Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_223
P. 2

CUVÎNTUL  LIBI
           PAQ  2;


                  D e   c e ^ n e   i M      i   d o a r e   c a p u l ?                   O m a g i u   l u i   C r i  ş a n            E  atit  de  # e u  ?
                                                                                        In  satul  Crişan  (Ribiţa),  şi  Muzeul  Judeţean  Deva.
            Vrînd,  nevrind,   acum,   carnespe  nu  se  mai.  prea  - cest  an  al  une^eantităţi  de  - Unde  s-a  născut  unul-din­  Un  cald  cuvînt  de  deschi­  Zilnic,  la  Deva,  uri foar­
          la  ceas  de  toamnă,   s-au   găseşte.  Ce  să  mai  vorbim  - tiouă  milioşne’ '  tone   ce­  tre  conducătorii  cu  acelaşi   dere  ă  rostit  prof.   Ioan  te rit are  număr  de  elevi  şi
          abăţut  peste,  noi,' de  par-<   de  'căstrâveţi,  de .  vinete,   reale.  nume  al  răscoalei  de   la  - Sicoe,  consilier  şef  al  In­  profesori  urcă'spre  liceele
          că  mi  ne  erau  de-ajuns   conopidă,  roşii,  glosări  şi   Concluzia  ce  rezultă  din  -1784,  în  amintirea  căruia   spectoratului Judeţean pen-  „din  deal“.‘ Dar  zilnic,   la
          alte  dureri,  asteniile  spe­  alte  produse  care  devin   bilanţul  agriculturii   este   s-a  ridicat,  cu’ anl  în  urmă  ■ tru  Cultură.  Au  prezentat   ora  7,30,  pleacă. din   fiară
          cifice  acestui  anotimp,-  pe   simţim  cu  toţii  —  o  rari­  aceea  că  sîntem  încă  .  de­  6  căSă  memorială,   dumi­  comunicări:  prof.  Ioachim   într-acoio  un  Singur  auto­
          care- ni-1  doream  -mai  rod­  tate. ...          parte  de  a  -ne  bucura  de   nică  s-a  desfăşurat  o  ma­  Lazăr  —  „Mănăstirea  Va-  buz.   .
          nic  şi  liniştit.  Dar  ce  să-i   Nădăjduiam că, profitînd   un  belşug  de  produse  a-   nifestare  omagială  emoţio­  ■ ca  —  focar  de  cultură  ro­  Aglomeraţia  cumplită  şi
          faci,  aşa  e  viaţa,  cu  bucu­  de   conjunctura   trecerii   tîta  vreme  cît   pămîntul   nantă,  plină  de  încărcătu­  mânească  în, Zarand”,  prof,   subumană,  care  se  creea­
          rii  şi  necazuri.  La   unii  - la economia de piaţă,  agri­  pe  care-1  avem  nu.este  lu­  ră  patriotică.  Vasile  Ionaş  •—  „Moţii  cri-   ză  astfel,  e  uşor  de  ima­
          mai  multe,  la alţii  mai  pu­  cultura  nu  va  pierde  tre­  crat  peste  tot  cu   spirit   Cu  acest  prilej,  la  bus­  şeni  —  sufletul  răscoalei   ginat  pentru  oricine,.   cu
          ţine.  Fiecare  cu   norocul   nul  şi  va  cîştiga  pariul.   gospodăresc,  cît  dorinţele   tul  lui  Crişan  a  avut  loc   lui  Horea,  Cloşca  şi  Cri­  excepţia ■  domnilor  de  la
          lui.                      Constatăm  însă  cu  amără­  ţăranilor  nu  se  aud  şi  nu   depunerea   de   coroane   şan",  prof.  Gheorghe  Fir-   I.J.T.L.
            în  topul  neplăcerilor  de   ciune  că  n-a  foşt  să   fie   sînt  înţelese  cum  se  cuvi­  de   flori   din   par-  ,   cZak  —  ..Răscoala  lui  Ho­  Puţină   iniţiativă,   pu­
          sezon,  nu  poate  trece  ne­  aşa  cum  ne  asigurau  unii   ne*  ei  neavînd  nici  un  re­  tea  Protopopiatului   Orto­  rea  oglindită  în  publica­  ţină   bunăvoinţă,   puţin
          observat  locul  ce   revine   parlamentari  şi  diriguito­  prezentant   autentic   în   dox  Brad,  a  Muzeului  Ju­  ţiile  Societăţii  de  Istorie   respect   pentru   semeni,
          penuriei  de-legume  şi  car­  rii  agriculturii  de  la  toa­  Parlament,  .ceea  ce  consi­  deţean,  Primăriei  Comunei   şi  Arheologie  a  Comitatu­  domnilor!  E  atît  de  greu
          tofi  ce  s-a  aşternut  temei­  te  nivelurile,  care   acum   derăm  că  nu  este  o  situa­  Ribiţa  şi  a  locuitorilor  sa­  lui  Hunedoara",  prof.  0-   să  suplimentaţi  linia  (i  cu
          nic  prin  pieţe  şi  aprozare.   ne  servesc  şi  încearcă  să   ţie  tocmai  mulţumitoare.   tului  Crişan.  De   aseme­  limpia  Palamariu  —  „Răs-  încă  un  autobuz  la   ora
                                                                          suferinţelor,
                                                             Diagnosticul
          Dacă  n-am  avea  condiţii   Kne  „"hrănească"  cu  tot  fe­  al  durerilor  noastre   de   nea  au  avut  loc  sfinţirea   ' coala  ţăranilor  români  din   7,30 ?  Aşteptăm  cu  încre­
                                                                                                                1784,  reflectată  în  medalis- ,
          să  le  producem,  mai  trea-   lul  de  explicaţii,  cum  şi   cap,  are,  deci,  un  numitor   casei  memqfiale  şi  o  sluj­  tică",  prof.  Adela  Herban  dere  si  vă  mulţumim  an­
          Că-meargă,  am  înţelege  si­  de  ce nu  avem  zahăr,  ulei,   comun:  seceta  de tot  felul.   bă  de  pomenire  a  marti­   ticipat. (R.C.)
          tuaţia  şi  ne-am  consola  cu   alte  produse  necesare  tra­  Leacul  sigur  şi  panaceul   rilor  răscoalei  de  la  1784.   —  „Mopumente  închinate
          gîndul  eă*" astea  ne   sînt   iului.             universal  ai  ieşirii  ‘  din   Au  înălţat  cuvinte  de  ru­  răscoalei  lui  Horea,  Cloş­
          posibilităţile.             Dacă  n-avem  portocale   impas  nu 'este  altul  decît   gă  preoţii  Iancu  Corci,  Ni-   ca  şi  Crişan,  ridicate  cu  o-
            Ştirb" că1  ne-a  fost   po­  sau  banane,  mai  răbdăm,   munca  bine  făcută  pe  o-   colae  David,  Petru  Coroi,   cazia  comemorării  a   150   PEŞTELE  Şl
                                                                                                               de  ani  de  la  eveniment".
          trivnică  şi  vremea,  puţină*   înţelegem  că sînt  alte prio­  goare,  pornirea  cu   drep­  Remus  Cor,  Ilieş  Arsenie,   Comunicările  s-au   bucu­
          tatea:plţăi|s  ■.  amenirţţîn-   rităţi  valutare.  Nu  ne  ex­  tul  bl  pregătirea  produc­  Viorel  Cîmpeanu,  Traian   rat  de  un  real - interes  din   MILIONUL
          du-ne",pîlt^pfeSiett  diminua­  plicăm'  însă  de  ce  sîntem   ţiei  anului  viitor,  pe  care   Cioară  Trif,  Artenie  Moga,   partea  publicului  prezent.
          rea’            aPă  po-  în  criză  de  fructe  indige­  ni-1  dorim  mai  rodnic  “în   avîndu-1  în  frunte  pe  pro­  Ansamblul  judeţean  de   De  la dl.  ing. Ionel Neac-
          tateUfg';!^8ţ^^işterere  con­  ne,  cînd  avem  atîtea • li­  toate  planurile  vieţii  eco-   topopul Ioan Jorza.  cîntece  şi  dansuri  „Getu-
          stă  tâgS'^n faptul  că  nici   vezi. -Poate nu toate au cele   nomico-sociale,  pentru  că   în  continuare  s-a  desfă­  sa”  a  prezentat,  în  înche­  şu,  şeful  fermei  piscicole
          ceesLoe  â  depins  de  om,   mai  propice  condiţii   de   numai  aşa  putem  scăpa  de   şurat  simpozionul   ştiinţi­  iere,  un  aplaudat  specta­  a  I.A.S.  Stmeria,  am  aflat
          de  noi,-  niti  s-a   realizat.                   astenii  şi  de  dureri   de   fic  pe  tema  „Omagiu  iui   col  artistic,  Au  oferit  au­  că,  pînă  acum,  s-au  recol­
                                   rodire,  dar  ne  aşteptam  ca   cap-              Crişan",  organizat  de  In­
          Şfapîndu-se  dm1  frîu - pro­  măcar  bazinele   pomicole                   spectoratul  pentru  Cultu-   tentice  creaţii  populare  cu­  tat  şi  valorificat  mal  mult
          blemele  esenţiale  ale' pro­  consacrate din  judeţ  să  ne   NICOLAETfBCOB  ră  al  Judeţului  Hunedoara  noscuţii  solişti  instrumen­  de  40  tone  peşte  proaspăt,
          ducţiei,  ne-am  trezit   că                                                                         tişti  Domin  Corcheş,  Pera   realizîndu-se  un  venit  de
                                   dea  siguranţa  unei   pro­                                                 Bulz,  soliştii  vocali   Ana
          acum  nimic  nu  ne  .  mai   ducţii  satisfăcătoare.                                                Banciu,  Mariana  Dcac.  La   peste  Un  milion  lei.  Aces­
         , prisoseşte. 'Nici  chiar  spa­  N-am  scăpa 1T nici  de  ob­  T U T U N G E R I E                   rîndul  lor,  taraful  şi  for­  ta  este  rodul  strădaniilor
          nacul, ..care  altădată   nl   sesia  lipsei  altor  produ­                                          maţia  de  dansuri  populare  unor  salariaţi  vrednici  cum
          se  oferea  din  belşug  (dar   se  agroalimentare.   Aflăm                                          au  prezentat  celor   pre­  sînt:  Vasile  şi  Pistinia  Fa­
                                                                                                                                    de
          Şpseau. aproape „cu  desă-   că ţara esfcŞ nevoită, să de­                                           zenţi  minunate  suite   Bi­  dei,  Sorin  Popa,  Ştefan  şi
                                                                                                               dansuri  din  Zarand,
          vîrşire;  situîndu-se  pe  post   vină,  din  exportator. altă­                                      hor,  Banat,  Hunedoara,  e-   Andrei   Szekely,  ■  Florin
          de  condimente,  ouăle   şi  dată,  importator  pentru  a-                                           talînd  din  nou  frumuseţea   Borza  şi  ale  altor  oameni
                                                                                                               şi  bogăţia  creaţiei  folclo­  care  au  îndrăgit  piscicul­
          60000aOOOOQOOOOaOOaOQOOOOQOOOOOQOOOOOOOO
                                                                                                               rice  româneşti.          tura  (N.  TlliCOB)
                     ÎNGRIJORARE
                                                                                                                    Bunul  gospodar  se  cunoaşte
          :  Apicultura  a  fost  şi  ră-   curajăm.  creşterea   numă­
          :jnîne  o  îndeletnicire  care   rului   familiilor,  acestora,                                               şt  după  baza  furajeră
          aduce" ‘satisfacţii   deosebi­  vrem  să  stricăm  şi  ceea
          te,  atît  celor  ce  o  practl-   ce  avem  bun.  Pentru  a                                             (Urmare  4h»  aag   t
         : «ă,  cît  şi  consumatorilor.   împiedica  adoptarea   unei,                                                                  cia  oamenilor  din   acest
          Jată  însă  că,  din  păcate,   asemenea  prevederi*  ce  ar'                                          —  Dar  cu  baza  furaje­  complex,  ajutorul   primit
          se   încearcă  obstrucţiona-   provoca  mare  nemulţumi­                                             ră cum  staţi 7           din  partea  unor   unităţi.
         -*ea  unei  asemenea   acti­  re  şi  îngrijorare,  este  bine                                          —  Veniţi  şi  vedeţi.  Tot   Cert  este  că  prin  profesio­
                                                                                                                                         nalismul  cadrelor  tehnico-
          vităţi.  Cum  şi ‘ de  ce  este   ca  senatorii  şi   deputaţii                                      ce  era  de   strîns  de   pe   inginereşti,  competenţa  şi
          greu  de  e x p l i c a t ,   a-   din  judeţul  nostru  —  .şi                                      ermp,  acum  este  depozitat.  hărnicia  lucrătorilor   din
          vînd  In   vedere  intenţia                                                                            Intr-adevăr,  în  gospodă­  asociaţie  au  fost  posibile
                                   nu  numai  ei  —  să  susţină
          de  a  se  supune  votării  în   cu  tărie  punctul  de  vedere                                      ria  de  furaje  a  asociaţiei   însemnate  creşteri  la  pro­
                                                                                                               ai  ce  vedea.  Fînarele  sînt
          Parlament  a  unui   articol^   al  apicultorilor,  care   se                                        toate  pline.  Se  află  la  adă­  ducţia  de  furaje  şi  cerea­
                                                                                                                                         le  de  pe  suprafeţe care  pî­
          de  lege  ce  prevede  "impu­  pronunţă  împotriva   unor                                            post  peste  1000:  tone   fîn   nă  nu  de  mult  erau  con­  li
                                                                                                                                                                   Ii
          nerea  la  impozit  a  stupa-   astfel  de  măsuri,  conside-                                        de  bună  calitate  şi   s-au   siderate  slab   productive.   li
                                                                                                               insiiozat  4 500  tone *  sucu­
          rilor  ce  posedă   peste  20   rînd-o  ca  fiind  în  defavoa­                                      lente.  Deci,  tot  ce  trebuie   Şi  tot  ce  se  face  în  acest   li
          familii  albine  (!).  In  loc   rea  dezvoltării  apiculturii.                                      pentru  perioada  de  stabu-   complex  are  drept   scop
                                                                                                                                                  producţiei  de
                                                                                                                                         creşterea
          să  gîndlm  la  foloasele  ce                        Bişniţa  în  floare^  Desen dc  V.  MIHÂILESCU  iaţie  a  animalelor.  Şi  to­  lapte,  a  cantităţii  ce  se  li­
         /le  aduc  albinele  şi  să  în­  NICOLAE  TlBCOB                                                     tul  s-a  făcut  prin  hărni­  vrează  consumatorilor.
                                                                                                                                                                   t:
             (Urmare  din  pag.  I)                                                                                                      de  mare.  Şi  nu   dădeam   i:
                                        Principala  cauză  a  României  —  cea  naţională                                                prea  mari  şanse   aeeslej   1
          noaştem  că  principala  cau­                                                                                                  nade pe care am  aruncat-o;
          ză  a  României  de: azi  este                                                                                                 Dar  au  muşcat  aşa  de  pu­
          cea  naţională.-Toate  cele­  ar  fi  binevoit  să  vină   şi   văţiei  să  .se  .aşeze  o., per­  păcate,  oameni  care .au  în-   lament,  .la  29  august ?  ternic  din  ea,  îneît   s-au
          lalte  din  asta  decurg.  Noi   înspre  noi  cu  votul  lor,  a-,   dea  de  catifea-  NU  pot  să  1 tors  imediat foaia.  , Limba   —  A  fost   interesant   deconspirat.  La  urma  ur­
          riu  ne  vom  lăsa  nicidecum   tunci  am  fi  scăpat  de  je­  scot  din  ecuaţie  un  anu­ k oficială  a  Revoluţiei   ro­  . înainte  eu  o  zi,  api  primit   mei.  noi  am  fost  invitaţi
          ademeniţi" la  europenizarea   nanta  ierarhie  politică  de   me  colaboraţionism extern,   mâne a fost, în toată Tran­  un  telefon  acasă,  la  Tîrgu-   •să  fim  toleranţi  necondi­
          artificială.  Şi  asta  pentru   acum,  în.care  partidul  un­  poate'  de  vreo  trei'  colora­  silvania „  limba  ‘  română.   Mureş,  cum  eă  va  trebui   ţionat.  fefofc trebuie  să  ter­
          că  noi  sîntem  europeni.  Şi   gurilor,  constituit după  cri­  turi.  Cineva,  clndva,  a  fă­  Ungurii'  n-au  strigat   în   să  iau  cuvîntul  în  şedinţa   minăm  cu  această  toleran­  li
          chiar  dacă  pare   desuet,   terii  gregare,  este  pe  locul   cut  njşte  promisiuni.  Era   .limba maternă:  „Jos  Ceau-   solemnă.  Era . vacanţă  par­  ţă  care  nu  ne-a  adus  ni­  1!
         -eu,  personal,  vreau  să  ies   doi.  Vor  mai  fi  alegeri.  Ni   aşteptată  căderea  dictatu­  , şeşcu";  Jos  tiranul",  Jos   lamentară,  după  cum  bine   mic  bun.  Iar  pe  de   altă
          în  faţa  Europei,  dacă   va   se  cuvine  măcar  un   loc   rii,  s-au  făcut echipe,  s-au   cizmarul".  S-a' strigat  nu­  ştiţi,  şi  m-am dus  la  Bucu­  parte,  mă-ndurerează  fap­
          fi  nevoie, .în  costum  popu­  înaintea  eelor  de  mai  sus.  făcut  apoi  promisiuni   şi   mai în limba română. Pen­  reşti.  Am  fost  pus  în  faţa   tul  eă  ziua  de  30  august,
          lar românesc.                                      aşa,  dintr-odată,  tîrgul  a   tru  că  nu  şe ,ştiâ  care  va   unui  text  Am  avut  cam   îndoliată  pentru  noi, a  tre­  II
                                       —  Sîntem  de  părere                                                                             cut.,  cu  totul  neobservată   II
              —  Sînteţi  membru  al   că  se  poate  minţi   nu   fost  stricat  pentru  că  a  a-   fi  destinul  Revoluţiei.   In   două  ore  între  citirea  tex­  în  presa  maghiară  din  Ro­
                                                            părut  Vatra  Românească,
                                                                                      momentul  îrf  care  victoria
            Partidului  de   Uniune   doar  spunînd  o  minciu­  ce  a  zădărnicit  -  tîrgurfîe   a  fost  cjără,  unora  îî  s-a   tului  şi  şedinţa  solemnă.   mânia.  Dumnealor  nu  re-   1!
            Naţională  a  Românilor.   nă,  ci şi  omiţind  a  spu­                                            Am. găsit  acolo  un  loc,  în­  .  cunosc  hortbjfsrnul,  Vor­
                                                                                      făcut.  ' dintr-odată,  greaţă
            Citeva  cuvinte,   vă  ru­  ne  un  adevăr.  Şi  asta   făcute.           de  limba  română-  Şi  ast­  tre  două  virgule,  în  care   besc-  in  şchRgb  de  tegio»
            găm, despre această gru­  cu  referire  Za  rezulta­  —  Rog  a-mi  fi  permi­                     mi  se  păree  că  ar  putea   narism,  vorbesc  de  faptul   1!
            pare politică.            tele  comisiei  de.  inves­  să  următoarea   supozi­  fel,  . nostalgiile   Vftgariel   fi  introdusă o  frază  şi  aste   că  Vatra  Românească  ar   2(
                                                                                                           a
                                                                                      mari,  da  federalizare
                                     tigare  a  evenimentelor   ţie:  Guvernul  nu  pare                       pentru  că  şute  de  ani,  o-
           —  Nu  trebuie  să  ne  as-                                                Transilvahiei,  dă   autono­  presorii  noştri  au  ştiut-  să   avea  caracter  fascist,   ex­  21
          eundem  după  deget!  Va­  de  la  Tîrgu-Mureş,  din   a  fi  prea  interesat  de   mizase,  de  autodetermina­  ne  exploateze  la  sînge'.to­  tremist.  Ar  fi  fost  bine  ca
         tra  Românească  este  o  or­  martie,  care  tntîrzie  a   comunicarea  rezultate­  re  maghiară  in  România,   leranţa.  Or,  gesţul   acela   la  nişte  depuneri,  (te  co­  21
                                                               lor  anchetei  Dar,
                                                                                 Za
                                     se  comunica.  In  miezul
         ganizaţie  nepolitiCă,   dar   lucrurilor  Jiină,  ce  pă­  Tîrgu-Mureş a curs sînge,   de  constituire  a  minorită­  garanta,  în  continuare,  o   roane  în  Ip,  Trăsnea,  Săr-
          nu  şi  apolitică.  Nu  ne  pu­                      poate  tot  atit  de  mult   ţii  maghiare  ca  populaţie   toleranţă   necondiţionată.  maş, să vină şi U,D,MtR.-ui,
          tem  despărţi  de  acel  „zoon   rere aveţi ?                               majoritară  şi  nu  minori­                       în  semn  de  toleranţă,  mă­
         jpolitikon”.  Deci,  face,  în-   —  Am  mai  spus.  Bănu­  cît  la  Revoluţie.  tară  —  cum,  de  fapt,  este   Eu n-am dorit să fee alt­  car  a l  a  frunză  dacă  nu
         tr-un  fel,  şi  Vatra  Româ­  iesc  că  sînt  prea  mulţi  in­  —  în  20  martie,  Ia  Tîr­  — au devenit realitate. Va­  ceva  deeîf  să  atrag  aten­  cu  o  floare.  N-a  fâcpt-o,
          nească  politică.  Ea  nu  este   teresaţi  sâ   prelungească   gu-Mureş  s-a  dat  o  lovitu­  tra  Românească  a  apărut   ţia  eă  nai  nu  ne   putem   Toleranţa  este  invocat-  u-   22
         organizaţie  politică  în  sen­  durata  de  la  săvlrşirea  u-   ră  de  stat  pe  plan  jude­  ca  ripostă  la  această  stara   îngădui  a  fl  mâl  toleranţi   nijaţeraî.
          sul  că  nu  va   participa   nor  fapte   antiromâneştl,   ţean.  Primăria  a  fost  ocu­  de  lucruri.. N-a  fost o  pro­  decît  legile,  Ar  fi  o sama­  Alături  de.  mwn-   22
         niciodată  la  alegeri  şi  nu   la i constatarea  lor  şi   la   pată  de  Unguri.  Şeful  a-   vocare !  Este  o  rlppsţă  $   volnicie.  Ar  fi  un  acf  de   mlrl,   şttmMe . dp.'/u:-/.»   23
          va  trebui  să  guverneze  ţa­  stabilirea  vinovăţiei.  '  To­  cestri  diversiuni  este   ac­  va  fi,  de  cîte  ori  trebuie,   nesupunere  civică.  semtor şi prege&jti?.  un
          ra.   In   aceste  condiţii,   leranţa  românească  struc­  tualmente  expertul  Unga­  o ripostă !    Mărturisesc  că  nu  ,  mă   îndemn   ta  nojtr  23
         P.U.N.R,  este,  de  fapt,  for­  turală  va  face  ca  între  sfi-  riei  In  Parlamentul  Euro­     gindeam  că  această  butu­  moţii  Apusenilor      C
         ţa  politică 'a  Vetrei.  Dacă   vîrşireâ  unor   infracţiuni,   pean':   dl.  Kiftcses  EtŞd,   . —  NC Oţl  pritea - oferi   rugă  mică  a  mga ar îi  pu­  mai  ştiu  a  răspunde  n -
         românii   din  Transilvania   a  unor  acte  clar  anti româ­  cetăţean român de naţiona­  citeva  amănunte  legate   tut  ii  în  stare  să  răstoar­  nei  chemări  ca  cea  a   c
         —  şi  cei  din  Hunedoara ■—  neşti,  şi  constatarea  vino-.  litate  maghiară.  (Sînt,  din  de  intervenţia  din  Parr  ne  un. c m   unguaese  atit  lomului I
   1   2   3   4