost înţeleşi rilor, repararea gardului
de 24 ani — ne-a relatat un an grădiniţa are par­ crările de extindere a pentru fundaţii exact în de către I.R.E. şi între­ spre stradă şi închiderea
într-o vădită stare emo­ te numai de noroi, gropi judecătoriei cu încă o ziua de 22 Decembrie prinderea de gaz metan porţii, aşa cum a fost.
ţională doamna admi­ pline cu apă- murdară, sală de şedinţe. Pentru 1989, zidul de susţinere care ne-au ajutat şi au Dacă sîntem lăsaţi aşa,
nistrator Maria Crişan. punţi improvizate peste aceasta, cei de Ja a ; porţii s-a prăbuşit cu refăcut instalaţiile res­ în părăsire, considerăm
De peste un an grădini­ şanţuri ş.a.". I.G.C.L. Deva au defrişat poartă, cu tot. Prin că­ pective. că aceşti copii, pe care
ţa noastră a fost, pur şl — Cum şi de ce s-au parcul, au tăiat 7 brazi dere, s-au distrus insta­ — Cine nu v-a înţeles ii avem la grădiniţă, au
simplu, condamnată să-şi intimidat toate acestea, mari (cu o vîrstă de 30— laţiile electrice^ cele sa­ sau, mai precis, cine nu primit o „sentinţă" prea
ducă existenţa într-o mi­ doamnă administrator ? 38 ani), au demolat gar­ nitare şl conductele de vă ajută ? grea.
zerie de nedescris. In — Am avut neşansa, dul din fier forjat (acum, gaz. — Dorim să fim ajutaţi M A RIN NEGOIŢA,
ioc de brazi, boscheţi, după părerea mea, să fim a fost adus înapoi şi — In prezent, care este de G.I.G.C.L. Deva, în Fotografii de PAVEL LAZA
flori, micul părculeţ, alei alături (cu ograda) de zace grămadă în curte), situaţia? legătură eu aducerea în
cu pietriş, fintînă artezia- Judecătoria Deva. In vara au săpat şanţuri... Din — După 'vreo 3 săp- stare de funcţionare a (Continuare In gag a î-o'