Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_227
P. 3
LTĂ, 20 — DUMINICĂ, 2\ OCTOMBRIE 1590
â
— Oh, cit mă mai
frăm înt! — oftă alua LlMBAiUL MUT
tul.
— Dar cu, «ie cîie nu AL OCHILOR OMULUI (I)
mă izbesc ! ? >-t replică
barosul. încă din timpuri ime- o adevărată fereastră a
mortale, omul a fost cu- făpturii umane, prin ca-
DIN ÎNŢELEPCIUNEA NIPONĂ rios să afle dacă în Ochii re îşi proiectează gîrvSu*
celui cu care vorbeşte se rile şi mai ales
stările
REFLECŢIA ZILEI „ascunde" o taină, o sta- ' sufleteşti. Limbajul «tu*
• «îfu întrebarea aliata, tale-s pierdute pe sute de
„Oamenii care nu sînt niciodată mulţumiţi de ci propria ta, vorbărie te ani". re sufletească de bucurie al ochilor (Umtmful pti-
soarta lor sînţ c e i: azvîrle-tt nenorocire". • „Dacă te înşeală chte- sau de tristeţe. Cind ve- virii) este multiplu, el
care se piîng Întotdeauna că c cam rău atenei 0 „Vorbind de anul vii- va o dată, să-l fie ruşine dem pe unom cu lacrimi puţind să ne arăta o&
cind nu c destul de bin e; tor, rtde diavolul”. - lui; dacă te înşeală de în ochi, înţelegem că a privirea poate fi străin-
care, ăiitinci cînd e mai puţin rău, se piîng câ • Oaspeţii şi bitlanit o- două ori, să-ţf fie ruşine dat de un necaz; cînd îl citoare. sau opacă, 4ră-
vedem cu ochii „rîzînd", găstoasă sau ostilă, vese-
nu c mai bine; ferâ priveliştea cea mai ţie". înţelegcm că e vesel, bi- tă sau tristă. Da aseme
care, atenei cînd e mai bine, se piîng că nu e frumoasă cind se ridică". • „Bunătatea tatălui este
şi mai bine ; i • „Din prea multă iubi- mal înaltă ea mantele: ba ne dispus. Observîndu-se nea, privirea poate & /pă
e care, atunci cîud e bine, se piîng că nu e foarte re se face lesne ura însu- nătatea mamei este (Hai şi alte situaţii, s-a ajuns trunzătoare sau catifcla
ia concluzia că ochii re- tăi inteligentă sau & M r
bine; titâ". ' adlrtcă decît oceanul1'. prezintă o adevărată o- inexpresivă, să exprime-
care, atunci cînd totul e toarte bine, se piîng • „Dacă ţi-ai ales o ie- Selecţie de
cS nu e perfect; meie desfrânată, recoltele 1LIE I.E AIIU glindă a sufletului, a Vie- sentim ente de răcetdă stat
ţ i i ‘ psihice, lumina ochi- de călduţă
sufletească,
care, atunci cînd totul e perfect, dcplîng faptul lor reţl&ettnd însăşi viaţa răutate sau Ounâneteţă,
câ tetei M* C mai mult ca perfect; emulat- N esflrşitele scJitet- stări de extaz «te 4p na»
oare, atenei cind totul e mai mult ca perfect, con bări de expresie ale fe- păsare, indiferenţă tota
stată cu amărăciune că nimic nit-i perfect; lei umane, depind in lă etc. Privirea omului
care, atenei cînd au tot ce vor, socotesc că nu mod nem ijlocit de sclipi- atinge valori maxime a --
au tot ceea ce îşi doresc ; rea ochilor (determinată tund cînd se incrudşear-
şl, ie prezenţa unei umidi- ză cu o altă privire şi
care, atunci cînd în fine au tot ceea ce vor şi tâţi vizibile), de congestia cînd reuşeşte şă-şi im
tot ceea ce îşi doresc lac o depresie nervoasă deoarece oaselor sanguine din in- părtăşească in ' mod reci*
liu mai vor şi nu îşi -mai doresc nimic". vellşiil exterior de culoa- proc diferite Sentimente
I*I®RRE DAC — Franţa re albă (sclerotioa) al o- pe care le nutreşte, in
* Şclectată de lU E LEAHU ahtului, de pigmentaţia special pe .cete de sim -
irtsului şt de mărimea patie sau antipatie, Spe-
pupllei. Ochii, ca prelun- ciatiştil în materie susţin
glre a creierului, aduc la că numărul nuanţelor de
PENTRU GOSPODINE Iumină stări de spirit, priviri diferite, ta toata
-pe care apoi le comuni- genurile de oameni, eSţă
• Prăjitură . „Capriciul Gutuile se păstrează 3-4
doamnei*. "Cantităţi:, şase săptâmîm pe poliţe (sau pe o i celor din jur, m ijlo- de S5, Nu este exclus Că
cind, p e această cale un acest număr să Crească,
oilâ, 300 gr făinăî -W0 gr-; dulap), piuă se îngălbenesc, lim baj neobişnuit, de o datorită cercetărilor pe
zahăr, două linguri .smîn- ' Se şterge puful de pe ele extraordinară tm rieţate, care viitorul, cu tlguttn»
tîrtă, 300 gr nufl fflsâeitia» Cui d- cfcpft Uscată, apoi se frum useţe $i expresivita- ţă, le va face»
te, praf de copt. spală şi se curăţă de coa- ie. Se afirmă d e, specia- (Va urmai
Intr-un castron .se frea- jă, se taie .sferturi şi li se lişti că ochii reprezintă TON D. MANOIU
că gălbenuşcle eu 151) gr scoate mijlocul pietros, Se Desen dc ALEXANDRI' RUGEŞCU
zahăr praf, se adaugă făi- taie în felii de 1*5 em gra
nit, sniîntina şi praful de sime. Siropul se fierbe cu ---------------------- -— ---------------------------------------------------- --------------------------------------------------------------------- -
copt (1/2; pacheţel). Coca vanilieşi cînd dă în clocot
- obţinută so aranjează în- se adaugă feliile de gutui, LEGI FUNDAMENTALE
trio tavă (cu mină). Se eîte încap, ca să fte bi ne P R I E T E N I E PENTRU INGINERI NAIVI
unge aluatul cu un gem cuprinse de sirop. Se, lăsă
acrişor. Se bat tflbttfefe, se să fiarbă tec* minute, în Prietene dragă, prietene; dc vis, 1. Dacă într-un calcul iect se poate Obţine 0
adaugă 2150 gr zahăr şi o ctoeote mici, acoperite, pî- ViM iB iwhii tăi albastrul necuprins, se poate strecura o g r e -; singură ofertă dă preţ,
lingură de rom ©ride zea- nă cînd se moaie puţin, a- FOcttl ittto-al dragostei nestins. şeală, atunci se va stre- aceasta, în mod cert vă
mă de lămîie şi se bat în poi se scot cu spumiera cura. fi lnaofeeptabuft, t
continuare pînă devine o sau cu strecurătoare» şi se Prietene dragă, prietene de dor, 2. Oricare greşeală din 7. Dacă instalaţia pro-
cremă tare. Adăugă», apoi pun într-o cratiţă. Se con- Cetâtea-f tot acolo pe vîrfulmtui nor oricâre operaţiune acţio- tolip funcţieneazfi înb-
nUca şi turnăm tortei peste tinuă cu cdtelalle la fel. Drumurlle-s grele, potecile m i dor. neâză în sensul daunelor proşabil, atend acefet^l
coca din tavă. Se coace la Se aşază-în boreane şi se maxime. instalaţii, fab#«*te te
foc potrivii toarnă siropul călduţ peste PfieterHj dmgă, prietene do-acum 3. Intr-o ecuaţie, con* rie. Vor fi toate dăfedtB,
. 1 ele. Borcanele se leagă , şi Acolo sus cresc visurile dc fuia stanţele (mai ales cele 8. Orice termen de H»
• Compot de gutei, ■ se sterilizează, Dă-mi mina ta, o pasăre la drum. oare se găsesc te manua* vrare se va inţftfe^ 0a
4 gutui, 1 zahăr, cea. 4 Dlh coji şi partea din .10) vor fi considerate va- fiind multiplicat ea 2.
1 apă, 1/2 baton vanilie, mijloc se prepară peltea. GEORGe p a r a u fiabil#. 9i Modificările tete fite*
4. CSondiţifle de labora^ portante ale instalaţiei
tor nici nu se apropie de vor fi cerute atenei cînd
te mergea spre locul de e- — Poarte bine, dar mi oră, dar nu a deschis ni condiţiile reâle. de func- fabricaţia se apropie de ,
x-ecuţie, însoţit de un preot, se pure mm lung numele, meni. ţkjHâre. sfirşit.
şi se plîngea că este o căl zise patronul. . Permite-mi 5. întotdeauna dimen- 10. Acele pies# care no
dură . imapexbahtlă, Părin- să-fi spun pe scurt: Pam- siunea cea mai impor- pot fi montate te oVdtftţ
taie se ©presto şi exclamă: phil. . . © soţie iînără se alintă; tântă gre şansa cea mai inversă vor fi mofttetâ in
— Dragul ■ t>ieaf spâne — TU te pnâgi:?,C e să ☆ mare de a fi Uitată de pe ordine inversă,
soţia cu tandreţe, M în mai zic o», care trebuie — Vă place vinul ? \ .. — Aş vrea să /dc Ceva planşă. Pentru conformitate
toarcerea soţului dintr-o să Jac drumul şi înapoi... — Da, iuti lasă gura.„ d eosM t, cem m m • ţţm 6. Dacă pentru un pro- GHBQBGHE G & Vtl .
delegaţie, de «zi înainte ☆ a p ă ! mai făcut niciodată pînă
Mntem trei, La o cafenea fu angajat azi. ■
— O să ăvem copii? U un chelner nou, care se Un măştef trimite u-
Se bucură el. > bilbîia teribil. Patronul îl cenicul .la o doamnă ca — Atunci, spune s&ţpl,
— Nu. Marna a hotărît întreabă: să-i repara soneria. La în- încearcă şi găteşte.
să locuiască la, noi, — Citm ta num eţţi ? ■ toarcere, ucenicul spune :
•te ,— Pam... Pam... Pani... Mu e nimeni acasă, Selectate de
Un condamnat le moar 1‘amphil. Ain sunat o jumătate de tA U R EN fîU b o r c a
ut» cancer intestinal ? (11)
fin mai, 1948 Nkrumah, ba urgent, 11 va suci ca te pe viaţă. Credea că are pentru viaţa sa, luînd mă
revenit la Londra pentru pul; va convoca la 13 a-, o predestinare divină. suri severe, de securitate.
Un docttjrHt * în filozofie, prilie IBM prima Confe La începutul lui 1066, în Credinţele ancestrale în
devine membru al Parti rinţă a statelor indepen timpul unei lungi călătorii frrţele supranaturale 1-âu
dului Comunist Pentru dente din Africa, dorind în R.D. Vietnam şi Chină, făcut să consulte de mul
acţiuni susţinute de propa evident să. transforme Ac a fost înlăturat' prirttr-o te ori vrăjitorii înainte de
gandă şi agitaţie 1H rîn- a lua unele hotărlri. Dar
dUrile populaţiei va fi â- nici teama, nici naivitatea
testat ca şt comunist, în • PUTEREA SI BOALA sa nu-i pot' explica mega
chisorile britahice pregă- * «OALA PUTERII lomania şi paranoia. Este
tindu-i astfel un piedestal şi această făptură dovada
pentru gloria viitoare. Eli • PUTEREA BOLII că tirania derivă dirtfr-un
berat din îhchisoăre, Se va context politic, economic,
dezice de ctohtifiişti, Va - cra într-o Mecefi africană. lovitură de stat, ştire pe social, Autoetichetîndu-se
fonda Partidă! Convenţiei La 51 de ani, în 1960, po care o află la 24 februarie, ca „socialist’1, NkrUftt&h
Poporului, englezii îl vor porul ghatez îi adaugă noi vizitîndu-1 pe Mao-Tze- dobîndea o legitimitate a-
închide din nou, popu
elemente la gloria sa, vo- Dun. S-a refugiat în, Gui sigurîrtd „progresul" ţârii
laritatea sa va creşte con tîndu-1 ca preşedinte. S-a neea. In I9î2, după te şi-a sale, ca şi din doctrina de
siderabil iâ âiifelţil ihtpe- deschis drutiitlî spră dis- ignorat ..teitepţti timp de colonizării care a Urmai
gll ţări; .M piidtele alţ- edrsiiri ihtermiiiafelle, spre un an, a solicitat asisten ultimului război mondial.
geri organizate în 1951, brutalitate: cină hu-l în ţă madiSălâ ir» S S i t t h ; i Să fi fost oare trauma
partidul jsăti va ieşi învin ţelege îi, e inamic, cin# k-a diagnosticat un cârfeer psihică j^odUfi de, înlătu
gător. Nkrurhah va trece hu-1 aprobă e un trădător1. ijateştitial care avea să-i rarea sa printr-O lovitUrâ
îjin închisoare în funcţia L-a ajjejnenit cultul per- fie fatal. de stat generatoare a can
^rinţ-mînistnî, împar- sonaii'^|i|i vâ colecţionai 6 Petrecind .10 ani îft cerului intestinal? Medi
id puterea CU guvCTrffi- serie de titluri onorifice şi S.U.A., Nkrumah mj a ră» cina actuală reţine impli
S •ul din parteâ GÎstfinvBfP- tbî M ul Ă l fUticţli, 1 s-ad tnas în afara interesului po- carea traumelor psihice îft
wealthului pentru urmâi «fedîbat ţtofem# şi cînteceţ litmogilor şi psiMatmer a- geneza catieerului.
torii şase ani, pînă la mo numele său S-â SiJft UflOt Jtfericani. Intre 1055 ŞTlDţ^
mentul independenţei, în străzi, toeajit^i, i ^ a » vi- au aVUt Ioc IO tentative de (Sfirşit) Desen de CONSTANTIN GAVRILA
1957. i ... dicat st^tuL. în , |?-ă âsâsînll îm ^faiva sa, «eea-:
Succeisul său îl văschim - âr&lăt tittdl de ce l-ă îăCut să se Dir, CORNEL STOICA
