Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_224
P. 2

PAG.  2                                                                                                                                  CUVTNTUl LIBEI


        D e s c h is    de   cu-   de  cercetare,  bănci şi  aso­  încălţăminte  şi   blănărie               U   I.C.R.A.  $1  I.C.R.M.
       rind,   Tîrgul   Interna­  ciaţii  din  întreprinderi  de   (peste  20  de  modele  de  în­
       ţional  Bucureşti,  aflat  la   producţie,  agenţii  de  pu­  călţăminte  pentru   copii,
       cea  de  a  16-a  ediţie,  a  po­  blicitate  şi  peste  90  db  fir­  femei,  încălţăminte  sport,   Abateri,  ilegalităţi,  favoritisme I?  (II)
       larizat  atenţia  unor  nu­  me 'particulare.     cît şi pentru ocazii, cojoace,
       meroase  cercuri  de  afaceri,   Prezenţa hunedoreană este  , căciuli  etc.).
       specialişti  din  ţară  şi  de   asigurată  de  unităţi  ca :   I.M.C.  Deva,  unitate  spe­  lata  că  am  ajuns  şi  la   cum,  promitem  să  ne  o-   duse în  valoare  de 234 681
       peste  hotare.   '  ■    «Tricotaje” Hunedoara,  „Vi­  cializată  în  materiale  de   I.C.R.M.  Şi  aici  treburile   cupăm  puţin  şi  de  aceas­  lei!  Şă  mai  amintim  că
         Anul  acesta  participă  cu   dra"  Orăştie,  „încălţămin­  construcţii,  oferă  colabora­  sînt  cel  puţin  dubioase.   tă  chestiune.   Încheiem   magazinul  mixt  nr.  1,  si­
       pavilioane  oficiale  un  nu­  te"  Hunedoara,  I.M.C.  De­  rea  pentru  o  gamă  variată   Raportul  Inspectoratului   capitolul  tv.  cu  două  în­  tuat  la  periferia  oraşu­
       măr  de  peste  32  de  ţări,   va,'  ale  căror  produse  se   de produse : materiale pen­  Comercial  de  Stat  arată   trebări:  1.  Dacă  la  comu­  lui  Orăştie  şi  axat  pe  co­
       printre   care  amintim:  bucură  de  un  interes  larg,  tru  izolaţii  —>  calde  şi  reci   că  „favorizări  ce  depăşesc   na  Certe j  s-au  dat  70  te- '   merţul  alimentar,  ridică
                                                          —,  tuburi  PREMO,  prefa­  orice  limită  s-au  consta­  levizoare,  la  oraşul  _  Si-   în  luna : iulie  veselă,  ar­
                                                                                                                                       ticole:  de  porţelan  şi  fa­
                                                          bricate  din  beton,  şeminee   tat la I.C.R.M. Deva.".  Darj   meria  de  ce  numai  67?   ianţă în valoare de 264 684
                                                                                    să vedem  exact  despre  ce
                                                                                                              2.  Dacă în  oraşele judeţu­
         TIB-DO - Prezenţe                                electrice.                este  vorba.  Conform  re­  lui,  unde  există  comerţ   leii?               s
                                                           O  prezenţă  inedită  la
                                                          această  ediţie  a  tîrgului  o   partiţiei  U.J.C.C.,  comu­  de  stat,  comercializarea   Din  toate  acestea,  fie­  10
                                                                                    na  Certe}  trebuia  să  pri­
                                                          reprezintă  firma  particu­  mească  21  televizoare  alb-   televizoarelor  se  face  pe   care  dintre noi  poate  tra­  10
                                                          lară  „Pădureanca",  prima,                         baza  unei evidenţe,  de  Ce   ge  concluzii.  Poate  unii   10
       S.U.A.,  -Canada,  Japonia,   atît  din  partea  parteneri­  de  acest  fel  din  judeţul   negru,  15  color,  3  conge­  în  magazinele  cooperaţiei   le  aveau  mai  demult.  Să   10
       Italia,  Germania,  U.R.S.S.   lor  români,  cit  şi  a  celor   nostru,  participantă  la  o   latoare  şi  7  frigidere.  Ce   această  evidenţă  este  fă­  vedem  însă  care  au  fost
       De  asemenea,  sînt  prezente  «străini.           asemenea manifestare.  Re­  a  primii  însă  comuna?^   cută  doar  la  televizoare   şi concluziile organului de   11
       firme  individuale  din  Da­  Sortimentele  expuse  la   prezentată  prin   domnul   Luaţi  aminte:  70  televi­  color ?       control.  Prima:  „Factorii
       nemarca,  Grecia,  Turcia, -  ştandurile  acestora  urmă­                    zoare  alb-negru,  15* color,   Dar,  să  mergem  .  mai   de   conducere   de   la
       precum şi societăţile  mixte   resc  în  principal  satisfa­  Mircea  Rădoane,  firma  o-   11  congelatoare,  24  frigi-   departe.  „Favorizări  şe   I.C.R.A.  şi  in  special  de
                                                          feră  celor  interesaţi  pro­
       „Romtrans",  „Romglas"  şi   cerea  gusturilor  şi  necesi­  duse de manufactură:  cergi,   ,  dere  şi  43 "de  radiorecep­  constată  şi  în  aprovizio­  la■ I.C.R.M. nu  conduc,  nu   12
       „Reşiţa  Renk".          tăţilor  pieţelor,  vizează  li­                    toare ! ?  Un  simplu  calcul   narea  cu  detergenţi".  Din   controlează  şi  nu  stăpî-   12
         Printre  firmele  care  au   nia  modei,  pentru  anul   broderii,  goblenuri,  macra-   ne  arată  că  peste  repar­  raport  reiese  faptul   că,   nesc  dirijarea fonă/tdui de   14
       participat  cu  consecvenţă,   1991.               meuri.                     tiţie  s-au   primit  49  tv.                     marfă  în  teritoriu„  acest   14
       la  TIB  se  numără  compa­  Făcînd   o  retrospectivă   Pînă  în  prezent,  în  ca­  alb-negru,  8  congelatoare,   în  perioada  mai—august   lucru  fiind  lăsat  la  înde-
                                                                                                              1990,  la  Şoimuş  au  . fost
       nii  de  renume  mondial:   printre  produsele  aflate  în   drul  tîrgului,  reprezentan­  17  frigidere  şi  43  radio­       mîna  distribuitorilor,  , şe­  14
       ■„Imperial", „Shell" şi „Renk   atenţia  ,  publicului,   con­  ţii   judeţului  nostru   âu   receptoare.   Anomaliile   date  3,3  t  „Unitim",  4,6  t   filor  de  depozite,  unor
       Xerox” \     din  Anglia,  semnăm  peste  30  de  pro­  stabilit  mai  multe  contac­  merg şi mai deparţe.JPen-   „Deval”,  4,81  „Eldet" etc.
       „Philips"  —  din   Olanda,   duse;  noi  la  întreprinderea   te  cu  parteneri  români  şi   tru  Că,  iată  satul Vărma-   Mari  cantităţi  din  acest   merceologi  ş.a.".  A  doua:
       „Assido”  — din  Italia  şi   de  Tricotaje   Hunedoara,   străini,  în  vederea  înche­  ga,  al  comunei,  cu  circa   foarte  căutat  produs  au   „Nu  există  o  colaborare
       altele.  Ţara  noastră   este   concretizate în articole pen­  ierii  de  contracte  econo­  600  de  locuitori,  primeşte   primit  şi   cooperativele   curentă,  zilnică,  între  în­  1<
       reprezentată  de  un  număr   tru  bărbaţi  şi  copii,   ja­  mice.          jumătate  din  televizoare­  din  Rapolt  şi  Turdaş.  treprinderile  de  gros  şi   i;
       de  190  expozanţi,   repre-   chete,  compleuri  etc.  Negocierile  continuă.  le  alb-negru,  adică  35  de   Nici  articolele  de  me­  cele  cu  amănuntul  în  re­
       zentînd  întreprinderi   de   Modele  interesante   se                        bucăţi,  la  care  se  adau­  naj  n-au  scăpat  de  ase­  partizarea  mărfurilor  pe   v
       comerţ  exterior,  institute  întîlnesc  şi  la  raioanele  de  CORNEL  POENAR  gă  unul  color,  6  congela­  menea  practici.  Net  favo­  magazine  ş i1  urmărirea
        «**|VAW.V/.V/.VV.V.VrtVViVOV.V.'AYr WVJVUWAVJVAWJVAW/A'.” v a v .            toare,  9  frigidere  şi   23   rizate  de   U.J.C.C.   şi   respectării acestor  repar­  H
                                                                                    radioreceptoare.' O  situa­  I.C.R.M.  au  fost  magazi­  tizări".  A  treia:  „Unităţile   H
                                                                                                                                                  în
                                                                                                                                                       special
                                                                                                                                       de,
                                                                                                                                            gros,
          Parlamentarii  din  judeţ  —   în  dialog,  in  judeţ                     ţie  asemănătoare,  deşi  nu   nele  din  Bucureşci,  V&li-   I.C.R.M. acceptă (este ren­  iî
                                                                                                              Şoara  etc.  Numai  în  luna
                                                                                     chiar  la  acelaşi  "  nivel,
           (Urmare  dîn  pag.  1!  în  vechiul  regim  revin  a-  •  nilor,  să  discute   deschis   s-a  constatat  şi  la  Bră-   iulie,  cel  din  Bucureşci  a   tabil  şi  comod)  ca  ges­
                                 cum  la  suprafaţă,  în  pos­  cu  ei  şi  să  nu  cedeze  în   nişca.  De  fapt,  despre  te?   ridicat  direct  de  la  furni­  tionarii de la magazineră   1£
       necesitatea  adoptării  de   turi  importante,  dar  care   faţa  uşilor  mai  -  marilor   levizoarele  de  la  Brăniş-   zor,  cu  delegaţie  de  la   meargă  după  marfă,  iar   2f
       către  toţi  salariaţii   din   nu  mai  au  autoritate   în   ţării  pînă  nu  rezolvă'  tre­  ca,  atrăgeam  atenţia  în   I.C.R.M.,  ceşti,  servicii  de   ele  să  consemneze  doar.   21
       fabrici  şi  uzine,  de  pe  şan­  faţa  oamenilor,  şi  aşa  une­  burile,  pînă  nu-i-  conving   coloanele  ziarului nostru   masă  şi  farfurii în  valoa­  realizarea   contractului,
       tiere,  djn  toate  celelalte   le  carenţe  se  menţin,  mer­  pe  aceştia  că  în  perime­  că  aparatele  nu  prea  a-   re  de  185 572  lei.” Şi  acest   deşi,  în  fond,  nu  partici­  21
       domenii  ale  producţiei  ma­  sul  înainte  al   democra­  trul  hunedorean   trăiesc   jung  la  destinaţie,  ci- nu­  lucru,  după  ce  în  28  mai   pă  la  această  activitate”.
       teriale  a  unei  atitudini  an-   ţiei  şi  liberei  iniţiative  este   şi  muncesc,  între  alţii,  mi­  mai  banii!  Ar  fi  intere­  ;A  patra:  „Favorizarea  e-
       gajante  şi  oneste  in  mun­  frînat.             neri  şi  siderurgişti,  ener-..   sant  de  ştiut  care  este  si­  d.c.,  mai  ridicase  de  la   videntă  a  unor  magazine
       că.  „Ne  paşte  de  aproape   Sigur,  noi,  cei  care  trăim   geticieni  şi  phimişti,  con­  tuaţia  şi  la  Certe}.  Ori­  furnizori  asemenea  pro-  duce  la  concluzia existen­
       pericolul  şomajului  şi  tre­  zi  şi  noapte  aici  cunoaş­  structori  ae  maşini  şi  ci-                                   ţei  unor  interese  particu­
       buie  să-i  prevenim,  neîn-   tem  bine  întreaga  dimen­  mentişti  —  de  ale   căror                                        lare".  A  cincea:  „Se  im­  22
       tîrziat  efectele,  considera   siune  a  vîeţii' şi  a  muncii   produse  ţara  are  ’  zilnic
       domnul  "Dumitru  Armă-   (sau  nemurtcii)  din  judeţ   foarte  mare  trebuinţă.        S I M P O Z I O N                      pune  ca  acest  fond  de   22
       şescu.  Trebuie  să  fie  clar   şi  avem  datoria  să-i   in­  Parlamentarii  au . solici­                                     marfă,  insuficient  la  ora   23
       pentru  toată     eă  a-  formăm  concret,  periodic,   tat  prefecturii  o  listă  de   La  Căminul  Cultural  din  Romos  a  avut  loc  o  in­  actuală,  să  fie  repartizat,
       titudinea  de  rdnwmeă  de                                              şi    teresantă  manifestare  prilejuită  de  împlinirea  a  110   intr-adevăr echitabil,  per­  23
       acum  nu  va  atei   putea   pe  senatorii  şi   deputaţii-  probleme,  de  cerinţe   ani  de  la  naşterea  scriitorului  Mxhail  Sadoveanu.  Cu   manent  controlat.  Aceas­  '  0
                                                          urgenţe  şi  au  dat  asigurări
       continua  mult.  încet,   în­  noştri  despre  ele,  să   le   că  vor  susţine  cu  hotărî-   acest  prilej,  în  cadrul  simpozionului  omagial,  a  fost   ta  putindu-se  face  însă   0
       cet  ajungem  Ia  fundul  sa­  cerem,  în  numele  încrede­                   evidenţiată  viaţa  şi  opera  marelui  nostru  prozator,   numai  de  cadre  Străine
                                 rii  cu  care  i-am  investit,,  re  cauzele  judeţului  Hu-
       cului  şi  nu  vom  mai  avea                                                despre  care  au  vorbit  Rodica  Bunea,  directorul  că­  practicilor  amintite”.
       de  unde  lua  dacă  nu  pu­  şă  se  aplece  cu   devota­ .  nedoara  în  demersurile  lor   minului  cultural,  prof.  Valeria  Bunea,  directorul  şco­  Rămîne  să  vedem   ce
       nem în loc".             ment  şi  răspundere  asupra   la  nivelurile   superioare   lii,  prof.  Delia Lascu şi  prof.  Nicolae Cătănieiu. Aten­  măsuri  va■ lua  Prefectura
         S-a  subliniat  că  se  men­  fiecărei  stări  de  fapt .  şi   ale  puterii  în   România.   ţia'  cu  care  a  fost  urmărită  acţiunea  stimulează  con­  Judeţului.  Pentru  că  sînt   o
       ţin  fheă  unele   structuri   să-i  afle  rezolvarea.  Aceas­  Să  avem  încredere  că  vor                                    absolut  necesare.. Cu  cît   10
       ale  nomenclaturii,   că  se   ta  presupune  însă  ca  dum­  izbîndi.  Electoratul  hune­  ducerea  căminului  cliltufal,  biblioteca  comunală  în >   mai  curînd,  cu  atît  mai   10
       continuă,  la  diferite  nive­  nealor  şă  poposească  mai   dorean  va  şti  să  aprecie­  iniţierea  unor  noi  manifestări  care  să-i  atragă  pe  lo­  bine.  10
       luri,  lupta  pentru  putere,   des  în  mijlocul  colective­  ze,  la  timpul  potrivit,  ori­  calnici în  instituţia de cultură.
       că  persoane   compromise  lor  de  muncă,  al  cetăţe-  ce  lucru  reuşit,  bine  făcut.                                         VALENTIN  NEAGU
                                                                                                                                                                11
           (Urmare  din. .pag.  1)  tut  dărîrna  nici  măcar   matele  lui  Kosuth,   au   rănesc  al  lui  Mihalaehe,   nim  la  evenimentele,  de­  în  specifickl  ideologic  al
                                  dictatura, nfecum sistemul.   omorît  peste 40 000  de ro­  a  uitat  idealul  apărării   clanşate  după  22  decem­  acestui partid I
           Spre  a  fi  mai  bine  în­  Convingerea   mea,   în   mâni şi  au  ras  de pe  faţa   fiinţei  naţionale.  .Situaţia   brie  1989.  —  Sîntem o  grupare  de
          ţeles,  voi  recurge  la  eve-   concluzie:  la  22  decem­  pâmîntului 230 de sate ro­  a fost identică şi  în  cazul   —   PUNR  s-a  născut   centru.  Nu aderăm la nici
          nimehtele istorice. Nimeni   brie,  în  România  a  avut   mâneşti.  Şi  tot  mărturie   altor  partide  în  perioada   din  tristul  adevăr  al  cri­  o formă de extremism. Ne
          din  Europa  sau  din  lume   loc  o  revoluţie!  aduce  şi  alianţa  forţelor   1926—1940.      melor  din  Covasna,  Har­                          12
                                                                                                                                    tremiştilor  români  —  în  I
         nu  a  făcut  o  răscoală   —  Faceţi,  vă  rugăm,   reacţionare cu habsburgîi,   După  a  doua  conflagra­  ghita  şi  Mureş,  din  ac­  manifestăm împotriva ex­  13
         populară  ca  cea  condusă   legătura  între  revoluţie   după  1867,  din  dorinţa  de   ţie  mondială,  alianţa  for­  ţiunile  iredentiste  ce  au   13
          de Horea,  la  1784—1785  şi   şi  partidul  dumneavoas­  a  domina  Estul  Europei:   ţelor iredentiste s-a  făcut   Ioc  şi  astăzi.  Privind  cru­  primul rînd — şi apoi îm­
                                                                                                                                    potriva  celorlalţi  extre­ I
         nici  o  răscoală  ţărănească   tră  (cu  sigla  PUNR).  ■ românii,  slovacii,   sirbil.   cu  Stalin.  S-a  ajuns  ast­  da  realitate,  mă  întreb:   mişti.  Dorim  să  creăm  o   14
          cum am avut  noi  la  1907.   —  Dacă  în  timpul  eve­  După  prăbuşire»  Impe-   fel ca în Transilvania ma­  Oare  ce  doresc, ei ?  Nu-şi   s o c i e t a te   românească  I  14
         Intîmplările  din  22   de­  nimentelor  din  decembrie  riului Habsbyrgkr, la 1918,  ghiarii  să  predomine  nu  dau  seama  cît rău fac In-  nouă,  bazată  pe  o  demo­
         cembrie  1989  şjnt  îndea­                                                                                                craţie  reală,  în  care  să  se  I  14
         proape  comparabile  cu                                                                                                    asigure drepturile fiecărui   14
         cele  .două  numite  ante­                                                                                                 individ  aşa  cum  sînt  pre­ I
         rior.  Şi  asta  deoarece  nici   Partidul  de  Uniune  Naţională a  Românilor                                             văzute  în  tratatele  inter­  15
         una  dintre  ţările  foste                                                                                                 naţionale  şi,  sperăm,  în  I  10
         comuniste  nu  a  reuşit  o                                                                                                viitoarea  Constituţie  a  ţă­
         dârîmare  nu  doar  a  unei              născut  din  durere  şi  speranţă                                                 rii.  Nu  vom  accepta,  în­ I  10
         dictaturi,  ei  a  unui  sis­                                                                                              să, .nici  un  fel  de  privi­  10
         tem.  Este  adevărat   că,                                                                                                 legii  pentru  nimeni:  nici  I
         actualmente,  la  noi,  sis­                                                                                               pentru  români,  nici  pen­  17
         temul  este  doar   politic   întreagă populaţie s-a ma­  alianţa  se  reface  cu  Hor-   numai  în  aparatele  .  de   , ţelegerii  dintre  români  şi   tru alţii.  1
         dăi-îmat  —  dar  este.  Or,   nifestat  unitar,  imediat   thy  şi  se  ajunge  la  mo­  securitate  şi>  de  partid,  ci   maghiarii  paşnici ?  Au   «  10
         a  schimba  un  sistem  po­  după  aceea  au  apărut  di­  mentul  1940.  şi In ştiinţă şi învăţămînt,   fost  expulzaţi  mii  de  co­  Vom  fi  acel  partid  ca­  li
         litic,  instalat  într-o  ţară   vergenţe,  dintre  care  u-   ' —  Îmi  este   cunoscut   făcând  o  politică  duşmă­  pii  cu  profesorii  lor,  spe­  re,  atunci  cînd  unui  ne­  I  10
         de  atâta  amar  de  vreme,   nele  incredibile.   Agen­  făptui că, în  prima jumă-   noasă faţă de români.  Re­  cialişti  şi  intelectuali  ro­  român  i  se  vor  contesta
         este  o"  adevărată  revolu­  turile  străine,  în  special  ' tate  a  veacului  nostru,  a   zultatul:  zccl  de  mii  de   mâni  din  judeţele  numi­  drepturile  reale,  va:  fi   I
         ţie.  Şi  este  o  revoluţie  fă­  cele  maghiare,  au  apărut   existat  un   pattid  cu  o   intelectuali  şi  ţărani  ex­  te,  unde  se   urmăreşte   primul  care  să-l  apere.   10
         cută vnu  de  nomenclatura   din  primele • ceasuri   cu   foarte  clară  atitudine  în   terminaţi  în  închisori,  a-   crearea unui vid de popu­  Dar:  fără  privilegii  ile­  I  20
         care  a. pregătit  o  lovitură   programe  bine   definite,   problema  naţională!  lături  de  politicienii   şi   laţie  românească.   Vor,   gale  pentru  nimeni!  21
         de  stat,  ci  o.revoluţie  fă­  cu  acţiuni  perfect  puse  la   —  Perfect  adevărat  A   ofiţerii  care  au  rupt  pac­  oare,  vinovaţii  de  toate   Sediul  nostru  este   la  I
         cută  de-  întreaga  popu­  cale,  dovedind  o  realita­  fost  partidul  memoran-   tul  cu  nemţii,  la  23  au­  acestea,  să  cheme  forţe   Braşov  şi,  lâ  ora  actuală,   21
         laţie.  De  ce 7 La  Timişoa­  te  de  mult  cunoscută  de   diştilor,  al  marilor  con­  gust   internaţionale,  să  le  ara­  ne  aflăm  într-o  etapă  de  I
         ra  a  pornit,  intr-adevăr,   noi,  Imposibil  însă  de  ac­  ducători  români  ce  au   Din  sumara  retrospecti­  te  că  ei  sînt  majoritari  şi
                                                                                                                                    consolidare  a  filialelor
      I o  acţiune,  montată  proba­  ceptat.             dus  spre  Unirea  de  la  1   vă,  o  întrebare  se  naşte   să  ceară  apoi  unirea,  cu   noastre  In  toate  judeţele  I
         bil  din  exterior  şi  susţi­  Să  vă  explic!  Ştiam  că   Decembrie  1918.  După  U-           Ungaria ? I  Cred  oare  că
      I  nută  de   nomenclatură.   iredentismul  maghiar  este   nire,  partidul  a  fost-con­  firesc  şi  răspunsul  la  ea   unei  majorităţi  de  7  mi­  ţării.  Recent,  In  iulie,  am   I
         Dar  dacă  simultan   nu   treaz  şi  că  foiţele   sale   dus  de  marele   patriot-   n-a  fost  încă  *  elucidat s   lioane  de  români  transil­  făcut  o  fuziune  cu  Fron­  23
                                                                                  Dacă înainte  s-au-aliat cu
         s-ar  fi  produs  mişcarea   retrograde  acţionează  în­  martir  luliu  Maniu.  Dar,   habsburgîi,  eu , Hitîer  şi   văneni  i  se  poate  impune   tul  Popular  Român  de la   I
         populară  din  Bucureşti,   că  de  la  Începutul  seco­  pe  lingă  merite   uriaşe,   cu  Stalin,  acum  cu .cine   veinţa  unei  minorităţi 7 1   Iaşi  şi  am  definitivat nu­  23
         Sibiu,  Braşov,  Cluj  şi  din   lului  trecut.  Stau  mărtu­  acest  partid  a  comis  o   sînt,  oare,  aliaţi  ireden-   —   Ne-aţi  explicat,   şi   mele  in  PUNR,  militând   I  0
         alte  localităţi,  atunci  cu   rie  acţiunile  bandelor  de   greşeală, uriaşă şi  ea. Du­  tiştii ?  am  înţeles,  geneza PUNR.   pentru  unitatea   tuturor
         siguranţă  nu  s-ar  fi  pu­  secui,  care,  alături  de  ar-  pă unirea  cu  Partidul Ţă-  —  V i  propun  să  reve-  Introduceţi-ne,  vă  rugăm,  românilor.  0
   1   2   3   4