Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_209

°&G 2 CUVINTUL LIBER

„O M U L SFINŢEŞTE LO C U L"... D A R SA A IB Â CU CE

in uşa turnului de fildeş „Mulţămesc frumos,

Apeluri telefonice insis­ cu sufletul deschis că bu­ băm acuzaţiile şi vorbele Şi’ aici aceleaşi cote. Re­
tente he-au solicitat pre­ na mea intenţie este de a aruncate ca la piaţă de voltaţi sînt lucrătorii şi domnule !“
zenţa la o şedinţă ce s-a nu mai pune paie într-o către unele lucrătoare, dar pentru faptul că există
ţinut la Cooperativa «Pres­ vîlvătaie aproape iscată, ci nici încercarea de intimi­ încă multă birocraţie, că
tarea" din Şimeria (unita­ de a invita la calm şi ra­ dare a alteia de către „ci­ pe schema personalului Autobuzul de C ertej— ridicat să-i ofere locul,
te situată la etajul Com­ ţiune, la stabilirea adevă­ neva" din prezidiu. După TESA sînt încadraţi 4 ca­ cu nr. 31 HD 3147 — lung Ajuns in Deva, am in­
plexului Meşteşugăresc rului, a unei căi de înţe­ cum au spus lucrătorii, sieri, că s-a mai adus cit o sală de popice — a trai în vorbă cu omul de
Central), şedinţă la care au legere între oameni. Nu se secţiile sînt nerentabile şi un om la protecţia mun­ oprit în staţie şi cei ciţiva la. volan,
participat membri ai con­ tărăgănează oare prea mult pentru că anumite servicii, cii. „Să mai lăsăm hîrtii- oameni ce aşteptau aici — O cunoaşteţi pe bătrî-
siliului de administraţie, le la o parte. E prea multă au urcat. Maşina însă nica ce venea de la No-
biroului executiv şi lucră­ birocraţie, sînt prea mulţi continua să staţioneze. De jag sau, poate, din Par­
tori meşteşugari. O aduna­ LA „PRESTAREA44 SIMERIA şefi"; „Oamenii sînt ne­ ce ? Fiindcă pe drumul maga ? am întrebat,
re ce s-a dovedit atît de... mulţumiţi. De ce nu veniţi dinspre satul Nojag ve- — Nu.
furtunoasă, incit cu greu starea de încordare ? cum sînt vopsit, manichiu­ în secţii?" ; „De ce nu a- nea o femeie îmbrăcată — Aţi aşteptat-o, to-
am desprins motivele dis­ După cum ne asigură ră şi pedichiură nu pot fi nalizaţi productivitatea în negru, măruntă de sta- tuşi.
cordiei, ale alterării relaţii­ domnul Bocoş, de la efectuate, deoarece lucră­ muncii şi la personalul tură. Se grăbea ea, nu-i — Păi da, căci ne-a
lor interumane. Cauza ? Bi­ U.J.C.M., legea n-a fost toarele nu au materialele TESA?". vorbă, dar paşii îi erau făcut cu mina că vrea să
roul executiv a stabilit co­ încălcată odată cu stabili­ trebuitoare, pentru că mul­ Au fost aduse acuzaţii mărunţi. A ajuns la uşa vină eu noi, Zâ Deva.
tele procentuale progresive rea acestor cote procen­ te căşti ar fi trebuit ca­ unor persoane că au făcut din faţă a autobuzului, a Gestul şoferului, petre-
de salarizare aplicate la tuale. A fost făcut acest sate, pentru Că boylerul bişniţă eu lenjerie. Iată urcat, după care a spus: cut în ziua de 19 septem-
valoarea totală a încasări­ lucru pentru rentabilizarea stă vreme îndelungată de­ doar cîtcva interpelări . a- — Mulţămesc frumos, brie a.c., pare a fi firesc,
lor din tarif, întocmind secţiilor mici, respectiv a fect, pentru că la reparaţii dresate conducerii de că­ domnule ! dar nu este. Cei ce călă-
tabele care au fost înmî- coafurii, frizeriei, repara­ radio-tv. nu s-a mai adus tre cei prezenţi, cîteva ar­ — Cu plăcere, mătuşă, torim frecvent cu autobu-
nate şefilor de secţii. A- ţiei radio-tv., secţii pe ca­ o piesă, o rezistenţă de un gumente că discuţiile n-au zice Octavian Florea, o- zul ştim cit sînt da „bine-
fectaţi de aceste cote sînt, re se zice că nu mai vor an de zile, în fine, pentru fost sterile. Dimpotrivă. mul de la volan. Poftim voitori" unii şoferi cu că-
lătorii. Mai precis,
biletul.
nu
în primul rînd, lucrătorii să le „ducă în spate" co­ că ventilatorul curăţătoriei Am reţinut că în toată Bătrînica s-a strecurat sînt, făcînd pe stăpînii
din secţiile mici, nerenta­ lectivele din atelierele ren­ a stat defect vreme înde­ perioada care a trecut de
bile. De aici nemulţumiri, tabile. lungată. la revoluţie aceste secţii printre scaune şi a rămas respectivelor mijloace da
certuri, nervi, întrebări in­ Întrebarea care se pune Nemulţumirea lucrătoa­ n-au fost aprovizionate cu în picioare, undeva pe la transport. In acest climat,
mijlocul autobuzuhd. Stă- gestul şoferului Octavian
sistente, acuzaţii. Atmo­ este, însă, de ce sînt ne­ relor de la curăţătoria ^chi­ materiale, că n-a existat
sferă încărcată, încît ar fi rentabile coafura şi frize­ mică este şi aceea că, deşi un dialog, o încercare de tea cuminte, deşi vîrsta Florea poate fi o pildă
i-ar fi dat dreptul la un pentru ceilalţi colegi ai
ajuns doar un băţ de chi­ ria, din moment ce servi­ în ansamblu secţia . este rezolvare: a animozităţilor
brit... ciile lor sînt solicitate de rentabilă, cu excepţia se­ dintre lucrătorii diferite­ loc pe scaun. Nici unul săi. .
dintre tinerii ce se aflau
Ca persoană neutră, spun către simerieni ? Nu apro­ zonului „mort", se aplică lor secţii, dar şi dintre con­ în preajma ei însă nu s-a TRAIAN BONDOR
ducere şi aceştia. S-a con­
turat totuşi o întrebare :
De ce unităţi similare din
alte oraşe ale judeţului
sînt eficiente ? Ce a determinat
S-au adus reproşuri ca­
lităţii prestaţiilor, s-a spus
■ că est!! nevoie de mai mul­ gestul minerilor
tă cinste şi corectitudine,
de crearea ambianţei (în
fond omul sfinţeşte locul),
în acelaşi timp, zicem noi,
este nevoie şi de dotarea (Urmare din pag. 1) Gestul lor poate fi con­
la nivelul titlului de... u- damnat de unii — şi va ;
nităţi de lux, aşa cum sînt pus ca în respectivul or­ fi, probabil — dar, în ce ■
considerate acum. gan Vaiea Jiului să aibă ne priveşte, credem că au
Atîta vreme cit nu exis­ doi reprezentanţi, tot atît avut dreptate, în principal
tă o colaborare, un dialog cît şi cei din Gorj şi din din două motive. Pe unui i
între oameni, atmosfera se Baia Mare. Lucru nefiresc, l-am numit — este vorba ‘
va vicia în continuare. ţinînd seama de importan­ de ponderea Văii Jiului în
■Pretenţia emisă de func­ ţa ce o are Valea Jiului activitatea de extracţie, ;
Hunedoara fiind de depar­
ţionarii de birou să fie ţi- în mineritul românesc, de te, cei mai important ju­
nută închisă uşa de la cu­ aici luîndu-se cea mai ma­ deţ extractiv al României,
re cantitate de
cărbune
răţătorie, că fac cancer în cocsificabil şi importante în al doilea rînd, nu este
gît de la emanaţia de ga­ normal ca Federaţia Sindi­
ze (ce să zică femeile ca­ cantităţi de cărbune ener­
re lucrează aici ?), este getic. In plus, minerii ■ din catelor Miniere din Ro­ j
Valea Jiului au dorit să-i
mânia să fie condusă de
revelatoare în privinţa în­ înlocuiască pe reprezentan­ un lider dintr-o zonă a ţă­
cercării unora din condu­ ţii lor în biroul executiv, rii mult redusă în mine- ]
cere de a se închide în- lucru, de asemenea neac­ rit faţă de altele, respectiv
tr-un... turn de fildeş. ceptat de cei din prezi­ din bazinul Maramureşu- 1
Desen de CONSTANTIN GAVRILĂ diu. Aşa că — în semn de lui — cum se petrec lucru­
ESTERA SÎNA protest — au părăsit sala. rile în prezent.
Oamenii vin cu încredere Scurta istorie lucrări de toamnă ia stupine
la primărie a unui şantier (Urmare din pag. 1) repartiţii. Şi totuşi, ce mai
(Urmare din pag 1) personal sînt tot oamenii putem face ? în primul 1
(Urmare din pag. 1) — Noi o susţinem cît cu care construim de ani se fabrică! ?). în această rînd, încercăm să concen­
putem, însă nu dispunem pe Rîu Mare. trăm cuibul eît mai mult
stat cu mîinile în sîn. Tre­ de spaţiile necesare, la pînă Ia Petreni. Un bun — Hai, să zicem, tot ca lună se vor face 1—2 tra­ (deci şă micşorăm numărul .
tamente cu varachet, la 7
buie să facem ceva, să nivelul solicitărilor. Unii ghid, prin scurta istorie pe vremuri, şi eîţiva din­ zile (tot în funcţie- de tra­ ramelor) şi să punem la .
accelerăm lucrurile. întreprinzători — taxime- a şantierului de aici, ne-a tre aceşti oameni care nu tamentele executate ante­ lins după diafragmă fie- .
— Azi aveţi zi de au­ triştii particulari — vin cu fost dl, ing. Marian Gher- se pot despărţi de şantier, rior). care petic de miere. Şi
încă o dată, să nu uităm
dienţe. Pîn& la această oră pretenţii absurde: să le a- man, inginerul şef con­ cu toate greutăţile şi vi­ Cu aceasta nu putem să micşorăm urdinişurile j
— 11 — s-au înscris vreo sigurăm prioritate la ben­ structor al Brigăzii nr. 4 tregiile pe care le în'tim- spune că am încheiat lu­ pentru a evita furtişagul j
80 de oameni. Ce vor, ce zină, acumulatori, anvelope, Băcia (titulatura exactă a pină. crările de toamnă din stu­ (1—2 cm maxim), vom exe­
— Sînt foarte mulţi oa­
solicită, ce doleanţe au ? piese de schimb. De unde? subunităţii respective). „Lu­ meni care „trec" oriunde pină pentru o bună iernare, cuta lucrările la stupi la
crările — ne-a spus inter­
— Cei mai mulţi cer Nu avem posibilitatea să-i locutorul — au început în este nevoie de ei şi pot să atîta timp cît nu avem asi­ ore cît mai tîrzii, iar fa- 1
locuinţe. în acest an, în ajutăm. Nici obligaţia. toamna anului trecut şi se tragă 48 de ore din 48, gurate rezervele de hrană. miliile fără mătei le vom ]
Petroşani trebuie să se — Deci oamenii vin la află în faza pe care o ve­ cînd avem situaţii deose­ Desigur, este tîrziu să vor­ unifica cu cele mai slabe ]
construiască 477 aparta­ administraţia de stat, la deţi". bite. Cîţiva dintre e i: bul­ bim acum despre rezervele (atenţie la matcă). Să spe­
mente. S-au dat în folo­ primărie, cu probleme mul­ — In lipsa unei fotogra­ dozeristul Gheorghe An­ de iarnă, avînd în vedere răm că totuşi vom primi J
sinţă. pînă acum, 190. în tiple, diverse, dar şi cu fii, dacă sînteţi de acord, ton, excavatoristul Sergiu că ele trebuiau rezolvate ceva biostimulatori sub ]
timpul ce a mai rămas pînă încredere. să facem un scurt bilanţ Ciobanu, dulgherii Con­ încă de la sfîrşitul lunii orice formă pentru a mai
!a sfîrşitul anului se vor — Da, iar noi ne străduim al acestor lucrări. stantin Ceapă, Iosif Cata- iulie şi începutul lunii au­ salva ceva cu nişte turte. j
gust, dar lipsa acută
a-
mai da 100. Deci nu sînt să le soluţionăm doleanţele. —■ Mai întîi, a fost vor­ nă, Ioan Ştefan, Florin Du- proape totală a biostimula- Dată fiind situaţia grea
ba de organizare.
Avem
locuinţe. De asemenea, Sigur că nu putem imediat, construite 12 pavilioane ţu, betonistul Sabin Far- torilor (pe bază de zahăr) în care ne găsim, facem 2
un apel călduros la
toţi
mulţi doresc butelii de a- pe toate, aşa cum vor în pentru locuinţe, din care caş, şoferii Ioan Dinte, a făcut ca nici pînă în factorii de răspundere şă
ragăz, în atribuirea cărora marea majoritate. Le înţe­ 5 sînt deja locuite. Am Dorel Coptură, Mihai Du­ prezent majoritatea stupi­ ne sprijine în asigurarea
rea... Cred că ajung pen­
s-au făcut abuzuri. Oamenii legem nerăbdarea* dar să făcut şi o cantină pentru tru un reportaj. Vom fi a- lor să nu aibă asigurate biostimulatorilor, în speţă
ştiu, vor să se facă drep­ înţeleagă şi ei starea de 400 de porţii. cuzaţi, probabil, că reve­ rezervele de hrană. cu zahărul, pentru ca la 2
tate. Alţii solicită locuri lucruri din ţară, din jurul — Cîţi oameni sînt, în nim la evidenţierea „frun­ Ştim că cea mai bună anul viitor să nu avem cu 2
de muncă sau reclamă ne­ lor, al nostru ; numai prin prezent, p e acest şantier? taşilor în producţie", însă hrană naturală pentru al­ cîteva mii mai puţine fa­
reguli în comerţ, în dome­ muncă, ordine, disciplină, — 200 de oameni trebuie să se ştie că fără bine este mierea, dar în milii de albine (care vor
niul sănătăţii, în gospodări­ cinste, prin întrajutorare — Sînt mulţi localnici ? oameni de nădejde nu se condiţiile acestui an, cînd pieri de foame), familii
un
— Nici vorbă. Este
rea oraşului, cartierelor, în reciprocă, vom reuşi să fenomen foarte curios... poate nicăieri t puţine colonii de albine care nu vor mai ajunge să
— Eu aş fi vrut să scriu
relaţiile interumane. Sînt depăşim greutăţile, să ne Ne-am fi aşteptat ca o ma­ ceva cu puterea venită din­ au reuşit să strîngă ceva polenizeze cîteva milioane
multe, foarte multe pro­ asigurăm cele necesare vie­ re parte din oamenii sa­ spre munţi... hrană, avem nevoie de de plante entomofile şi 2
bleme. ţii, să consolidăm standar­ telor apropiate sâ vină pe — Vă rog s-o modificaţi biostimulator! (cu zahăr). care, desigur, nu vor mai
— Cum se derulează ac­ dul de progres şi civili- I şantier, unde se cîştigă bi­ şi să scrieţi că puterea vi­ Unde sînt ei ? Deocamdată, putea produce cîteva zeci
ţiunea de privatizare ? ne. Dar, 95 la sută din ne, totuşi, de la oameni! pe hîrtie, sub formă de de tone de miere. ,