Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_210
P. 3

I, 27 SWTEWBWE T990
                                              swn   ' ~  V   **


                     CONTRAPUNCT

               Spre  un  nou                                                                       între

           limbaj  de  lemn ?                           Dintre  numeroasele  <so-'   şt  verdeaţă,  srau  făcut  in   u'noa  PredoncscuJ. .„Nu  s-a   niei  este  că  nici  unul  dig»
                                                       respondenţe  venite  pe   a-   cerc   restrihs  şi  nu   s a   l'ăcat  nimic  ilegal.  Eu  ştia   -re  ee*  care  -i-aa,  <?ai*struft
        Că  limbajul  de  lemn  a  peste  fel  de  fel  de  „ema­  dresa  redacţiei,   îatr-una   procedat corect  S-au creat   că  există  o  listă  ca  cine   garaj*?  rai  deţin   maşiuf,
      constituit  una  dintre  ca•  naţii"'.  Domnul  ten  llles-   din ziltele trecute,  nei^r eap-   motive  de  discordie;   Nu-   doreşte  să-şr  .Construiască   unui  diptfe  aeeşba   con-
              dicta&tril o ştim  , cu.  a  folosit  intîmpdător   tetfc  atenţia 'scrisoarra  sem-   toţi   au,  sumele  necesare   -garaje.  Stat  doar   două-   struindu-i  pentru  «   nepoa­
      cu  toţii.  El  ţi-a  sâvîrştt  (şi  absolut  coredtj  cuvîn-   nată-  de  demnul   Betrean   pentru* as investii  ţar:  pe de   trei  familii  de  bătrîni  carte   tă  care  „mi  locuieşte   în
      lucrarea   insidios,   de-a  tul  „derulare*. Şi iată, azi,   Glîeorglie,  locatar-  te  blo­  alift parte toţi aa contribuit   fac  gălăgie  pentru- 2  metri,   bloc,  dar   care  are  maşi­
      lungul anilor, duetnd trep­ talul  in  ţară  asta a  prins   cul  67,, scara  V,  strada  Be<   la  plantatul  arborilor  din-   de  pămînt"  (doamna  Cri-’   nă?..
      tat  la  degradarea   fără  să  sa  „deruleze".  Domnul   jan,  Deva,  care  sună  ast­  faţă;  Aici  au  fost   luate   şan).  „Am  fost  Întrebată   Aş;*,  cum  ne-au  sugerat
       precedent  a  celei  mai  no­ Petre  Roman,  pare-ml-se,   fel :' „Mai  mulţii   jbcatarl   decizii doar de elţiva- loca­  dacă  Vreau  garaj.  Dar  nu   unii  interlot-utori,   întee-
      bila  avuţii  naţionale  care  a  vorbit  odată  despre  un   cu  maşini  proprietate  per­  tari''  (doamnaUcana Glieor-   vreau   fără   autorizaţie.   băm.  în  nuiTieîe  lor, sei-vS»
      este limba  română.  Vino­ „pachet  de  legi*.  De  ar   sonală  dar  şS  dintre  cei   ghief);  „Ras am  fost  iater-  Na-mi  investesc  tenii   te  cîul de sistematizare al' Sb*fi»
      vaţii  acestui  proces   de  tunci  s-a  umplut  ţara  de   fără-  au   «nstiSB»:                                           măriei  M-umrtptatoă:  Devc*
      involuţie  sînt  cei   care,  „pachete"   de  legi,   de   rea  de  garaje  metalice  în                                    dacă  există   regiemcnlArt
      din  oportunism  sau  din  propuneri,  de  măsuri,  de   zonă,  după  ee  arfe tăiat  ar­  SCRISOARE  DfN  M ICRO  15       legale  pentru*  construire»
      prostie,  s-au  străduit   să  te  miri  ce.  Un parlamen­  borii,  au  demontat  băncile                                   de  garaje  in-  preajma  bla»
      imite cu fidelitate retorica  tar  s-a  referit  la*  ceva   şi  bătătoarele  pentru   co*  nat  în  spital  şi  intr-o  zi,   ceva  ilegali  nesăgur"  (prof.   em-ilor,  m ii  eu  teamă  Ibi
      dictatorului  ţi  a  propa*  „vîzŞvi?  de  altceva  şi,  de   . voare  —  fără  nici  o  apro-   după  revoluţie,  cînd   am   Mai-ia  Balacon).  spatele  blra uiui  ta  eau^k.
      gandei  de  partid,  folosind  atunci  „vizavi? a  devejiit   v bare., .că  mimai  penb-Us  eă \   venii  acasă,  am,  găsit  de­  Am mai  consemnat in.i’ t   iar  dacă . au  fost  autorizate
      cam  500  de  cuvinte   da  un  răsfăţat  al  lexicului   acum  e  democrate şi  faec   vastat  totul  te  faţă :  pomii:   alte  păreri  pro  si  emira-,   aceste construcţii, de* ce tou
      bază,  repetate  pînă   la  românesc.   Dincolo   de   fieeara  cum  Q  tăie  capul".  tăiaţi,   masa  şi  scaunele   dar  mar  cu  >e  rr-ă  elitra.   au  fost  consultat;  toţi,  k»,
      imlteciif&re ţ i totala pier-,  imitaţie,  mai  e  insă-   şi   La  faţa  locului  consta­  (montate  în,  beton)   dărâ­  Cîţiva   loc-itaii  c*aro   fn   caiurii ?   •
      dere  a  credibilităţii.  Dar  neatenţia  sau ‘  neştiinţa.  1   tăm  că  sînt  construite  bei
                                                                                                         perspeeti -/ă  vo,  să  se  mute
      .retorica  dictaturii , na  s-a  Aşa,  bunăoară,  dacă  un \   garaje   şi  sînt  pregătite   mate,  bătătorul  de  covoare   din  acest cartier,,  alţii  di»   Totodată,  am  reţinut  o§
                                                                                smuls;  â »  adus-apbr  balast
      limitat  doar  la  sărăcirea  pleonasm  ridicol  şi  mult I   locuri  pentru  altele»'   şf  aţii făcut  parcări,  Apoi'   alte  considerente  nu  şi-au   specificul  arestul   iaiabtt
                                                                                                                                  este  mai  aparte, deoare**
      limbii  prin  folosirea  fi  iubii de  odiosul,  precum V   să  dăm  cuvînful  loeatorir   au  apărut-  şi  garajele;  Vor   declinat  identitatea.   Din   are la  parter  unităţi  comer­
      repetarea  abuzivă a  unm  „deplină  unanimitate*,  a )   lor.            apare  şi  altele  că  deja  au   ceea  ce nc-au  spus  am  re­  ciale  a  căror   aprovisdo-
      număr  limitat  de  cuvinte.  dispărut,  altele  tind  să-i i   ,  „S-au?  tăiat  pînâ:   acum   pregătit  postamentul.   Am   ţinut  că  iniţiativa  construi­
      Ci  -si  prin  propagarea  în  ia  locul:   mijloace  de,'   6  salcîini  şi  trei  tei-   Am   avut  aici  gard  viu,  pomi ;   rii  acestor ■  garaje  a  pro*   nare  se  face   prin.  Şpate.
                                                                                                                                  Deci  întotdeauna  parcarea
      masă  a  unor  forme  gre­  mass-media,  scurtă  alocu- V   încercat  să-i  aprim,  dar  nu   nu  ştiu  ee  să  maţ  zic.  eu   voeat  certiîrb searidat intre
      şite  logic,  ortoepic   sau  ţiune, amplu expozeu, spe-1   ' ne-a  luat  nimeni  în  seamă   nu  m-kia.   certat  cu,   ni­  oameni.  In  primul   rînd   putotiîrismeîor  &  -bMBteît
                                                                                                                                  probleme  -deosebite.  Dar
      gramatical.  Să  ne  amin­ culă  ilicită.  Şi  exemplele  '   că  acum e  libertate".  (Ana   meni..'"  (dl,  Viorel  Roşu).   loţî  aveau  dreptul   să-şi
      tim   de  perle   precum  ar  putea,  desigur,  conţi-'   P.).  „Bine  ar  ni  ,1  pontă   Jfe.  zona-   ce  cait-spumje .  spună  părerea;  te  afară de   soluţia  actuală nu-i. cea siaî
      prevederi,  miting,  pentru  nua,  purtîhdu-ne  îngrijo- 1   să-şi  facă  toti  garaje,  dar   scării  pe  care  locuiesc,  au   faptul  că  s-a  distrus   0   «wssstă.  Avem InctedeHs «A
      întotdeauna,  să ne gândim  rător  înspre   întrebarea   mj-i  teren  destul".  (Ilarie   fost  tăiaţi  doi  salcîmi  si    cei  ee  răspund  de sastem»-
      de  a...,  să   ne  călăuzim  din  titlu :  ne ik&mpiăm                   un  tei,  am  avut  floi-i,  tran­  oază  de  verdeaţă,  atît  de*   tizaro   vor   da   saluţi»
                                                                                                                                  optimă.
                                                                                                         necesiaă primenirii  aerului;
      de...,  prin  reducere   In  oare  către  un- nou.  limbaj y   Someşan).  „Adevă-ul  e  t â   dafiri,  gard  viu.  Acum  nu­  un  spaţiu  de  odihnă   şi
      abstract (i),  deplină  una-  de  lemn ?  Evident,  evita- .   aceste  coftstaîcţil^  pe  spa­  mai  pietriş  şl  metal... “  (Ca-
      nlmitate,  înţelegerea  mai  rea  unei  astfel  de   per- \   ţiul  unde  eră*  zonă cu  Clor î    recon forţare.  Culmea   iro­       ESţERASHMA
      bine   etc.  etc.,  a  căror  spectlve  nu  poate  fi  ari» t
      simplă  înşiruire  e  capa­ gurată  jderii  prin  şcoală,.!
      bilă  să-ţi  dea  florii   earte  şi  mass-media,  un  i
        Era  de  presupus,  că,  o  rol  de  prim  ordin.  rene» ţ
      dată  cu  dictatura,  va  dis­  nindu-i  radioteleviziunir. i   Avocat  din  oficiu  “  în  sălile  de  judecată
      părea şi limbajul de lemn.  Dar,  cu  satisfacţia  de  a  ’   n
      Ceea  ce  se  şi  întâmplă:  avea  o  presă  liberă,  in \
      limbajul  de  lemn,-  în ve-"  care  -oricine  poate  scrie i   .AlĂUZAŞl"  DKLA   martorii  lui»,  care   spun   şedintelui'  dacă  s-au”  plătit   bucurat  în  urmă  cu, treî
      chile  sale  tipare,  e  pe  orice-i  trece  prin  cap,  ’   MARE  DISTANŢA  altceva  deeît. coi  ai  părţii   banii  stabiliţi  ca  preţ   al   ani  suma  aceea  reprezenta
      cale  de.  dispariţie.   Una  trebuie  săi  constatăm  că \               adverse,   deşi  fiecare  de­ ,  vînzării,  „partea"  răspun­  ceva;   Acum,  în  mod,  ff*
      dintre  bucuriile  pe  care  ca  e  de  două feluri.  Una i   •   „Căuzaşii“  vin  de   Ia   pune  mărturie  sub  presta­  de,  prompt:  „banir  jos  şi   resc,  reprezintă  mat  p*v-
      le-am   trăit  in  primele  e  presa   „emanată"   de. r    mare distanţă, dintr-un -jat   re  de  jurăroînt,   deasupra   ochii:  ta  uşă.  onorată   in­  ţin  ca  valoare  de  cumpă­
      ceasuri  ala  Revoluţiei  a  „întreprinzători" care nu-şi *   pierdut  la  poalele  Munţi­  capului  eu  „spada  lui  Da-   stanţă"  Atunci  ce-ar  mai   rare.  între  timp,  preţul ef-~
      fost, constatarea  că  pur­ bat  capul  cu  . acurateţea \   lor  Apuseni.  In   termeni   moclcs"  adieă.  avertismen­  fi   de  contestat  în   faţa   partamcntelor  creştea.   ^
      tătorii  ei  de  cuvint  nu  limbii române,'singura lor i   juridici,  cauza  lor  are  un   tul  legii  că  mărturia mtn-   instanţei ?  Ar  fi,   pentru   pe  măsură  ce  creştea  pre­
      sînt  tributari  limbajului  preocupare  fiind aceea  de  \   nume  frumos,   „stabilirea   einaasă  ■ se  podepseşte  cu;   că  pitoreasca  /replică   —   ţul,  creşteau  şi  pretepţSte
      de  temn,   cxprimînduse  a face  bani (acum ori nici- \   masei  succesorale".  Antece­  înofiiseare.   *■                 vfnzătoarei.  „Ce-s  proaste;
      intr-un  mod  personal,  fi­ odată!),  alta  e  presa  ela- l   sorii,  adică  cei  ce* au  lăsat   Aflărarea  şre şl ea  fntre-   răspuns   se  referă  la .  o   zice  din sa.   să-l  mai  dwi
      resc,  concis  şl,  în  covâr­ befrată de  profesionişti  La  1   în urmă  „masa succesorală"   bâriîe  ei  de  pus.'  Le'  pune   tranzacţie  încheiată  în  ur­  cu  atît  cînd  acum,,  un.  &
      şitoarea   lor  majoritate,  aceştia  din. urmă  e nadej* )   sînt  de  muft  oale  şi  ulce­  o  dată  apoi,  le  reia,  ceea   mă cu  trei  ani. Vînzâ-toarea.   parlament ,  ea  acela  co&tî
      corect.  Dar  câ  ne  facem  dea  salvării  limbii  de  Va t   le.  -fer  mod  normal  aseme­  ee  agasează  completul  de-'   un  soi  de  precupeaţă,  care   aproape  dublu
      că,  o  dată  cu  dictatura,  un  nou  dezastru  Ia ade- /   nea'  operaţiuni  sînt  relativ   Judecată şi disputa îneepiţtă-   nu  se  dezminte  nici în  faţa
      n-au  dispărut  şi  cei  care,  năraţii  gazetari,  la  scrii- )   simple;  Pentru  cauza*  fn   e  pe  cale  să  degenereze'   instanţei-  a  tot  tergiversat   Şi  uite  aşa,  d  şicanează
      din  oportunism  nu   vor  tort şi -la  profesori.  Căci l   obseaţie-,  însă,  drumul  pat®   iatr-un  nefiresc- duel  între  ' încheierea  actului 'de  vin-   pe  bietul  cum-jărătar.  “A**-
      sau  din  prostie  nu   pot  apărare a   şt.  redresarea /   să  fie  mult  mai  lung.  A»   jurişti  Niei chiar aşa, dom­  zare—cumpărtfl'e  cu   cum­  rîndu-1  prin  , u*tocaţi,  deap-
      să se exprime intr-un  mod  limbii  române  e  o  misiu- V   partenenţa  la  suceesiune  a   nilor.  Este  vorba  de  pres­  părătorul,  Obiectul   tran­  doar  renunţă  la  onntraet.
      personal ?   Imitatorii,  a -.  ne,  poate  triai  puţin  spec- \   casei 'şi  a  brumei  de  aca­  tanţa* justiţiei, la asigurarea   dumneaei  să-i  restituie  ba*
     ' şadar,  au  rămas.  Domnul  taculoasă,  dar  cu  nimic i-:   returi  ce  se  mai  află   pe   căreia,  ţineţi  cu  toţii'  în  zacţiei  este  un  apartament   nii  şi  dumnealui  să-r elibe­
      Von  lliescu  a  folosit  (cam.  mai  puţin  presantă   sau  ,   lingă  ea  este   revendicată-   mod7 egal,  bănuint  situai-  tatr-uiuil  din .terţia­  reze apartamentul  pe  care
      neinspirat) expresia „ema­ importantă  deeît  redresa-  îi   îrj  exclusivitate-  şi  contes­      rele  mai  periferice  alei  o-   isteaţa  precupeaţă  să-l  mai
      naţia  Revoluţiei*’.  Şi  iată,  rea  economică:   \  tată  în  acelaşi  timft  de   CE  RĂSPUNDE   raşulUi.  Cted1  i  s-ap  numă­  comercializeze  o  dată.  tal
      azi,  aproape  că  mi  poţi                     unii sau alţii dintre urmaşi.   „PAffitEA“.„       rat  banii  rcprczendnd  su­  fără  să  încheie  contrast,»
      citi  un  ziar  fără să  dat  RADU CIOBANU  \   Disputa  între  părţi  e  greu                     ma  staftptă  ca  preţ   al
                                                      de  împăcat.  Fiecare-  are  •   I,a  întrebarea   pre­  tranzacţiei,  vînzătoarea  s-a  ION  CIOCLB
                                                                                                         din  cînd  in  când.  Poate
                                   •  HOTE                                      flete  cure*, conipun  oraşul   conducerea   Cooperativei   grupaţi  in  S  s-epiţ,  eu  12
                                                                                                                                 zile  —  deci  ii  elevi  din
                                                                                Deva...
                                                                                 Ce  (non) judecată  faee
                                                                                                         cu  sprijinul  Primăriei' o-
                                                                                ca întreprinderea.de pani­  Meşteşugăreşti^  „ Bucura,"   judeţul  nostru.
                                                                                                                                   Atei  -*  după  emn.  f u »
       „CĂLCĂM  CU  DRAG     ■. PFAFF,  du  tot  ee  .pu­  de  muncă:  şi  altele.   In­  ficaţie  s&  trimită   pUne   raşuRU,  se,  vor  ginţii   şi,   ţţma praf.  Florm,  Matei?
      PE  PAMINTUL  UNDE.  ;  teri»  vrem  să  vă, spriji­  tr-un  cuvint,  se   acţio­  proaspătă — dc regulă -**   vor  găsi.  curând  a  soim   directorul   fompăexmîsi?
                              nim,                     nează  pentru  a  asigura   doar nwgpgtotdui de lingă   ţie.  Frizeri  la  Haţeg- shvt.   coptif s-m. twtttfât  em apau.
        NE-AM NĂiSCUT!“                                                         poştă  care'  ti  este   sub­  (NtCU  SBUCH.EA,   cola­
                                —  Călcăm  cu  drag  pe   cele  mai  bune  con-liţU de                                           soarele, -briza,  muzica  si
                              pămîntul  strămoşesc,   pe   muncă,  pentru  ocrotirea   ordonat,  tu  timp  ee   kt   boratori,
       De  cinci  ori  au   venit                                               toate  celelalte  magazine                       şi dansul,  dar  şi eu tnfor*
                                                       viepi şi  sănătăţii  siderur-
     cu  ajutoare  la  Hunedoara,   această   minunată   glie   giştilor,  toate  acestea  în   de  pîine  se  trimite  pîiwt   AMINTIRI  DE  NEUITAT  matica,  biolnaia,  matema­
                              unde  am  văzut
                                              lumina
     doi,,,  hunedoreni din  Kai-   zilei  — a  continuat doam­  folosul creşterii protbteţiei'   veche,  tare  Concwenţă?       tica, drumeţiile,  excarsiilei
     serslautern  —  R.F.  Ger­  na- Aneta.  Vom  reveni  cit   de  metal.   (GH:  l.  HE-.   Cu,-eine ?   Poate   ce...         concursurile  sportive,  ca
     mania.  Este  vorba  dgspre                                                sine! ş                   S-e îneheiat  activitatea   de  altfel  şt  cu  Vnirece-rile
                              de  curând  printre  oame-
     tinOs-a  faădlle  Antet*,  fi   .  nii  Hunedoarei.  (IOAH   GREA).  '                              Complexului  de  odihnă   cultural-artistice  şi  -teh­
     Dumitru Rotăraşu.  Zilele   VLAD„  colaborator).                            Baiut   e  altul:   dacă   pentru  copil  de  Ux  Năvo­  nice.
     trecute,   cu   at  cincilea                        DESPRE UN COPIL        plinea (fostă) caldă stă usv   dari,,  unde  în  perioada  5  /   în  foto:  o  amintire  de
     transport,  au  adus  medi­   IN  FOLOSUL            I EGFFIM, ALŢH  ;    timp  se  întăreşte  şi   nu   iunie   —  12  septembrie,,   neuitat  a  unui  grup  de
     camente, aparaturi  pentru                                                prea  mat fa c» două  para­  şi-au petrecut  o  parte  din   elevi  din  judeţul  Hune­
     laborator  oferită  spitalu­  ■  sanAtAţh             ADOPŢIEr  Ş|  ■     le.  O  fi  im  secret  la mij­  vacanţă  peste-, 7ă 060   de   doara.  (Foto—text :  lOAN
     lui,  produse  alimentare şi   SIDERURGIŞTILOR     CONCURENŢA CU.-         loc pentru «  obţine pilnea   copii  din-  întreaga:  ■  tară.  VLAD)
     obiecte  de  îmbrăcăminte                                                 —  pîine ?  N-atr  vrea  să-l
     dăruite   Leagănului   de   De  la  domnul  inginer    ..  .  SgRE' ;■   .  *  deconspite Fabrica de Pîi­
     copii, familiilor cu Situaţii   Cornel Andereo, şeful seri                ne  din -CăhmfWr.  COR­
     mai  grele  de  la  Gheţari,   vidului de protecţia mun­  Cozile:  la  magazinul  de   NEL  stq tc a).
     Deva  şi  llia.          cii  şi  a  mediului  înconjur   pline  de  pe  Bulmtatul  Ti*
       Şîn,ţ  gesturi  de  cald  şi   rător  de  la  C. S,   Hune­  mtşmra: (ftngâ  poştă)  am   UNDE NE TUNDWM ?
     ales umanism,  din  partea   doara,  aflăm   ,    intrat   ca  un  spectacol
     unei  familii  tinere,   ple­  — Aproape  26  milioane   obişnuit  în  viaţa  oraşu­  întrebarea,  aceasta  şi-o
     cată  acum  zece  ani  din   de  ţei sînt  investiţi  emul   lui l  Un  caleUt  relativ-   pun tot mal des. locuitorii
     ţară,  dar  legată  &ts  toa­  acesta  pentru  ' protecţia   simţim  ne-ar putea preci­  Haţegului,  ca  şi  cei   de
     tă dragostea şi puterea  de   muncii  şi a  mediului  în   za.  eecm  la  c#  timp  poate   prin  ţocalUăţile   ţnueel-
     ţara  lor de  baştină,   combinatul  nostru.  Ce  în­  spera  un   „simplu  cetă­  nate.  Şt  au  motive.  In
      — Venim mereu  la Hu­   seamnă  aceasta ?: . echipa­  ţeanA din  Deva  să  cum­  oraş  există  o  singură uni­
     nedoara, cu tot dragul ini­  ment  de  protecţie  şi  de   pere  pâine  proaspătă,  cal-
     mii  şi  sufletelor  noastre'   lucru,  materiale  igienico*   dăr mimd tm t «te  UMAC  tate  de  frizerie,  la  care
                                                                                trebuie să  aştepţi m   pfiri
     —  ne spunea  domnul  Ro-   sanftere; aţfmenSoftit  spe­  (duram metiţs  de aştepte*
     tăraşu,  salariat  la  Fabri­  cială, extinderea asigurării   ta In edmS&. 0mdwtia ţct-   nţu, avizai  in  vedere  că _
     ca  de  muşin*   de  eusut   eu masă caldă  lu lacurile   bricii  şi  numărul  de  su­  toată  lumea  s-ar  tunde ‘
    ...............  "m  1 >'»■*■*-im*..«a '>»  mm  •cnmmmsmmm  iJwwappp
                                                                                      I
   1   2   3   4