Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_214

CUVTNTUL LiBER l
*AG 2

fisa" că obiceiurile diferi­
T raian / / săditorul şi părintele R Â Unora „le-a picat repede
te ale celor două „case" le
pot aduce oarece venit.
SCURT
'
românilor TATA RĂU PLATNIC ŞI CU ÎNVĂŢĂMINTE care să le predea apoi. la c
Vasile Muran băuse la
iTic-Tâe* şi s-a mutat la
Judecătoria Deva a con­ p e n t r u a l ţ ii „Feroviarul" să debaraseze
28 septembrie• '90. Au naşterea la Deva, în lea­ Haţegului şi, mai puter­ damnat pe Cornel - Cîn- meşele de cîteva halbe, pe
curs in oceanul timpului- gănul românismului, este nică decât toate. Colum­ dea, muncitor la C.S. Hu­ Tot la un ân închisoare
1947 de ani de la naşte­ necesitate istorică şi da­ na, certificatul nostru de nedoara, la un an închi cu executare prin muncă restaurantul unde băuse,
rea, în Italica Spaniei fa- torie de cuget, onorate a- naştere,' Este Columna soare, cu obligarea lai mun­ corecţională a fost condam­ pentru a obţine garanţia
proape de Sevilla de as­ cum în premieră. rodul eforturilor extra­ că corâcţională. nat Grigore C&nstantin, pe ele. L-a surprins bar-
tăzi), a celui dinţii im- Simpozionul omagial a ordinare de a reda, în La 1 iunie 1989, C.C. a muncitor la „Vidra" Orăş- mana şi a încercat să-l îm­ 9,;
perator .venit din afara fost organizat ,prin grija piatra, cronica războaie­ devenit fericitul tată al tie, pentru conducerea au­ piedice. In timp ce .haima­ 10,(
Italiei: TRAIAN. Luna Inspectoratului de Cul­ lor dacice purtate dc Tra­ unei fetite, Andreea-Come- toturismului pe drumurile na şi boţul se certau, a a- 10,1
septembrie a fiecărui an tură şi a Muzeului Jude­ ian. Dar, mai puternică lia, căreia, după legile o- părut Vasile Popescu, care, u.:
aduce, pentru- neamurile ţean, la; propunerea unui decât chiar piatra vre­ meneşti şi cele- ale statu­ publice sub influenţa bău­ nici mai mult bici 'V: mai
turilor .alcoolice. Scurt şi
„gintei nobile latine", co-. rpmân pasionai de isto­ murilor de început, stă lui, avea obligaţia să-i a- puţin, i-a aplicat celui ca­ 12,!
memorarea naşterii sale. ria adevărată a mocanu­ mărturie fiinţa } iioastfă sigure creşterea şi educa­ cu învăţăminte pentru re şi aşa se clătina pe pi­
Roma, - superba Romă, lui: Comeliu Stan, San naţională, cu limbă, is­ rea. Neachitîndu-şi de bu­ alţii. cioare de atîta băutură un 13J
luminează cu farmec, şi Francisco, S.U.A. A par­ torie, obiceiuri şi . tradiţii. nă voie aceste obligaţii, pumn în faţă. Găzînd pe
putere aproape douăspre­ ticipat corul bisericesc Şi fiinţa naţională• măr­ instanţa de Judecată a ' ho­ DREPTATE spate, victima s-a acciden­ 14,!
zece secole de istorie şi. din Deva, eu un superbv turiseşte tot despre înce­ tărât ca el să plătească o DUPĂ LEGEA JUNGLEI, tat grav la cap, decedînd
din mănunchiul celor pe repertoriu de eîntece pa­ puturile latine, despre pensie' de întreţinere. PLATA — DUPĂ CEA la scurt -timp.
pare Eterna 'Cetate i-a în­ triotice. S-au susţinut re­ Bădiţa Traian care „Irî După nici 5 luni de la A OAMENILOR
văluit in purpura impe­ ferate dense în informa­ sângele nostru trăieşte naşterea copilului, a uitat Acţionînd după legea
rială, unul singur s-a îm­ ţii, cu o documentare so­ mereu/ Din zorile albe-ale de această obligaţie (şi nu Multe încurcături mai junglei, Vasile Popescu va
bogăţit cu numele <M OP- neamului meu/ Şi tată poate produce perceperea plăti după legile... oameni­
TIMU S PRINCEPS: TRA­ lidă, menite să rotunjeas­ ne e fără seamăI Aja cum, dintr-o imposibilitate ma­ unei garanţii. Restauran­ lor — pentru lovituri cau­
terială, ci cu rea-credin-
că portretul fizic şi mai
IAN. „Numele tuf se vede Roma ne c mamă", tul „Tic-Tac" din Hune­ zatoare de moarte, a fost 16,!
pretutindeni, ca iarba care ales moral al celui care Privesc bustul celui ţ ă !). Pentru rea-credinţă doara nu vindea clienţilor condamnat la 6 ani închi­ 16,!
creşte şi pe ziduri" — re­ a rămas în conştiinţa la­ comemorat; fizionomia în exercitarea unei obli­ soare, 1
cunoştea Constantin cel tinităţii drept personali­ este nobilă, liniştită, ma­ gaţii dată de lege va munci bere dacît cu garanţie pen­ Rubrici realizată 17,(
Mare. Prin neîntrecute tate' primordială. iestuoasă... şi-mi spun; un an de'zile după anu­ tru halbe. La restaurantul
fapte de arme, prin înăl­ Sîntern români, apar­ da, TRAIAN „săditorul şi mite rigori; căci, unde-i „Feroviarul" din gară nu cil sprijinul. 17,!
ţimea de caracter şi de ţinem deci romanităţii, părintele românilor" a lege, nu-i tocmeală. se aplica această regulă. Tribunalului Judeţean
gîndirc, Traian este fala şi nu avem ' dreptul să fost repatriat. Şi poate 18,(
lumii antice. Dar pentru uităm că Traian a făurit că, odată cu întoarcerea 18,î
noi,, e,l este mai niult de­ DACIA FERICITĂ (FE- făuritorului Daciei Felix,
ţii aiît: este unul dintre LIX). Pentru neuitare stau se vor întoarce printre 18,1
cei „doi bărbaţi cu. braţe mărturie: şoseaua de la
ţari", făuritori ai „viţei noi şi vremile fericite ale 19,C
' noastre româneşti". Şi Cazane, podul' peste Du­ neamului. 19J
este, peste timp, unul n ă re— ridicat de Apo- 20,1
dintre rioi. A-i sărbători lodor, cetatea din Munţii NAT Aii A VAStU
PE MAGISTRALA
*» S ă n e c u n o a ş t e m A II-A 21,0
Despre dublarea magis­ 22,0
tralei de^ aducţiune a a-
pei potabile Valea- de Peşti 22,5
De curând domnul Imre torilor locali . din Sărvâr, Petroşani se vorbeşte de 23,1
>zabo, preşedintele Consi- precum şi cărţi pentru Bi­ multă vreme. B'a chiar- se
iului Popular Orăşenesc blioteca Judeţeană. In ac­ lucrează la ea (din păcate,
Sărvăr, judeţul Vass (Un- tualele condiţii . e necesar tot de multă, de prea mul­
şariâ), a fost oaspetele. Pri­ ca, în primul rând,. tinere­ tă vreme) şi iată că ceva 23,5
măriei Municipiului Deva, tul din .cele două locali­ s-a reuşit. Oraşul Uricanl 0,4
eu care s-au statornicit re­ tăţi şi ţări să • se întllneas- primeşte, de scurt timp,-.,
laţii de colaborare. Cu a- că cît . mai des, să: .se ' cu­
apa potabilă, de la Staţia
ceşt prilej, oaspetele a -ac­ noască şi să ne Cunoaştem de captare şi tratare Va­
ceptat să acorde un inter­ reciproc. E necesar, de a- lea de Peşti, prin primul 9,5
viu ziarului nostru. semenea, să dezvoltăm re­ tronson pus sub presiune 10,0
Vă rugăm să ne spu- laţii economice. Şansa al celei de-a Il-a magis­ Roadele toamnei, roade Ie muncii ţăranilor. 11,1
ieţi cîteva cuvinte despre noastră este ca prin co­ trale. Foto PA VEL LAZA
ocalitatea'. din care veniţi. laborare să păşim înainte.
— Sărvâr are 16 000 lo- Am- vrea să colaboreze in­
•uitori, dar întrucît este o stituţii şcolare, muzeale,
cunoscută staţiune balneo­ artistice, biblioteci. Urmă­ Dragi cititori din Deva, Cristca, de la Primăria Mu-'
climaterică, anual,: sîntern rim extinderea relaţiilor mulţi dintre dumneavoastră Flori pentru oameni nicipiului Deva.
vizitaţi de 450 000 turişti, dintre familii. Un grup de vedeţi aproape zilnic o fer — Adică răspundeţi de 12,(i
In primul rind austrieci, copii deveni au venit la meie tînără pe o bicicletă sînt multe flori şi verdea­ — O muncă adeseori a- florile noastre... 13,0
dar şi din alte ţări. impli- - Sărvâr, iar în viitor, un veche, circulînd din... zonă ţă, zone verzi bine îngri­ nonimă, dar de mare în­ — Dacă vreţi... In acest
cit de la noi. Staţiunea grup de la noi va veni în în zonă. Este iute, bronza­ jite. semnătate pentru oricare an am produs în serele
posedă un hotel; de patru România; tă, o îndrăgostită de flori, Intr-o dimineaţă am în­ noastre aproape un milion
stele, multe căsuţe şi ca­ — Aminteaţi de . relaţii zone şi spaţii verzi, de. par­ drăznit să oprim „femeia locuitor ol Devei i . semă­
bane, un teren de vînu- economice ? . . curi, arbori şi arbuşti or­ cu bicicleta* fi să o în- năm fi întreţinem flori, de flori, plantate şi văzute 14,4
toare, un parc de călărie, — O delegaţie a condu­ namentali. O însoţesc alte • trebăm i garduri de verdeaţă, spaţii In parcuri şt păr coteţe, pe 16,0
terenuri de tenis, ştran- cerii judeţului Hunedoara femei care „cresc" florile şi zone verzi, parcuri şi zonele ?i spaţiile verzi. 16,1
durj cu apă- termală, un a fost în vizită la noi. Cu — pe fapt, ce faceţi dum­ Flori pentru oarneni,,.
han lâ poalele viilor. Exis­ acest prilej s-a stabilit ca pentru noi, locuitorii Devei, neavoastră şl lucrătoarele p&rcvdeţe ne-a răspuns 16,3
tă un proiect avansat de un abator din Sărvâr să Şi este frumos acolo unde pe care le coordonaţi ?. doamna inginer Francisca GH. I. NEGREA
construire a încă trei ho­ livreze pînă lâ şfîfşitul a- 17,0
teluri. 30 la sută din popu. nului o cantitate de 11 to­
iaţie lucrează în servicii. ne carne de pui, îătrucît,
— Cu ce scop aţi venit la noi în Ungaria,-' infla­ Se vor construi garaje?(II) Oile negre ale Certejului 18,0
n judeţul nostru ? ţia este mare iar. posibili­ 18,3
— Am venit ia Deva tăţile de cumpărare ale (Urmare din pag. 1) unde cetăţenii interesaţi 19,0
centru a găsi şi stabiliza oamenilor- au scăzut. Vom vor putea închiria spaţiul (Urmare din pag. 1) asta — şi o face des — în 19,2
-ăi de colaborare între dure ca. ocuparea unui te­ necesar. Măsuri similare blocul lui e circ în toată 19,5
-consiliul popular de la noi colabpra, fără îndoială, şi ren proprietate de stat urmează să fie promovate la Deva, unde s-a încurcat regula, V.F. &lungîndu-şi 20,1
şi în celelalte municipii şi
fără participare la licita­
de acasă soţia şi cel patru
>i Primăria Municipiului în alte domenii, implicit ţie şi fără decizie de atţi- oraşe. . cu' altă femeie. In noap­ copii. Tot din categoria cu
Deva, cu Prefectura jude­ al presei dacă, vă face piă-: . buire să se sancţioneze. — Ce ar mai putea ‘ fi tea de 17 spre 18 septem­ pricina face parte şi Cos- 20,3
cere,
ţului dumneavoastră. Am Acest aspect este viabil de spus pe această temă ? brie a venit la Glara Kun tică Grăsnean. Este ade­
beat precum porcul — deşi
— Am părerea că toate
idus cu noi înţelegerea şi — Ne bucurăm ! şi via fi aplicabil şi asupra proiectele de execuţie ar bietul animal nu bea, dar vărat că el ,nu bea şi nu 21,0
celor care deja „au trecut
22,0
aiului cetăţenilor, al fac­ MINEI BODEA la fapte", realizînd, fără trebui să fie realizate prin aşa zice românul — şi a face scandal, în schimb
autorizaţiile primăriilor, Institutul Judeţean de luat-o la bumbăcit pe bia­ • fură de pe la casele oame­
astfel de construcţii, în de­ Proiectare Hunedoara-De- ta femeie. nilor. Fură găini şi din
trimentul cetăţenilor care va, pentru garantarea so­ Şeful postului a însoţit-o această pricină este numit
In mod disciplinat s-au luţionării în mod corespun­ pe C.K. acasă. L-a găsit „găinarul". Nu "putem' în­ 0,0
Furturi în ştii mare înscris la asociaţiile de zător a amplasamentelor, cheia aceste rânduri fără
locatari şi primării şi care soluţiilor constructive, fi­ pe T.T. dormind buştean.
aşteaptă momentul rezol­ nisajelor, spaţiilor încon­ L-a chemat a două zi şi a-i numi pe Gheorghe Zăr-
^Acmn, la vreme de toamnă, cînd do prin gră­ vărilor legale. jurătoare, sau a eventuale­ l-a muştruluit zdravăn, în- nescu şi Idan Szabo. In
dini şi livezi se adună roadele muncii, Ia „cules", mai Ar mai fi de menţionat lor devieri de reţele. Pen­ truclt T. T. nu este la pri­ ziua de 15 septembrie a.c. 0,3
exact spus la furt, se prezintă tot felul de oameni că Grupul întreprinderilor- tru execuţie,t în fiecare lo­ ma abatere de acest fel. s-au urcat în autoturismul 0,5
care, pînă,acum, n-au avut nici în clin nici în mînecă de Gospodărie Comunală calitate ar fi bine să exis­ T.T.'nu este, din păcate, ARO 3-HD-2368 — proprie­
cu producţia agricolă. Un caz concret s-a întîmplat şi şi Locativă ITunedoara- te 1—2 formaţii de , con­ singura oaie neagră a Cer- tar fiind al doilea, iar la
Deva a început,
structori care să realizeze
într-o
Ia ferma de pomi a A.E.S.C.H. Deva, de unde au primă etapă, demersurile corespunzător lucrările. La tejului. In această catego­ volan se afla primul. Nici
„dispărut" ca prin farmec mari cantităţi de fructe, în pentru elaborarea unor întreprinderea de Mate­ rie se mai înscriu cîţiva xujul nu avea permis de
special mere, în zonele staţiei „Pcco" din Sîntuhalm proiecte de execuţie pen­ riale de Construcţii Deva indivizi. Unul este Victor conducere, ba erau şi băuţi.
şi Dealul Paiului. Nu pot fi oare stîrpiţi aceşti tru realizarea, în munici­ se pregăteşte o linie de Farcaş — şi el miner. Cea Coborând de la Ilondol, în
piul Hunedoara, a Unor ga­
„dăunători" ? ra je colective, pe mai mul­ prefabricate, care, pe bază mai importantă. calitate a chiar centrul Gertejului,
de comandă, va putea li­
te niveluri, pentru cîte cir­ vra elementele constructi­ lui este că bea de stinge. ARC a intrat într-un trac­
ca 3.00—400 autoturisme, ve necesare. ■ i ii .ţmmjţiiţ ■ t ■ ■ Şi de cîte ori face treaba tor şi s-a făcut... zob,