Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_209
P. 1

L   I   B   E   R   T                                   E   M   O  C  R   A   T   I  E ,  '  A   D   E   V   A   R   1













              ZIAR  NDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI                                              Anul  II,  nr.  209  MIERCURI,  26  SEPTEMBRIE  1990  4  pagini  -  2  lei



                                                                                                                     CONFERINŢA E X T R A O R D IN A R A
                     Oamenii  vin                                                                                A  FEDERAŢIEI SIN DICATELOR MINIERE
                                                                                                                               DIN  ROMANŢ A

                   cu  încredere                                                                                Ce  a  determinat  gestul

                                                                                                                     minerilor  Viii  jiului
                     la  primărie
                                                                                                                Aşa  cum  consemnam  în
                                                                                                              nr.' 207  al  ziarului  nostru,   pre  conducerii  executive  a
                                                                                                                                        federaţiei,
                                                                                                                                                  învinuind-o  că
                    '   t  .   ■                                                                              în  cea  de  a  doua  zi  a  Con­  a  făcut  extrem  de  puţin
                                                                                                              ferinţei  Extraordinare   a   pentru   întărirea  unităţii
                Interviu  cu  domnul  ing.  IONEL  BOTOROAGÂ,                                                 Federaţiei  Sindicatelor  Mi­  minereşti.  Aşa.  s-a   ajuns
                                                                                                              niere  din  România,.  ce;  a   ca  fostul   lider,   domnui
                       primarul  municipiului  Petroşani
                                                                                                              avut  loc Ia  Deva,, reprezen­  Napău,  să-şi  dea  .demisia,
                                                                                                              tanţii  minerilor  din  Valea   iar  .  vicepreşedintele   n-a
           —  Mai  întîi,   domnule   —  Şi  unde  arde ?                                                     Jiului  au  părăsit  „in  cor-'   vrut  să-i  ia  locul.  ,
                                                                                                                                         S-a  discutat  mult  şi  în
         primar,  să  lămurim  o  pro­  —  Dar  unde  nu .  arde ?                                            pore"  sală.              contradictoriu,   vehement,
                                                                                                                Gestul  lor  a  surprins  şi
         blemă.  Eeliipa  administra­  Iată,  de  exemplu,  producţia                                         cei  rămaşi’ l-au  condamnat,   s-au  adus  acuzaţii  la  adre­
         ţiei  de  stat  a  municipiu­  de  cărbune  nu  merge  aşa                                           interpretîndu-1  ca  un   act  sa  minerilor  din  Vale,  nu
         lui  Petroşani  va  organiza   cum  trebuie.  Este  şi. trea­                                        ce   scindează.....Federaţia  întotdeauna   argumentate.’
         şi  conduce  activitatea  tu­  ba  primăriei,  dar  este  în                                         Sindicatelor  Miniere   din   De  altfel,  conferinţa   n-a
         turor  localităţilor  Văii  Jiu­  primul   rînd  a  Combina­                                         ţara  noastră.   -        avut  o . ordine  de  zi  clară,
         lui ?                     tului  Minier  Valea  Jiului                                                 Ce  a  determinat  o  ast­  s-a  discutat  de  toate,  ames-’
           —  Sigur,   ca ' structură   şi.  a  unităţilor  din  subor­                                       fel  de  atitudine  din  partea   tecîndu-se.  lucrurile,   în
         organizatorică,   ele   sînt   dine.  -Cei-  de  acolo  să  ia                                       minerilor  Văii  Jiului ?  De   devălmăşie.  Aşa  s-a .  cris­
         subordonate   municipiului,   măsuri,  să  facă  ordine,  să                                         altfel  şi  în  prima  zi  a  con­  talizat .dorinţa   minerilor
         însă  noi,  de  la  Petroşani,   pună  activitatea  pe  ştrec,                                       ferinţei  s-au  produs  unele   din  Oltenia  şi  de  la  Baia
         nu  ne  vom  substitui  con­                                                                         discuţii  între _ minerii ■  din   Mare  care  ar  fi  vruţ   să
         ducerilor  primăriilor  locale,   pe  linia  de  plutire.   Noi                                      Valea  Jiuiui  şi  cei   din   preia . conducerea  F.S.M.R.
         nu. le  vom  prelua  răspun­  colaborăm  bine  cu  ei.  îi                                           alte  judeţe,  spunîndu-se  —-   Conflictul  a  izbucnit  h-
         derile.şi problemele pe  care   ajutăm  şi  ne  ajută.  Său,                                         ' transparent  sau  mai  ■  pe   tunci  cînd  s-a  propus   de
         Ie  au  de  rezolvat.  Cei  mult,   au  început  şcolile.  Au  apă­                                  faţă  —  că  această  catego­  către  prezidiu :  reducerea
         le  vom  ajuta,  în  măsura  în   rut  nereguli.! în . pregătire,                                    rie  de  lucrători  a  benefi­  numărului  membrilor   bi­
         care  vom  putea.  In  . rest,   organizare,  asigurarea  ca­                                        ciat  de  o  seamă  de  avan­  roului  executiv  de  la  21
         fiecare  primărie,   fiecare   drelor  didactice  etc.   Hai                                         taje  din  partea  Guvernu­  la  9.  Tot  prezidiul  a  pro-
         primar  de  oraş  au  autono­  acolo.  Este  haos  în   co­                                          lui.  Cei  învinuiţi  n-au  răs­
         mie  şi  independenţă,   au   merţ.'  Şi  nu  doar  în  Valea                                        puns  la  asemenea  atacuri     TRAIAN  BONDOR
         datoria  să-şi  conducă  acti­  Jiului.  Lipsesc  o  serie'  de   Construim,  dar  în  ce  ritm ?    —  şi  bine  âu  făcut  —,  în
         vitatea  şi  să-şi  soluţioneze   produse,.  dar  proliferează                   Foto  N.  NEGRU     schimb  au  adus  critici  as­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
         de  sine  stătător   proble­  corupţia  şi  bişniţa.  . Con­
         mele  din  teritoriu.    ducerile  de  unităţi  şi  or­
           —  Sînteţi  numit  primar   ganele  de  ordine  nu  inter­  Apropiindu-te,  în  torsul                                      peraţia  aceasta  va  continua
         de  puţin  timp.  V’-aţi  racor­  vin  operativ,  eficient.  Tre­  lin  al  Daciei,  de  „draperii­  Scurta  istorie          încă  mulţi  ani.   Lucrările
         dat  deja  la  complexitatea   buie  să  discutăm,  să  luăm   le"  munţilor  Retezat  întin­                                 cu  intensitate  mai  mare :
         vieţii  municipiului ?   măsuri.  Apoi,  vine  iarna.   se  brusc  în  faţa  ..ochilor,   a  unui şantier                     depuneri  de  argilă,  de  fil­
           —  Nu  în  totalitate.  Nici   Oamenii  au  nevoie  de  apă,   spre  cer,  pe  drumul  din­                                 tre  şi.  anroeamentcs  beto-
         nu  se  putea.  Viaţa  P etro­  de  lumină,   de   căldură.   tre  Clopotiva   şi   Brazi,                                    nări.   ,v
         şani ului,  a  Văii  Jiului  este,   I.G.C.L.  Petroşani  a   cam  simţi  cum  începe  să  ţi  se   poporului  tău.  N u!   Po­  vesel  şi  trepidant,   pînă   Dacă  puterea,  spuneam,
         într-adevăr,  complexă,  di­                       legene  în  trup  —  greoaie   porul  care  are  aceşti  munţi   la  „poalele" "barajului  din   vine  dinspre  munţi,  tot  din
         versă.  interesantă.  Deocam­  Interviu  realizat  de   ca  o  ursoaică  —  o  putere   grandioşi  nu  ya  pieri  nici­  inima  Retezatului.  „A  mai   acest  fermecat  „izvor"  vine
                                                                                                                                       în  prezent  şi  o  parte  din
                                                                                                                          ceva"  —  ne
                                                                                                              crescut  eu
         dată.  o  spun .cu  toată  sin­  DUMITRU  GHEONEA  nebănuită.   Este  un  senti­  odată,  pentru  că   puterea   spune  di.  ing.  Aurel  Dan,   lumina  caselor  noastre.  Nu
                                                                                                  întotdeauna
                                                                                     lui  va  veni
         ceritatea,  lucrăm  pompieris­                     ment  atît  de  curat  şi  de   dinspre  crestele  ceţoase  pe   şeful  brigăzii  de  aici.  Cota   ne-am  oprit  prea  mult  a-
                                                            tonifiant  îneît  te  ruşinezi
         tic.  Acolo  intervenim unde                       că  a  putut  să-ţi  treacă  prin   care  se  plimbă  şi  ne  ve­  la  care  a  ajuns,  în  prezent,   supra  acestui  aspect  şi  —
         arde.                    (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                                                            cap,  chiar  şi  ca  un  fulger,   ghează  bunul  Dumnezeu.  acest  baraj,  unic  în" Euro­  din  dorinţa  de  a  redescrie
                                                            un  gînd  despre  slăbiciunea  Acest  gînd  m-a  însoţit,  pa,  este  de  circa  1038  m,   (pentru  o  parte  a  cititori­
                                                                                                              însă  cifra  nu  spune   prea   lor  noştri,  mai  tineri)  mo­
                                                                                                              naulte  cititorilor.  In  aceas­  dul  în  care  se  petrece  în­
             Dramatic  peisajul  Apu­  română  în  raionul  Vulcă-   deceniului- V,  şi  poartă  în   preşedintele   Frontului   tă  înălţime  sînt   cuprinse   ceputul  construcţiei  unei
           senilor,  cum  dramatică  le.   neşti  (fost  Cahul).  cuget  ceea  ce  nu  se  poa­  Popular  de  aici,  mă  in­  eforturi  şi  mii  de  vise,  ani   hidrocentrale  —  am  cobo-
           este  istoria.  Spiritul  ma­  „La  frontieră  au   fost   teUita :  reocuparea  Basa­  troduce  în  atmosfera  po­  de  viaţă  şi  chiar  vieţile  u-   rît  pe  marginea  Streiului,
           rilor  moţi  bintuie  aici  pă­  ceva poticneli şi,  după  un   rabiei  în  ’44,  cu  şi  mai   litică.  Din  spusele  dum­  nor  oameni.  Dl.  ing.  Aurel
           duri  şi  suflete.  Şi  dintre   ceas  şi jumătate  de aştep­  mare  cruzime  de cit   în   nealui,  refac  situaţia  tul­  Dan  ne  povesteşte  că  se   M.  LIVEZEANU
           ei,  lancu  este  pentru  noi,   tare, am  pierdut nădejdea   '40;  foametea ;  colhozul;   bure  şi  încordată  —  hao­  mai  fac  depuneri   masive
           transilvănenii,   undeva   de  a  mai  trece  Prutul.   arestările ;  şi,  mai  gravă   tică  oarecum,   deoarece   în  corpul  barajului  şi  o-  (Continuare în  pag.  a  2-a)
           foarte  aproape  de  Dumne­  'Miram  sptiS  in  gînd   că   decît  toate  celelalte,  de­  haosul  stăpînea,  nu-i  aşa,
           zeu.  Şi  nu  numai  pentru   n-am  să  mă-ntorc,  fără  să  portarea  în  Siberia,   de  înainte  de  naşterea  lumi­
           transilvăneni.                                                           lor ;   şi-n  Moldova   se
             „Duhul  lui  lancu  a  a-                                             naşte  o  lume ;  nu  din  ni­
           juns  şi  la  noi,  a  bătut  la                                        mic,  ci  din  propriile  ră­  Lucrări  de  toamnă  la  stupine
           ce-am hotărît"  — îmi spu­ „Din  munţi şi  din cimpie,                  dăcini  româneşti,   nici­
                          întrebat
           porţi
                  şi  ne-a
                                                                                   odată  „vătămate  de  du­
           nea  domnul  Costea Cojan,                                              hul  comunismului  slav".    Frumoasa  lună  septem­  lul  anterior.  Pentru  Nose-
           din  Colibaşii  Basarabiei.                                               l-am  găsit  răbdători  şi   brie  este  şi  pentru  apicul­  moză se  execută  tratamente-
           „Şi  ce-am  hotărît,  s-a  vă­  românii  au  venitt“                    înţelepţi  pe  mesagerii  Ba­  tori  prima  lună  de  toamnă   preventive  cu  Fumidil  B
           zut  la  27  august  ’89a.  Să­                                         sarabiei,  convinşi  că  isto­  cînd,  normal,  stupii  ar  tre­  (un   flacon  la  .10—11  fa­
           nătoase  şi  cinstite  hotărîri                                         ria  va  aduce  împlinirea,   bui  să  fie  pregătiţi  pentru   milii,  diluat  în  25  1  sirop),
           aţi  luat,  fraţilor !  Şi  prin                                        rotunjirea ţării.  Gheorghe,   iarnă,  deci  cu  majoritatea   la  fel  cu  Fumagilin  şi,  de­
           ele  aţi  putut  veni  în  fap­  fac  un  pas  măcar  la  voi.   unde  a  revenit  după  a-   Costea,  Tudor,  Alexandru, ,   .lucrărilor  executate  şi  cu   sigur,  cu  Nosemac,  un  me­
           tă,  şi  nu  doar  în  gînd,  la   Ar  fi  fost  primul  pentru   proape  un  deceniu,   dar   Constantin...  (vechi, nume   cămărilş  pline  (cu  rezer­  dicament  mai  nou  cu  re­
           sărbătoarea  Moţului   cel   mine,.,”  se  confesează  dl.   numai  după  ce  a  semnat   româneşti)   mi-au  >spus   vele  cje  hrană  asigurate).   zultate  foarte  bune,  făcînd
           Mare.  Aţi  fost zece,  dar,   Alexandru  Scripcaru,  ar­  că nu-şi va revendica avu­  cînd   ne-am   cunoscut: ■   Dar,  din  păcate,  lucrurile   „regretabila   menţiune   că
           privind spre  voi,  i-am vă­  tist  plastic  îndrăgostit  de   tul  şi  nu  va  rămine   în   „sîntem  şi  noi  d!foîaA  o   i  “ nu  stau  chiar  aşa,  în  pri­  toate cele  trei  medicamente
           zut  pe  toţi  dezrădăcinaţii   etnografie  şi  folclor.   îl   locurile  de  baştină.  Dar,   margine  de  voim - rb'piâ-   muri rînd  pentru  că  majo­  sîiţt  din  import  şi  nu   se
           Prutului.  Şi  bucuria  voas­  privesc...  e  mult  de  cînd   despre  Odiseea  familiei   nească..."  Iar  la  d^jgr.fî-.   ritatea  apicultorilor   sînt   pr6ac găsesc  în  magazine.
           tră  de  a  fi  aici  ne-a  bu­  n-am  văzut  o  fizionomie   ăl.  Lupan,  într-un  articol   re,  pentru  fraţft*dmmi-L   amatori  (fiind  în  serviciu)  To’tsafei  aifaintim  extractul
           curat  şi  pe  noi,  aşa  cum                   viitor.   Este  membru  de   ma  aceleiaşi  ,  vetre,   au   ' şi  practic  nu  au  avut  timp   de  plante  Frotofil  (produs
           durerea  voastră,  născută   atît  de  expresivă.  Să  ml   frunte  al  Frontului  Popu­  trimis  îndemnul  la  soli­  ;să  execute  toate  lucrările   preventiv  pentru  Nosemo-
           de  pecinginea  de  pe  tru­  se  pară,  oare,  doar  pen­  lar  şi  trăieşte cu nădejdea   daritate  dîrză,  limpede  şi   pregătitoaTe  pentru  iernat.  ză),  care,  deşi  este  prepa-  '
           pul  Moldovei  basarabene,   tru  că-i  român  dat   de   ANULUI — SFÎNT,  ANU­  fără  compromisuri:  uUni-   Ca  foarte  importante  a-   rat  românesc,  nu  se   gă-
           ne  doare  şi  pe  noi.  suflet  altora  şi-i  îndră­  LUI  —  PUNTE:   1918.   ţi-vă,  români.1".  mintim  lucrările  de  organi--   ife  deloc  (nici  chiar  unde
             „Parcă  am  fi  aici  din-   gostit  de România ? I   JNe-au  chinuit  cu   foa­  Putem  fi  mulţumiţi  că   zare  a  cuibului,  de  srirîm-
           totdeauna“   mărturiseşte   Cu   dl.  Tudor  Lupan   mea,  ne-au  deportat   în   la  Ţebea,  din  munţi   şi   torare   a  lui  şi  hrănirile   IOSIF  KORB,
           —  mîngîind  cu  privirea   am vorbit  mai pe-ndelete.   Siberia,  dar  nu  ne-au  pu­  din  cimpie,  românii   au   de  completare.  De  aseme­  'secretarul  Filialei  judeţene
           colinele   dimprejur   —   Este  dintre  cel  care  au   tut  omorî''.  venit!                    nea,  cei  ce  nu   au.  făcut   a  Asociaţiei  Crescătorilor
           domnul  Gheorghe   loan   trăit,  cu  suflet  de  eopU,   Dl.  Tudor  Chioibaş,  din              tratamente   cu  antibiotice       de  Albine
           Poştaru, profesor de  limba  vremurile  de  bejenie  ale  comuna  Al.  loan   Cuza,  NATALIA  VASIU  mai  pot  executa  1—2  tra­  Hunedoara-Deva
                                                                                                             tamente  după   dozele   şi
                                                                                                             metodele  arătate  în  artico­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                                                                                                                                                         >■
                                                                                                                                /
   1   2   3   4