Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_202
P. 3
BÂTĂ, 15 - DUMINICA, 16 SEPTEMBRIE 1990
MPESA WAMA—LEGENDĂ SAU ADEVĂR ?
In ultimul timp, tot După ce Ioana împlinise
mai multe voci aîirmă că 1§ ani i-a mur-t şl taţăL
REFLECŢIA ZILEI UMOR in rtndul papilor din se O i» lipsa unui adăpost şi
colul at IX-lea a existat
a hranei, L>rtna, dindu-şi
„Indiferenţa este paralizia ţ Observlnd pe unul care des şi o femeie — papesa seama că acumulase a oa
chidea portiera maşinii invitîndu-şi Ioana. După unele izvoa recare ciil'tt -« religioasă,
sufletului, o moarta prematu soţia să urce un mucalit a excla re papesa Ioana nu ar fi se hotărî să se facă că
ra” mat: o legendă ei un adevăr. lugăriţă. Pleacă la drum
— Cred că e nouă ori maşina,
A. P. G€HOV od soţia.. Ioana f » travesti a fost şi după o săptămină a-
cunoscută ia «cea vreme,
4$
junge la mînâstirea.
B Cred că dacă n-ar fi şeful nos sub numele de papa loan maici din localitatea
tru am doimi toţi la birou. AngHous e| VlIIdea, ca M osbaci\
— Vă supraveghează chiar aşa de
DESPRE INDIFERENŢA re a păstorit Biserica pa După ce fu primita în
strict î , pali timpi de l i tont (in curtea minus* tril, stareţa
— Nu, dar sforăie îngrozitor!
B JFeriţi-vă de oamenii care cred că tre oua te tS4 ţi octom Btitvudo. subjugată de
totul e bine, de cei care cred că totul e ţR Aş vrea să divorţez de soţul brie *££*. Sate «devorat frumuseţea şi mai ales
rău ţi mai ales de cei care rămin in mea, îi explică femeia avocatului. e i In ultime perle a mi de cultura ei generată»
— Pe ce motiv ? o întreabă avo
diferenţi la toate". ’ leniului intii « existat o tei oferit A stea In chilia
Lavaler catul. perioadă tind famiUUe nr, 10, o chilii mei mare,
— Soţul meu mi-a fost necredin
le ■ „Acela care iubeşte dreptatea nu cios. romane nobile se războ care ara in ar aleşi (feapi
poate să rămînă indiferent faţă de ne- ia » latre ele pentru scau şi biblioteca mînăstitii
dreptate*. — Ce vă face să credeţi asta? nul apostolic (saeculum rum englez Wtlliglad şi (bibUoteea conţinea Q? de
— PS| cred eă nu « tatei copi
S. Smilcs obscurum). In urmă cu a luditei f pbiâ în secetei volume religioase^ o-:jţp'
H JEtecă nici un om n-are dreptei să lului ateu. circa 50 de ani Ax. Pont ai X-tea călugării englezi găţie pentru a le tim
Culese de 1LIB LEAIIU
răsună indiferent faţă de nenorocirile al a tradus tn româneşte, aveau dreptul să se te» puri}. Ioana, pe parcursul
tora, acei care reprezintă inteligenţa au, din limba greacă, cartea mare}. Băi Anglia, călu celor doi ani cit a stat
cu atit «ud puţin» acest drept". intitulată JRapese Ioana", gărul Wmgfad este tri atei, a avut timp să ■tir
DREPTUL U TRECERE prezentată in premieră în mite (împreună cu soţia} tească toate aceste c& fiţ
■ „Cine laudă oriee dovedeşte că nu anul 1871 de către auto c« misionar „pentru eon» învăţase şt artele lucruri
are gust. Sinceritatea atoatedaudativă, pW putrerite-n _ ... rul ei, grecul Emmanuel vestirea liftelor păşune Ut pe care nu le ştia.
cu care se mindreşte, nu este altceva de- _ ____in ramuri etem* mişcare Rhoides (1831—1804}. catolicism" te tern Saxo* Intr-o zi pe Ut sfârşitul
«ft o sinceritate * indiferenţei". Aram spre • trecere cfelkă, M Atest scrtiSer a fost nilor, peste care domnea cetor doi ani, monsenio
fte w»f, a puterii divine Ha soare
. SAft mult timp administrator împărţitul Coral cel Mare rul Baban, conducătorul
■ „Blazaţii şi plictisiţii se autoelhnină la o vrem ea p t A d fi fi» general al Bibliotecii N&- (142—8141 La Mafe»fa, te mlnăsttrii de călugări be
din spectacolul feerie al trăirii". ţkmate din Mesa. A scris anul AM, fudite «. «dus nedictin* din Puise t-a
Woi de lumini ş mai multe cărţi en: Pe- pe teme o fetiţă eu ehm trimis pe eălugăml Fro-
Na ne mau naşte*» spre eicH«* rţagm, MAU, Adevărata
B „Cei care nu vor s i audă sîat cei frumos, păr blând şi oem menţln cu o scrisoare La
mai surzi oameni”. treesri. istorie a Angliei, Papesa aibeţirt, pe care au bo stareţa Biltrudc. prin,
lb«eb fensbn Na ne mai lasă-alc timpalai n u ri taam şi «U de. Futnctia tezat-o Ioana. Tatăl ei e O ruga să-i {r mită ş ti*-
însemnat ea vrea» fapt avută tel dat postbitita- învăţat-o să citească fi fă ţde după ,,Epistolele fijl
Selecţie de ILIE LEAHU tea să citească fei de fel spună rugăciuni ia Umbo iW el", dar scrise CU fl*
(tei ea vreante de de cărţi Şi, neted de un engleză, greacă (bunicul tere de aur. Lui Baban ii
Suprapunere» lenţi de să culeagă data i-a fost lut era grec} şt latină. La trebuia această copie de
uşor s i scria cărţile enu şapte ani Ioana asista la oarece peste o lună gş-
— Ce să fae 7 întreabă o studentă Poţi — după noi — a i merate. Traducătorul 0- predicile ţinute de tatăl tepla sosirea erio-vtti-
de la medicină pe colega ei. fnvăţ sft umeri i cestei cărţi remorcă fap ei. Cînd Ioana împlinise său. Pentru < a act,
«tei departe ş i mă Mc ikmţrtifeară Mulţumeşti •* prdentiide-nem One tul că aceasta cuprinde, opt ani, mama ei a mu copie să fie iăeută -eîî
doctor sau oscul# modicul meu şi F® cîţî am -ISete **# lAtdit vrea» i Ungă o doză mică da rit, Tatăl i-a dat Ioanei mai repede, .liban *-rif
tf.,
devin doamna doctor 7 ! bine f ntezie, şi mult adevăr, să citească şi alte cărţi, stareţei sl.-l reţină pe .
Numai goalele ferme de lut în cele ce urmează vom cărţi de dogmatică, sca. Pmmcntin, cir- excelaţi
ca-
Dreptul la trecere fi 1-3» pierdui rezuma conţinutul aces lastică, magie, demonolo în caligrafie In f. l ca şi Al
do-
ION CIOCLEI tei cărţi. Ioana, eroina gie şi altele, pentru a fi Ioana. (<■ a ur r.aj li
fi
cărţii, este fiica căhtgă- bine pregătită în viaţă. I. M NCi'J P
iţă.
MUZICA ORIENTULUI APROPIAT exemplu instru.neure muziv]
O influenţă importantă Cercetarea influenţei o- cale, sistemul scale , unelfţjţ
asimra. dezvoltării muzicii rientale asupra culturii forme a!e practicii inter-*j
europene le-au avut cultu muzicale se limitează ex pretative, principiul formiMl
rile din Orientul Apropiat clusiv în domeniul creaţiei lelor muzicale etc. Şi irvd
— egipteană (asupra celei profesionale, respectiv la turale greceşti despre mu-»]
greceşti), siriană şl pales cea de cameră, militară şi zieă sînt apropiate celor 0*
tiniană (asupra muzicii religioasă. Cele mai multe giptene şi babdomene, iag
creştine), arabă (asupra elemente ale culturii mu denumirile scalelor gre».
culturii. europene din Evul zicale, Europa le-a pre ceşti sînt de origine d i»
Mediu). Şi cruciadele <au luat prin Grecia antică : de Asia Mică. \ 1
adus In Europa elemente CELE MAI FRECVENT VORBITE LIMBI I» 1LOH
ale culturii din ţările ră DE LA 585 LA 50 MILIOANE
săritene. Ţările Orientului Conform datelor Centru ffiaad * 70 milioane limba
îndepărtat, ca de exemplu lui pentru lingvistică apli italiană • 65 mili ane lin> .
China şi India, s-ail dezvol cată din Arlington (Virgi ba chineză' <zona Şbţwigai)
tat separat de curentele ni» — Ş.U.A.) din anul • 65 m.l. ane limbo iran»
culturale amintite -şi au 1981, după numărul locui ceză • >0 ' u liii i- ilmbş
— Mai dă-ml repede o dublă de lăsat foarte puţine urme torilor cărora o limbă le coreeană.
coniac că altfel fntîrzli de te lucru I în cultura muzicală euro este maternă, situaţia se în peste iO de ţărtţ fie
Desen de CONSTANTIN GAVRILA Desen .de V. MIHÂILESCU peană. prezintă astfel: ca unică fie ca upa’ difk
* 585 milioane limba chi limbile oficiale, se vorbei» [
•» neză modernă (zona Bei te engleza. în această- hru
FLASH jing) • 275 milioane lim bă se tipăresc aproape
I i bai engleză • 185 milioane cincizeci la suta Im cărţf,
I N a v e t a De mîine... I limba spaniolă • 140 mi reviste şi ziare in iumt, j
lioane limba rusă • 125
in timp co în '> c.l fapt»- i
încerc să are in auto bunică, cu pielea zbîrd- milioane limba bengală • zeci- la sută d-n :lf>caiaeil- 1
I buz, să mă agăţ cu mîi- tă, ce ţm un coş de ră îşi lasă jocul şi alear re ? o va lăsa doamna I 125 milioane limba hindu- te oficiale din i.''4vităţij0 |
I nile de ceva, Burta tri chită. Mîini agitate — gă spre camera ei. Des prietena ti 7 — cum ştie I urda • 115 milioane lim comerciale internaţi înaie
de
alături
învăţătoare
utilizează tot iitiaa ugle»
ba arabă * 110 milioana
anexele unei fervente ex-
umfătoare a ţi nei viitoa
chide ca prljă uşa parcă
I re mame m i vomează din pUeaţit. Mîinile mamei — să nu trezească pe cineva să scrie litera i, un bas- I limba portugheză • 105 •• z&.- • Selectate de i |
|
milioane limba japoneză
spate.
albite de spălat. M îini eu
Utile se techtd.
tonaş cu un nde punct
dinlăuntru- Din trei paşi
I P o r n i m . Bagajele în degete micuţe rozalii ce este te mijlocul camerei. deasupra, litera A parcă I • 100 milioane limba ger- PEHA STOIANOV ! -
ar f io căsuţă din poveşti,
poartă in ele o jucărie
dşeapta, cu stînga prind
Inima ei mică, tulburată,
I o bară metalică fierbinte sau doar lumina. Mîinile devine încăpătoare tit să iar o e doar un cerculeţ, I
şi soioasă. Frtnă, O mină
dar cel mai bine a învă
unui bătrîn poposind pe
cuprindă cu emoţie pu
I transpirată mi se agaţă genunchii şi ei obosiţi. pitrul cu t&bUa albă ce ţat să facă litera V de la I
M îini cu degete încărcate
de umăr, un cot se prop
o aşteaptă cununie sub
I teşte tn mijlocul spatelui. de inele. M îinile bărba fereastră. De tmine el U „victorie". Ce emoţii are
pentru mîine... Doar şlie
tului cu geantă diplomat.
Mîinile încleştate pe ba
rele metodice- Aburii res Mitei rinera avînd încă va însoţi copilăria. Dea să numere cu ajutorul
mamei pînă la 100, apoi
supra tronează două fun
piraţiei amesteeîndu-se cu pe degetul mijlociu um de mari ce mtirte vor flu atttea poveşti şi poezii...
praful şi căldura din a- flătura — semn al scri tura prinse te codiţe. Uniforma aşezată frumos
ceastă imensă cutie de sului. M îini ce sînt parcă Scaunul comod ţine în pe spătarul scaunului o va
I conserve ce ne transpor o prelungire a veşnicei braţele sale ghiozdanul îmbrăca mUne, ii stă aşa
tă în burta ei poticniri-
plase de fîş. M iinl lene
I du-se, htrflnd, pr&fuind... şe cu palme cărnoase şi de culoarea florii-soarelui. bine în albastru... De mîi
ne pupitrul alb va fi al
H deschide ca pe o cutie
mastodont pe care ţi urîm
degete scurte rotunjite pe
I dar de care avem nevoie. bara încinsă. M îini cu ce conţine comori, caie unei şcolăriţe şi locul căr
cu etichete
tele subţiri
ţilor de colorat şi al plas
Mîinile transpiră. Mîini
strident lăcuite.
unghii
tilinei îl vor lua Abece
noduroase, arse de soare,
I cu palme bătătorite de M îini negre purtind sa albe pe care mama a scris darul, alte manuale şi ca-
frumos ADELA ti ztm-
cul bişniţar. M îini frage
I muncă şi p&mtntul intrat de agăţate de fusta ma turi penarul cu . mici in joţplff- I -.c m MA GWMSC Că TATA W» ŞTIA SA Cfk„3CA
bese din ghiozdan,
ală
pentru că de mUne... va I
Ce mari emoţii are
mei. Mineca din buzunar,
în piele, ascuns pe sub
1 unghii. Mîini îndrăgostita a unei mtini inexistente. strumente de scris. fi şcolăriţă l ţ>A' AVfA ŞWZEC1 ţeQL "
pe taUa unei fete. Mîini
M îini transpirate ti »
Ce bucuroasă e că mii-
I proptimlu-se in transpa boşite. MUni ce încă flu ne U va arăta colegei de I
renta geamului. M îini de tură semnul victoriei bancă — tine va fi oa (NA DH.EANU I Desen de ALEXANDRU KUGESCU
