Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_204
P. 2

ttfl4NTUL.UKI
        M l *   t--
                                                                                                                             WS6;       _ i -
                                                                              ■Sg»   S5S       ; ! » ■           "M'WWl'S  W   «
                                                                                         Privatizarea—forme  şi  opţiuni
                                 | I H t e ţ w f a M    ţ ^ u ţ g f ţ B t r g   „ jp ^ p ^
                                                                                      (U m - Ş                        echivateş*   câ   ciţi X  «W O  tei =  î'fidoooo
                                                                                                            s a s , .  Amintim   asta   lei).  Q t  aceşti  banii fiecare
                                                                                   dpţseni  competitivă   da­  tiinOtŞ  acenărhfi   propus   poate cumpăra  acţiuni  )a
                                                                                   torită  gş^Sifi  de  pregăti-:  d r 0 0    mare  şp»:iaiist   unitatea  unde  LŞK feară.
         —   fe lie ffiM i- v t   le a tn t   Revoluţie,  aveam  paşapor- ’  de  şi  acoperi,  cred  eu,  tot-  re  al  oatttenîfor,  pfe  care   porneşte  de  la  anii  lucraţi   Bineînţeles,   banii   sînt
        alegerea  dumneavoastră  în   tul  în  buzunar pentru a-mi   evantaiul  de  aşteptări   şi   îl  recunosc  toţi  specialiş­  de  fiecare  om  în   timpii   TDP-uri.  Cu aceste TDP-uri
        r?rtommM ţării  $1  «torm-   petrece  sărbătorile  de  ter­  speranţe  ai*  cetăţenilor.  tii  străini  ce  ne-au  vizitat   dictaturii  comuniste,   In   cel  doi  soţi  pot  cumpăra
        dn»vi  succes.  In.  activita­  nă  în  UJL&&  Dar  a  în­  —  Gunvedeţi  peHUca  Pentru  atragerea   popu­  funcţie  de  aceasta  urmînd   acţiunile  amintite.   f>acă
       te;»  ce o  veţi desfăşura,  vă   ceput  Revoluţia  la   Tim i­  alianţelor   Adanaşea  laţiei  în  sfera  economiei   sft  primească  titluriie   de   presupunem  că  noua  cor-
       rugăm  să  văprezentaţi  ci­  şoara...  şi;  de  atunci,  Deputaţilor  şi  Senat  pcn-   de  piaţă  este  nevoie,  curo  proprietate  (TDP).  Ş i acum   poraţie  „Oţelul*  Hunedoa­
                                                                                                nevoie,  c
        titorilor noştri.        intrat  In  viitoare,  m-sffla  tra a asigura succesul unei   se  ştie,  de  capital,  iar  să  luăm  cazul unui  munci­  ra are un capital de  10  mi­
         —  Biografia  mea  nu  are   înregistrat  In  primele   iniţiative  legislative ?  cest «spital există auA for­  tor  din  combinatul  nostru.   liarde  lei,  va emite  UI  mi­
        nimic  spectaculos,   nimic   duri,» am  pus  chiar   mîna   —   Alianţele  politice  pen.   ma  bunurilor  „întregului   Dau  un  exemplu   fictiv   lioane  de  acţiuni.  Muncito­
        senzaţional.  Este  o  biogra­  pe  armă  şi  m-am  dezme­  tru partidele  miei  s-au  rea­  popor",  care  trebuie  să  se   Insă  oricînd  putem  lua  un   rul  Poenar  va  putea  cum­
        fie  obişnuită,  B aîneepe  cu   ticit  bine, abia  In  luna au­  lizat  deja  în  cadru]  gru­  întoarcă  acum  la  adevăra­  hume  concret.  Deci.   să   păra,  deci.  1 4QQ  de   ac­
        tocul  şl  data  naşterii,   în   gust!  •        purilor  parlamentare con­  ţii  stăpini.  Nu  doresc  să   spunem că muncitorul  Mir-   ţiuni,  fiecare  cu  o  valoare
        oraşul  Haţeg, la  1?  septem­  Am  fost  pe  rînd  mem­  stituite. Partidele mai mari   intru  în  amănunte,  toate   cea  Poenar  a  lucrat  35  ani   nominală  de  1000  tel.  Din
        brie  1951;  şi  continuă   cu   bru  fn  Consiliul  FÎiN.  pe   care  se  află  în  opoziţie  —   aceste  idei  sînt   cuprinse   în  combinatul  nostru   şi   acest  moment  ci   devine
        şcoala  generală  din  satul   oraş,  secretar,   vicepre­  P.H.I*  U.D.M.R.,   PJf.Ţ.   într-o carte  intitulată  „Pri­  tot  aici  intenţionează   să   proprietar  fracţionar  asu­
        Reia  şi  conaiuw Tuleşti.  A-   şedinte  şi,  tn  final,  pre­  —  se  mai  solidarizează,  u-   vatizarea  —  de  ce ?  cum ?   mai  lucreze încă  2  ani.  So­  pra  valorii  de  piaţă  a  cor­
        poi  am  urmat  liceul   în   şedinte  al  CP.U.N,  Haţeg.   neorL  { »   cadrul  F jS-N.  au   penţru  cine?",  Aceste  idei   ţia  sa,  Florica  Poenar,  a   poraţiei  „Oţelul*.   Domnul
        oraşul  Haţeg  şi;  pe  rînd,   După  Revoktţie,  am  fon­  apărut  fracţionări  Şi  deo­  —  de  fapt, chiar  Rărirea   lucrat  25  ani  Ia  Regla  au­  Poenar  va  fi  proprietarul
        facultatea  de  filozofic   şi   dat  şi  condu?  gazeta  „A-   sebiri  de  «tonii,  fapt   ce   cărţii  —  sint  susţinute  de   tonomă  de  transporturi  lo­  a  0,14  la  sută  din  Valoarea
        facultatea  de  drept   A m    rena *.  In  Parlament   am   mi  se  pară  firesc,  normal.   cartelul sindical ALFA, din   cale  Hunedoara  şi,  de  a-   reală  de  piaţă  a  conjura­
        început  0   lucrez  la  Şcoa­  fost  ales  in  funcţia   de   Vă  asigur şi  asigur  cetăţe­  care  facem  parte  şl  noi.
        la  Specială  Feştoana,  un»   vicepreşedinte  al  Comisiei   nii  bunedoreni  că ta  Par­  -   m   « fit »  4»   « »   e-  semenea,  intenţionează   să   ţiei  „Oţelul*  Mai  departe,
        de  m-aro  iniţiat  în  psiho»  Parlamentare  de  Politică  lament  -trec*  numai   du­  xempta  coacret  cir dramul   mai  lucreze  acolo.  Am   ui­  se  poate  arăta  cuba  acţiu­
                                                          pă  o  minuţioasă  dezbatere                      tat  să  spun  că  CJS.  Hune­  nile  pot  creşte  sau  scade,
                                                          aeele  legi  care  ni  se  par   pe  care  l-ar P*rc»«*e  un   doara  a  devenit  (desigur,   însă  propun..ca  acest  sce­
                                                                                   m ndbr  t e »   economia
                                                                                                                                                        conti­
           interviu eu domnul deputat lOAN TIMIŞ,         tuturor  justificate,  cotea*  f i   t ir i,  0 0 . « fi*   ce  se   în  acest  scenariu)  Corpora­  nariu  cencret  să-l   număr
                                                                                                                          comercială
                                                                                                            ţia  (societatea
                                                                                                                                      nuăm  într-un  alt
                                                          punzăto&re şl oâre  acoperă
           vicepreşedinte ol Comisiei frqtfemmniore       din  plin  raporturile   numeşte  deja  fo  literatura   pe  acţiuni)  „Oţelul"  Hune­  de  ziar.
                                                                                                  „varianta
                                                                                   de
                      de  Politica  Ealan^                le  supuse  legiferării,   Cojncara" ?            doara.  Conform  socotelilor   —   Dc  acord  şi  vă  mul­
                                                                                                            noastre,  familia  Poenar  va
                                                          acestams, emâ-0m                                                            ţumim  pentra  această  pri­
                                                          mal  puţin  problema       —  Da.   După  eatoulclc   primi  2,4   milioane   tei   mă  punere  m   tem i,.de»se-
        togia  handicapatului  min­  Externă,  comisie   comună   ţetor  politice  permanente   făcute  de  dh  dr.  Cbjocaru,   (Mircea'  35  ani  munciţi  X    bit  de  u tili,  sperăm,  pen­
                                                                                   un  a»  rmroeR  în  timpul
                                                                                                            40000 lei/an muncit=»1400000
        tal  şl  fizic;  apoi   m-am   cu  Senatul, fi  al  cărei pre­  sau  de  conjunctură  în  vo­  dictatorii  «wnuniste   s-ar  iei  şi  Eterica  25  ani  mun­  tru  toţi  cititorii.
        transferat  la  Casa  de  Cul­  şedinte  este  domnul  sena­  tarea  togilor  şi  că  activi­
       tură  Haţeg-  Aici  am  fost   tor  C orneli»  Mănescu.  tatea  de  legiferare   este
       a   vreme  director,  dar  ana   -   Avind  ln  «M ite  «*   bazată  mai  mult pe logică,                                        Grădiniţa  îşi
       fost  schimbat  repede,  după   )>riari»*ia sarcină «  Parla­  maturitate şi  realism, deelt
       an  an,  datorită  unor  neîn­  mentai»  0 »   Jă  BB  mul   pe  alianţe ptoftice-
        ţelegeri  eu  organul   local   este  tlabuyşte»   Constitu­  —  Ce  urabtomo  toc  J*-                                          cere  spaţiul
       de  partid;  Deşi  au  existat   ţiei  României,  vă   rugăm   «Jeţului  Hunedoara,  ale  ce­
       m ai  multe  propuneri  şi  o-   să ne  spuneţi,  care trebuie   tăţenilor  pe  care  îi  repre­                                      înapoi
      .  fer te  pentru  funcţii  politi­  să  fie,  după părerea  dum­  zentaţi  consideraţi  că  tre­
       ce,  le-am  refuzat  şi  m-am   neavoastră,  principiile  de   buie  să-şi  găsească  priori­                                    p m o r*d *n   pugf  1)
       retras   la  Filiala   Q.J.T.   bază  ale  acestui  act  fun­  tar  loc  în dezbaterile  Par­
       Haţeg,  ea  agent  de  turism,   damental  al  ţării ?  lamentului ?                                                          pi i tor  înregistra  o  scădere,
       «8   două  diplome  de  pro­  —   Sigur, Gonsftituţla  este   —   După  eum  ştiţi,   în                                      datorată  majorării  taxelor,
       fil  în  buzunar.  Tim p  de  9   legea  fundamentală  a  unui   actuâlul  Parlament,  dezba­                                 acum  hici'urile  s-au  schîiii-
       «ni.  am  făcut  călătorii,  în   stat  şi  trebuie  aşezată  pe   terile  se  fac  într-o  ordine                            bat.  Grădiniţa  are  solici­
       mai  toate  ţările  - Europei   principii  puternice,   rezis­  strictă,  după  discuţiile  pe                                tări  pentru  întreaga  sa  cs-
       de  Est,  unde  am  simţit  şi   tente  în  timp.  In  mod  fi­  comisii,  nu  haotic,  aşa  cum                              .pacitafe,  la  care  din  aceas­
       presimţit  cu  mulţi  ani  îna­  resc,  prăbuşindu-se  în  ma­  se  înlîmpla   în   vechiul                                    tă toamnă - Se adaugă  şi  un
       inte  prăbuşirea'  şi   fali­  re  parte,  edificiul  legislativ,   C.P.U.N.  Se  înscriu  pe  or­                            număr  corespunzător   de
       mentul   socialismului-  ea   ar  fi  trebuit  ca  Parlamen­  dinea  de  zi  fie  din  iniţia­                                educatoare.  Dar  pentru  a-şl
       sistem.  De   exemplu,v  în   tul  să  elaboreze  mai  n f i    tiva  Guvernului,  fie  a  de­                                desfăşura  in  condiţii  bune
       & R S .S „  ime^attîtiupă  ini­  Constituţia  şi  apoi   legile.   putaţilor,  cele  m al'  diver­                            activităţile,  solicită   resti­
       ţierea   peresttoikăj  .şi  -a   Dar,  dăterttă  marii  nece­  se  probleme,  ceje  măi  ar­                                  tuirea  spaţiului  ocupat  a-
       glasnostitoui  de  către  Gor-   sităţi  legislative,  a  „cere­  dente  situaţii,  aspecte  ale                              cum  inutil  de  fanfară,  Di-
       feâeiov,  se  instalase  haosul   rii"  masive  de  legi  imedia­  vieţii  politice,   economice,                             rectoarea  grăd i niţei  a  fă­
       0   criza.  Lipseau   produ-'   te,,  s-a  procedat   invers.   sociale  şi  culturale.   Pro­                                cut  hi  acest  sens   nume­
       Şele  alimentare  de  pe  pia­  Principiile   de  bază   ale   blemele  majore  ale  jude­                                    roase  demersuri-   Factorii
       ţă,  creşteau  specula,   cri-j   Constituţiei?  Mă   iertaţi,   ţului  sînt Tn  parte  şt  pro­                              de  răspundere  ’  schirabîn-
       Htinalitaţea,  începeau  re»  dar  nu  vă  pot  răspunde,   blemele  ţării.  Şi  cu  sigu­                                    du-se,  a  rămas  doar   c.u
       . voltele naţionale, incit prin­  deoarece  ca  membru   în   ranţă  se  vor  reflecta  îm­                                   promisiuni.   Dc  aceea  s-a
       tre  ruşi  circula  o   vorbă   Comisia  de   Redactare  a   preună  în  dezbaterile  par­                                    adresat  şi  ziarului  nostru.
       eare  suna  eam  aşa:  »Gor-   Constituţiei,  nu  am  drep­  lamentare.  Dată  fiind-  im­                                    Poate  în  urma  semnalului
       .b âeioveste  atît  de-ocupat   tul  să  fac  declaraţii  în  pre­  portanţa  industrială,  agri­                             tras  de  noi  se  va  găsi,  în
       eu  necazurile  din  ţară,  că   să  şi  la  televiziune.  colă.  şi  turistică  a  judeţu­                                   sfîrşit,  cineva  care  să  de­
       în  chiar  cazul  în  care  s-ar   Ceea  ce  vă  pot  dezvălui,   lui  nostru,  cred  (şi  militez                            cidă  în  această situaţie-  De­
       uni  cele  două   Germanii,   însă,  este  că  această  Co­  pentru  aceasta),  că   pro­                                     sigur,  doamna  Poşta  ă r  fi
       nu  ar  mişca, un  deget".  misie,  formată  din  23   de   blemele  acestor  mari  zone                                      dorit  ea  această  'sală,  rea-
         Asta  era  acum   patru,   senatori  şi  deputaţi şi  cinci   de  interes  ar  trebui  să  fie                              menajată,  să-şi  aştepte  „be­
       cinci  ani,  cînd  parcă   noi   experţi,  acceptă  şi  prelu­  mai  mult  detaliate  de  de­                                 neficiarii"   odată  cu  înce­
       Tomânii  ne obişnuiseră!» cu   crează  toate  principiile  po­  putaţii  judeţului  Hunedoa-                                  perea  noului  an   şcolar.
       soarta  grea,   împovărătoa­  zitive- din  toate  constituţii­  râ  In  cadrul   dezbaterilor   Monumentul  toamnei ?  Nu.  Este  „Mâria-Sa  Carto­  Dar  dacă  acest  lucru  nu  e
       re:  Călătoriile  în   străină­  le  lumii.   Cu   siguranţă,   parlamentara.  ful",  unul  din  elementele  de  bază   ale  aiimentaţiei   posibil  imediat,, poate,  mai
       tate  au  fost  adevărate  lec-   Constituţia  României  se  va              noastre,  aşa  cum  Ka  văzut  prin  obiectivul  aparatului   tîrziu...   Vorba  românuiui
       ţii  Şi  experienţe   politice.   baza  pe  cele  mai  moder­  Interviu  consemnai  de   «ie  fotografiat  eolsdwratorul  nostru  PA V E L  I-AZA.  —   mai  bine  mai   tîrziu,
       Cu  cîteva  zile  înainte   de  ne  principii  şi  va  cuprin­  SABIN  CERBII                                                 deelt  niciodată !
         PENTRU  TRANSPO RTU L    muncii   şi   preocupării   sînt  şi  rămîn  totdeauna   D E   CE        noilor  blocuri, s-au dat in    Strada  Avram  Iancu,  din
                ELEVILOR          domnului  hazur  Şipoş  fi   bărbaţi.  '           CONDIŢIONEAZĂ ?       folosinţă in ultima  perioa­  Deva,  se   (ac   săpături
                                  familiei  sale,  avtnd   ca   * -  Aşa-i,  nea   Costică                 dă  o  seamă   de  unităţi
           Incepind dîn dota de 17   angajată  şi  pe   doamna   Feraxu ?      A    ha  vrn m tow    ottmen-  comerciale.  Printre  aceş*   pentru  introducerea  unei
                                                                                       in  vorpa  s-a
          septembrie,  zitia  începerii   4 m    mmtienat      Aşa.  &ste  greu   ca  tar  din             ted  se  numără  şt  noua.   noi  conducte  de  distribu­
          anuhii  şeolar,  R.C.M.  De­  că  aici  curăţenia  este  la   după  mat  U n * d e »             patiseria  JMtrelaa.  Mofete   ţie  a .  apei.  Foarte  bine.
          va  a  repus  în  circulaţie   ea  acasă,  m   şi  servirea   ani  de  minerit  să   te  să  cumpărăm,   Uetul modern^ aranjamen­  Se  face  un  lucru   bum
          trenul  nr.  2 351,  pe  ruta   cumpărătorilor,  care  pot   desparţi  de  ortacii  ' făt   nhra  E2tsaţ>eto   tul floral,  ambianţa gene­  pentru oameni,  ©aed  faşă
          Hunedoara  —■  Stmeria  —  consuma  cafea  naturală,  buni...           refuzat  să -*te         rală  şi,  nu   în  ultimul  vrei  să  traversezi   stra­
          Deva  şi  retur,  cunoscut  şi                                                                                           da  şt  nu  eşti  antrenat  la
          cu  numele  de  „Şcolarul".                                                                                              săritura  in  lungime,  tre­
         Orarul  de  circulaţie  este                                                                                              buie  să-ţi  cauţi  un  „vad
          corelat  cu...  orariile  ele­                                           NOTE  •  OPINII                                 de trecere".
          vilor  care  fac  naveta  pe
          acest  traseu.  (GH.  I.  N E -,                                                                                           Cînd  s-a  introdus  ter-
          GREA).                                                                                                                   moficarea  în  Deva,  con­
                                  langoşe simple  şi  cu  brîn-   —  Şi  numai  aici  la  mi­  Drojdia  o  servea  numai   rînd,  sortimentul,  bogat   structorul,   grijuliu   şi
                                  z&,  sucuri  naturale   din   nereu,  la  Teliuc 7
              „G A R O F IŢA "                                                    Cfi  condiţia  să  cumperi  şi   de  produse  de  patiserie   respectuos  cu  cetăţenii  o-
             V A   AŞTE A PTÂ     muguri  de  brad,  măceşe   —  Numai.   Aşa   cum   atte produse  pe care dum­  şi  amabilitatea  personalu­
                                  şi  mure,  toate  servite  la                   neaei nu le vînduse,  multe   lui  sporesc  zi  de  zi încre­  raşului,  aşezase,  din  loc
                                  gheaţă,  precum  şi  specia­  i-am  sfătuit  pe  mai  ti­
           Recent,  la  Crişcior,  în                     nerii  mei  ortaci:   omul   dintre  acestea;  avtnd  ter­  derea clienţilor.  Mare  nc-a   tn  loc,  peste  spaţiile  des­
         vecinătatea  grupului   de   litatea  casei  —   batoane   trebuie  să  fie-  statornic.   menul  de  garanţie  depă­  fost  surpriza (And  doamna   chise  de  săpături m ici pa­
         unităţi comerciale  din  cen­  de  ciocolată,  care  satisfac            şit.  Noi  întrebăm   dacă   Eugenia  Ionicei  a  subli­  sarele  metalice   pentru
          trul minier şi a  Şcolii Ge­  preferinţele  şi exigenţele   Să  ştie  să  înfrunte  şi  să   este  corect   să  condiţio­  niat  că  unitatea  este  de
          nerale  Nr.  2  din  Gura-   vizitatorilor.  (Ah..  JUR-   învingă  necazurile.  Din   neze  vînzarea  unor  pro­  categoria  a  IlI-a.   Ddr,   traversare.   G.LG.C.B.
          barza   s-a  deschis   un   CA,  colaborator).  adtncurîle  Munţilor  Po­  duse ?  (DRAGOMIR CRT-   calitatea  produselor  şi  a   platforma:  Deva  (şt poate
         chioşc  de  alimentaţie  pu­                     iana  Ruscăi  va  trebui  să   ŞAN,  miner,  DOREh  BOh-   serviciilor  sînt  de-a-ntîta!   şi  alte  surate  ale  ei  din
          blică  numit  simbolic  „Ga-   „NOROC  W IN ”,   dMm  ţării  tot  mai   mult   CA,  lăcătuş  mecanic).  (SABIN CERBU).   iudett  nu  pot  adapta  « »
         rofiţa".  Această   unitate,   NEA  COSTICA !    minereu  de  fier.  Eu  am
         ce  funcţionează  pe  baza                                                 o   No u a   u n it a t e    ADOPTAŢI  O  SOLUŢIE   ceasta  soluţie  tir bană,  ca­
          prevederilor   Decretului   Au  fost  momente  de  e-   încredere  tn  bunii   mei   c o m e r c ia l a  MAI  URBANA t   rt  dovedeşte  respect  fa­
          nr.  54/1980  privind   li­  moţie.  Poate  cineva  chiar   ortaci i   vor  da!   (GH.   ha  Hunedoara,  pe  stra­  Pe  strada  Aurel  Vlai-  ţă  de  oameni ?  (I.  CIO
          bera  iniţiativă,  este  rodul  a  lăcrimat.   Dar  minerii  /.  NEGREA).  da  Republicii, la parterele  cu  şt  tn  continuare,   pe  CLEI).
                                                                                                                                                           i
                                                                                                                11mmtmm»                        mm.*.ş* * * * ~ -.:
   1   2   3   4