Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_223
P. 1

CUVINTUL LIBER









                                                                                          Anul  II,  nr.  223  MARŢI,  16 OCTOMBRIE  1990    4  pagini  -  2  lei




            Principala  cauză  a  României  —                                                 Concursul  nostru  de fotografii


                                cea  naţională


            —  Stimate   domnule   mai  fost  senatori.  Pe  ume­  că  legile  ce  urmează  a  se
           Radu  Ceontea,  mă  voi   rii  noştri  apasă  responsa­  elabora  trebuie  să  se  în­
           adresa,  pentru  început,'  bilităţi  deosebite.  Ceea  ce   cadreze  constructiv  într-o
           calităţii   dumneavoas­  pot  să  vă  spun  —  aţi  pus  (femoeraţie.  Spun   „bănu­
           tră  de  senator,  cu  rugă­  0  întrebare  laconică,  ce  mă   iesc",  deoarece  forul   le­
           mintea  să  ne   vorbiţi   obligă  însă  la  un  răspuns   gislativ  şi  Guvernul  ezită
           despre  activitatea   de   amplu  —  este  eă  am  cre­  încă  şi  par  a  fi  puşi  în  si­
           legiferare a Senatului.  dinţa  că  democraţia   care   tuaţia  de  a  nu  putea  a-
          —  Am  să  încep  cu  co­  încearcă  a  se  construi  la   plica  nişte  principii  demo­
        rolarul  legilor  unui  stat :   noi  este  credibilă.  Ea  nu  cratice  elementare.
        Constituţia,  Ea  trebuie  în­                         —  Stimate  domnule
        ţeleasă  ca  un  nor  din  ca­  IN  EXCLUSIVITATE  PENTRU
        re  plouă  toate   celelalte   ZIARUL  NOSTRU         Radu  Ceontea,   pentru
        legi.  Din  păcate,  starea  de                       mulţi  dintre  noi  sena­
                                                              torul se confundă  cu pre­
        urgenţă  prin  care   trece     Interviu  cu
        forul  legislativ  suprem  este   domnul senator     şedintele  Vetrei  Româ­
        ciudată.   Noi  trebuie   să                          neşti. -Vorbiţi-ne,  vă  ru­
        luăm  lucrurile  de  la  coa­  RADU  CEONTEA          găm,  în  această  calita­
        dă  spre  cap.  în  mod  nor­                        te,  despre -mişcarea  în
        mal,  ceea.  ce  facem   noi   există  în  momentul  de  fa­  fruntea  căreia  vă  aflaţi.
        acum  ar  trebui  să  decur­  ţă.  Şi  nu  va  exista  multă   —  Vedeţi,  chiar   dacă
        gă  dintr-o  Constituţie.  Dar,   vreme  de  acum   încolo.   slnt   anumiţi   evazionişti
        ceea  ce  facem  noi   acum   Poate  vor  trebui  să  treacă   politici,  trebuie  să   recu-
        încearcă  doar  să  prefigu­  două,  trei,  patru  sau  chiar
        reze  noua  Constituţie.  Nu   cinci  legislaturi. . Noi  :  nu   NAŢALIA  VASIU
        ■vă  puteţi  închipui  cît  de   ştim  să  fim  democraţi.  Po­  •  * ••  ‘-St *  ■**** ’ "  '*
        dificil  este  să  încerci,,  a   porul  nostru  a  fost   prea   —----r r — ;■ •  PEISAJ  MONTAN                          Foto  DORIN  DOŞTEŢEAN
        prevedea,.,  neprevăzutul.  învăţat  să  fie  turmă  şi  să  (Continuare  iii  pag.  a  2" a)
          Fără  îndoială  că   n-am   1  se  cînte  la  lin  caval  gîn-
        voie  să  le  spun  cititorilor   gav.  Turma,  Intr-un  fel,  a
        gazetei  dumneavoastră' că   rămas.  S-a  schimbat  doar   I  -a  întimptat  ca  Ghmrghe  Lă­  zul  căreia  unui  om  cu  frică  de  cele  inima  se  făcuse ‘cit  un  purice.  In*  I
        nu  aş  ii  optimist   Vreau,  instrumentul  ia  care  i  se   f  cătuş  să  nu  maori  m  potul  necurate  i  se  face  părul  măciucă,  grozită,  nevasta  mortului  d  pus  mi-  5.
        însă să «e înţeleagă bine că   cîntăk  E greu să  te dezbari   I  lui.  l-a fost dat ca sflrşUul  să  s-ar  putea  stoarce  ceva  bani.  După  «a  pe  o  secure  ce  se  niţnense  prin  1
        acest  Parlament  are;  el  în­  de  nişte  reflexe  pe  care  şi-l afle  ţn  casa uncia dintre fiicele  tnjnormîntare? familia  destul  de  nu­ casă,  şi-a  luat  inima-  in  dinţi  'şt  a  m
        suşi, .  un  mare   coeficient   ţi  le-a  condiţionat'o dicta­  1  sale,  căsătorită  In  Slmerîa.  A  fost  meroasă ' o  mortutut  s-a  culcat  im- deschis  Uşa.  De  o  parte  a  ei   *
        de  convenţignalitate.   De­  tură  care  a  durat  atît. - Eu   adus  acasă,  ia  Chtmindia,  spre  a  i            siluetă  omenească,  acoperită  cit  Urt
        mocraţia  care  a  făcut  să   nu  pot  să  acuz,  nu   am   I  se  rîndtd  -tmbOrmintarea  după  da­                giulgiu.  A  lovit\ cu  puterea  pe  care   i
        existe  Parlamentul   este,   voie. s-o  fac,  dar  sînt  liber   tină,   <--\  ■   ■■■■'■                           ţi-o  dă  groaza;  o  dată,  de  două  ort
        de  fapt,  rezultatul   unei   să   bănuiesc.      I    Cind  l-an  scăldat,  după  obiceiul  s t r i g o i u l      „Strigoiul"  a  căzut  la  pămint  ca  să   i
        aritmetici  elementare.  S-au   —  Concret,  ce  bănu­  creştinesc,  cei  care  făceau  treaba                       nu  se  mai  ridice  niciodată.
        numărat  nişte  voturi  şi  $-a   ieli  aveţi, > stimate  dom­  I  asta  au observat că mortul are  coa­               Dimineaţa,  la  lumina  zilei,  gro­
        spus:   .Domniile  Ceontea,   nule   senator   Radu
        dumneata  eşti  senator !“.  A   Ceontea ?            dă.  Em  vorba  despre  o  vertebră  in  păcată  cu  cei  vH  şt  cu  cit  -morţi.   zăvia  a  ieşit  la  iveală  în  toată  hi­
                                                                                                                             doşenia  ei.  „Strigoiul“  era  un  om  tn
        fi  senator  este  aproape  o   —  Bănuiesc,   deci,   că   1 plus  la' partea  terminală  a  coloanei  Nu  le  era  scris  să  aibă  parte  de  o   carn&  şi  oase.  Deocamdată  nu  i  se
        profesie.  Nici  eu.  nici  cei­  guvernanţii  noştri  slnt  bi­  I  vertebrale.  Abia  au  apucat  să  sftr-   noapte  liniştită.  Cam  pe  la  cîntgtul   cunoaşte  adevăratul  nume.  Nimeni
        lalţi  colegi  ai  mei,   n-am  ne  intenţionaţi..  Bănuiesc  şească  delicata  operaţie.  *mA$ta  se  cocoşilor  de  miezul  nopţii,  s-au  au­
                                                           I  face  strigoi" —   an conchis ei.  zit  bătăi  puternice'ist,  uşă  şi un  glas-   nu  i-a  putut  stabili  adevărata  iden­
                                                                                                                             titate,  în  Chimindia  fiind  cunoscut
                                                                Presupunerea,  destul  de  sinişţră’,  tinguioş  care  implora:  „Eva,  Eva,
                         una pe zi                         I I  cu'm  că  mortul  salva  transforma  tn  nu  mi-ai  dat  bani  de  ajuns  şi  nu   ca  „Petrică  Zugravul,  zis  Fluierici"  I
                                                                                                                       dă-mi
                                                              strigoi,  a  ajuns  la  urechi  multe,  pot  trece  puntea.  Vino  şi
                                                                                                                               O  dată  a  vrut  să  joace  rolul  de
                                                              inclusiv  la  o  pereche  de  urechi  a l,  bani,  altfel  te  iau  cu  mine !“.  Bă­ strigoi.  A  fost  pentru  ultima  oară
                                                           I  căror  purtător  s-a  gindit  repede  că  tăile  în'uşă,  ca. şi  lugubra  amenin­  ION  CIOCEEI  I
                                                              dintr-o  asemenea  informaţie,  la  au­ ţare  s-au  repetat.  în  cei  din  casă,
              Cîţi ani al, domnişoară ?
              Optsprezece.
              Dar «ora dumitale mai mică ?
              Douăzeci şi doi.                                                                                                          Bunul  gospodar
                                                                    Consiliile de administraţie  şi  redresarea  economică
                                                                                                                                        se  cunoaşte  şi
                                                             Nu  se  p oate  cîştiga  mult,  muncind  puţin!
                                                              —  Este  cunoscut,   sti­  că  nu  pot  cîştiga   mult   —  Firma  noastră  este   după  baza
                                                             mate.  domnule   inginer^  muncind  puţin,  şă   fiu   pregătită  de  a  prelua  —
                                                             loan  Bencovici,  directo­  mai  concret,   abşentînd   printr-o  bună  organizare,
                                                             rul  întreprinderii  Minie­  nemotivat,  lucrînd  4  ore   ordine  şi  disciplină  —   furajeră
                                                             re  Hunedoara,  că  fondul   din  şutul  de  6,  poate  nici   acel  nou  din   economia
                                                             moral .  şi  profesional  al   atît  Sînt  apoi  multe  ne­  de  piaţă  preconizat   de
                                                             oamenilor  care  muncesc   cazuri în organizarea-pro-   Guvernul  României,  care   Se  ştie,  toamna,   bunjil
                                                             în  această  Întreprindere  ' ceselor  de  producţie   în   la  noi  Va  consta  în  inde­  gospodar  trebuie  să  sirin­
                                                             cu  îndelungată   tradiţie   subteran.  Se. manifestă  o   pendenţa  de  a  produce   gă  recolta,  să  însă’minţeze
                                                             in  extragerea  minereului   criză de autoritate  a unor   şi  vinde  produse  şi  efec­  păioasele,  dar  şă  şi  pre­
                                                             de  fier  din   adîncurile   maiştri;  şefi  de  schimb,   tua  prestaţii   industriale   gătească  hrana  animalelor
                                                             Munţilor  Poiana   Rus-   de  echipă.  De  ce - să  nu   numai  în  condiţiile  unei   pentru  iarnă.  Şi  cu  cît  se
                                                             căl este unul  bun, de ini­  spun  că jşi  unii  lideri  sin­  gospodăriri  economice  şi   face  mai  repede,  cu   atît
                                                             mă  şi  suflet  pairiotie.  Ce   dicali,  In  loc  să  pună  u-   sociale  eficiente.  A  sosit   maS  bine.  Aşa  am  văzut
                                                             zic minerii  şi  preparato­  mărul,  să  facem  o  atmo­  momentul  ca  în  strînsă  şi   că  se  procedează  la  Aso­
                                                             rii ?  Dăm  mai  .mult  mi­  sferă  bună  de  muncă  şl,   loială  conlucrare  cu  sin­  ciaţia  Economică  Intercoo-
                                                             nereu,  de  calitate,  pentru   prin  aceasta,  de  cîştiguri             peratistă  Grind.  Aici,  cinci
                                                             oţelul României libere 1  mari,  se  ocupă de  cu  to­  dicatul  liber,  să  asigurăm   mecanizatori,  folosind  din
                                                              —  Vă  răspund  în  nu­  tul  altceva.  Cerem,   ce­  în  întreprindere  un ,  cli­  plin  timpul  prielnic  de  lu­
                                                             mele  Consiliului  de  Ad­  rem,  dar  nu  ne  întrebăm   mat  de  muncă  în  ordine   cru,  se  află  în  permanen­
                                                             ministraţie,  al  cărui  pre­  cinstit  ce  dăm...  Să   fiu   şi  disciplină,  o  ambian­  ţă  pe  cîmp,  la  pregătirea
                                                             şedinte  sînt.  Ne-am  con­  drept,  şi  numărul   mare   ţă  propice  de  lucru,   de   terenului*  şi   însămînţarea
                                                             fruntat  şi  ne  trial   con­  de ieşiri la pensie ale unor.   care i avem  absolută  ne­  păloâselor.
                                                             fruntăm  cu  unele  greu­  mineri  eu  multă   expe­  voie  pentru  redrfesarea   —  Avem  de  semănat  165
                                                             tăţi, mai  cu seamă  la  Mi­  rienţă a creat un  gol. Dar   producţiei,  pentru   înde­  ha  în  această  toamnă  —
                                                             na  Ghelari.  O  slabă   şl   Î1  vom  umple  cît  de  cu-   plinirea  programelor  pe   ne  spunea  dl.  ing.   luliu
                                                             neritniică   aprovizionare   rînd.       . ■  -  care  ni  le-am. stabilit.  Cu   Moise,  directorul   asocia­
                                                             cu piese  de  schimb  a  fă­  —  Ce  anume  probleme   cît vom da ţării  mai mult   ţiei.  Dintre  acestea.   cîte
                                                             cut  să  scadă-  producţia   . preocupă  Consiliul   de   minereu. de  fier,  cu  atît •   60  de  hectare  vor  fi  culti­
                                                             de  minereu  extras.»  . Administraţie  în  vederea   vam  avea  mai  mult  oţel,   vate  cu  orz  şi  secară,  itir
                                                              — Dar  mai  sînt  Şi  alte   redresării  actualei  situa-'   iar noi — cîştiguri tot mai   '45  ha  cu  gria
                                                             cauze».                 ţii de către unităţile com­  bune.'
                                                              — Aşa  este.  filai  avem   ponente  ale  I.M.  Hune­                            SABIN  CERBU
                      Desen  'de  VICTOR  MIHAlLESClţ        oameni  care  nu  înţeleg  doara ?                    GH.  I.  NEGREA
                                                                                                                                        (Continuare  în  pag.  a  2 a)
   1   2   3   4