Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_237
P. 3

4  NOIEMBRIE  1990                                                                                                                               PAG,  1

                                                                                      M           »     ?       >KWWW»t»HWt*tMt»t< >!«>♦»»»»>»»»♦♦


          4  XJ&k   3 B 8 âC
                                                                                  NER O-INCENDIATORUL ROMEI? 0 )
                                                                                    /d  momentul  răsăririi   4iu,  toţi  făcând  parte  din   Una,  care  de  curînd  îşi
                                ZILEI                                             soarelui,  in  ziua  de  jg   neamul  Qeţqrilqr-  /ş  pe­  pusese  capăt  zilelor.,
                                                                                  decembrie  87  e.«„  venea   rind  Agripptnri  1  m  tvl   pă  nuntă,  iat&4  pe
         „Calomnksâ  ctt  mdrăiaaolâ;  până                                       pe  lame  Nero,  fiul  fru­  ocazia:  unchiul  ei,  împă­  devenind,  atît  fiu  cît
                                                                                  moasei  Agrippina   şi  al   iatul  Claudiu  (10  î.e.tţ,   ? intre  dl   împăratului
     urraâ  tot  r&DÎne  c e * o ‘                                                pstrictemdui Omesuş Bo-   «-   54  e.n.)  rămase  văduv   laudiu.   Agrippina  este
                                                                JBSm  tete  t a f t »
                                      HBIOD            naiului  relatarea         mitus Afţenebaţbis /„Sâr­  la  virate  de  5»  de   m i.   pusă  pe  fapte  mart.  Im
                                                                                  b i  de  argmă“p  I a   « j-
                                                       lui 4                      manL  naştere# unui  copil   Şmecheră  ea  întotdeauna   mijlocul  turui  octombrie
                                                                                                                                  54  ea  U  omoară  pe Clam-
                                                                                                          Şi  făţă  scrupule,  nepoata
                                                        —  Acuzatei               tp  răsăritul  soarelui  era   Agrtppim  sş  virt*  pe  diu,  servindu-i I »   i n i
                                                                                                          -- ţ)  Ţri^Jşyţ
                 DESPRE  CALOMNIE                      viată.  Perioada           considerată  d*  tate  au­  s i -Q   pe     |t  ciuperci  otrăvite  (al  trei­
                                                                                  o«r.  l to   naştere,  tatăl  htf
                                                                                                                                  lea  soţ  otrăvit}.
                                                       preventiv  de  M   tis; silo 1   fterp  #t  *pu*  celor  ee   ta,  căsătorită  cu  Claudiu.   A g^plnd  ia  rs»
        •   „Aruncă  netei  P«  z*d ;  Dacă  a»,se  lipeşte,  va   se va  scădea dla  termenul   veneau   să-l   felicite i   „Dragul  meu  soţ fi tţngbt   le   fa  mMM   h ă ţu rile
     lăs» totuşi urme*.                                de detenţie...             „...din  mine  şt  Agrippina   -r—  *  09V  m    npermhil  şi  adună   ia
                                                                                                          —  t  se  adresă  intr-o  zi
         •   „Gura  catornwatorului  c  mai   periculoasă  ea                     nu  se  poate  naşte  decit   Agrtopina I  tui  Claudiu  «~   scurt timp suma de  2Q de
                                                                 '•ft  '
     guna ţevii de puşcă*.                              —  Tatăl  meu  şi-a  luat  o  ceva  detestabil,  o  mono-   a»a   mgt m i  milioane  de  sesterţi,
                                                                                                                                                   «3
                                    proverbe  arabe    maşină  nouă  şi  c  foarte   răcire  pentru  popor".  Să   de  a cornul  nostru,  al  « are  cumpără  pa  o,
         •  ,jG  piatră  pe  «ar*  fiecare  scaîpă.  pisă  la  pe­  mtodru  de  ea.   - ■  . ■?  f i .f<Vţ, $9&U,  un  profet?   Cezarilor,  f i  gărzile  pretoriene
     rnă v iM -m m eZ -'  •,■■■•■■'■                                              Acest '«Of**  eu  părul  şi   dormem"           să-l  accepte  pe  Nero  ca
                                     proverb  danez     —  Cum  aşa ?  .  .  ” .  faţa roşcată, a trăit  liniş­  pată  (a  pradina  noastră t   împărat.  Şi  iată-l  pe  a-
            «1F4  bluc  «ji  Mag.  lumea  să  vorbeaşcg".  —  Toată  noaptea  a  stat   tit  pînd  Io  vârsta  de  trei           egsta,  la  vîrsta  de  numai
                                    proverb - J&ancez  în  garaj,  a  vopsit-o,   i-a   Iad  răpţeşe  erjpn   ea  stare,  iti  cer   mina   17  ard,  al  cincilea  im p *'"
                                                                                                          fiicet tale Octavin  pentru
        •   „înnegrini  pe  altoi,  au  te  albeşti pe, tine".  schimbat  numărul...      aceşţft  fiind  q-   frumosul  mm  fiu  ffero*,   rut  al  imperiului  ramau.
                                 proverb  ‘mttataesc            ", $ţ '                   soţtn  ba,  prbt.   JDe  «cord*  —  răspunse   Agrippina  îşi  văşaim  vi­
         •   „De-ai fi limpede ca gheaţa şi curat ca zăpada,   —  Faci  cute Vrei, dor eu   miiteare.  In  aurind,  A-   Claudiu,  fără  a  sta uuOt   sul  cp  ochii.  Primii  rinei
     şi  tot  nu vei scăpa de calomnie".               n-am  să-ţi  asal  dau ounie,  &SfWfW .se  mărite  . cu   pe  gtnduri.   „Săptămîna  -m i  ai  domniei  lui  Nero
                                                                                                     pe
                                                                                  un  bogat  patrician,
                                    proverb  englez   «s p u n e ;  tatăl  fiului  său.  . anine  ’Rassc nins  Crispau..  viitoare  va  avea  toe  lo­  m -5 9   o,n.i  rămîn   c«t
                                                                                        l H»wB*TwW  \rfTT5jlwOr
           „Elogiul  nu  trece  dincolo  de  «şa  încăperii  In    *   căsătorie       a. AtaA-şta'ta nun-   godna  celor  doi   tineri,   « a i  buni  pe  care. f-«  m
     cane se'  dfoebtă,  in  timp  te  caloj   *Ş»     pentru  mlncfdşttma^-  *-  :  tfi^acesţd  tt m Ş  Agrippi-   far  peste  patru  ani,   în   m t  Roma.  El
                                                                                      esţi
     pile şl zboară ptaă la capătul lumii”.             —  Dă-mi  «tasul  bani   meii  prin arfn  testament,  toa-  anul  33,  nunta,   finind   ză  o  parte  dm
                        r                 VallaitaK  ;  peptru  impflsţnînigre 1  td averea.  După două luni   seama  de  vîrsta  lor  şt de   reduetţ  pe  altele,
         •   „Nu  vg temeţi de idmle,  calomniaţi totdeauna?     ☆                Agrippina  tşt  ucide  saţul  legile  imperiului  roman"   te  Romei  o  sumă  imen­
                                                                                                                                  să  de  bani:  400  de  ses-*
     chiar  dacă acuzatul  vă  va  răsturna  spusele,  zaa» »    ş-  Sc  spune  că  alpiniştii   tot  prin  . otrăvire.  Visul   * -  a  încheiat-cu  emfază   terţi  de  persoană.   Plă­
     făcută,  şi  deşi  se  va  Vindeca,  cel  puţin se  vor  vadea   cad de pe sttnca aceea fnal-   <fi  grf  sâ  afungă  împă-   împăratul.  La  25  februa­  teşte  pensie  ruMIMm  şi
     cicatriceloft,                                   tă  de  trei  sute  de  Hfeţră  /.  ^    r&OesS,  fiind  strănepoata   rie  50,  Nero  este  adop­  senatorilor  fără  avere,
                                     M ă t a m i a    1    Exagerări !  De o ^ c g    ttyţifyaŞfLţbi Wiberiu,  sora   tat  ea  tiu  de  către  Ctmr
         »   „Na-l  forţă  sau mărire  în  astă  lume,  care  să   cad  numai  o  dată.  '  '             diu,  alături  de  fiul  său   (Va  urma)
     scape  de  cenzura  calomniei.  Ea  loveşte  pe  la  spate                   împăratului  Qallmla   şt   Germanicus,  ee  La  avut     I.  MÂNGIU
                                                                                                          cu  soţie  Valeria  Messa-
                                                                                  nepoata împăratului Clau-
     virtutea cea  mai  pmă*.                                 Selectate  de
                                       Shakespeare       LAURENŢIU  BORCA                                     NNhNh*ep WWiMSWM*.»
                            Selecţie de ILIE LEAHII         T -
                                                                      J»SEUOO FABULA
                                                         O  lecţie deschisă, c-un grup de personaje          FLASH !
                                                         ea nişte animale din jungle africane,
                                                         lipsite doar de blănuri şi dc atari penaje,                              ploaie de  frunze  roşii,  din
                                                         dar  care se mănîncâ şi care-şi pun capcane.                             pruni  au  căzut  ultimele
                                                         Să zicem cam că leul, ce le ţipep aproape,                               prune  vinete  de  frig,  ră-<
                                                         a  fost muşcat de coadă şi, wuiţt prea înţelept,                         ■mase  pe  crengi  încă  de
                                                         a părăsit terenul şi,  fericit să seape,  ^                              la  cules,  cîteva  mere  ro­
                                                         a mers văzînd cu.mâgL urmfnd««şl AntaUl drept.                           şit  acoperite  de  un  strat
                                                         Treziimu-se deodată"ant de „democrate*,                                  albăstrui,  ea  de  parafină
                                                         cg-şi devorau ţi M i  s-ajungă elf «nai sas,                             au  rămas  pe  crengile  ne­
                                                         sc-mpiedioaa ta jufiito şl Vuş gp» periate                               gre,  pustiite  de   frunze,
                                                         şi-atunci, m  luat berbecul ş»-n.feoKtea lor l-au pus.                   i arbă  părea  presărată
                                                         Se pâre a t ih t a  şl  treaba rWSotvatt                                 cu  făină,  ce  sclipea  sub
                                                         căci  la aşa glndire şi fapte-s PC mţkusră,                              razele  reci  ale  Soarelui.
                                                         dar orişice s-ar spune, in junglă niciodată                              Crizantemele  —  prinţese­
                                                         ca  leul nti-i berbeeui, de maro anvergură,                              le  toamnei  —  îşi  zgribu­
                                                         fh-icît de darnici sintem, căci ne-a-azestrat natura,                    leau  triste  petalele  rugi­
                                                         să  nu-i  dăm Unui singur atît cît poate luă,                            nite.  Grădina  toată   era
                                                         şi-n  viaţă niciodată să nu-ntrecem măsura                               pustie  şi  rece,  brusc  pă­
                                                         Căci  marc este,  Doamne, împărăţia ta!                                  răsită  de  frumuseţile  ei,
                                                            MORALA:          *    m  ,                                            Un  cocoş  eînta  mirat  pe
                                                         Cînd cel ce te blamează e doar un biet zevzec,  •  -  ■                  vtrful  unui  gard  brumat.
      •URMĂRIT!  m * m m  DC5CNEir  arimatc.             se bucură cînd arc în frunte şi-un berbec !                              Sub  plopii  înalţi  —  făclii
                                                                                                                                  galbene  în
                                                                                                                                              picioare  —
                                                                                ALEXANDRA  NiCULA                                 s-a aşternut un  covor gal­
                  Desen de  ALEXANDRU RUGESCV                                                                                     ben  foşnitor,  de
                                                                                                             Doar  la  două  zile  după  triunghiulare,
                                                                                                           ce  am  cules  strugurii  a  ruginie  ca  blăniţa   Ţinut
                                                                                                           căzu* prima brumă. Noap­  impura  de  ctmp,  se  peOr
                             sosesc  totdeauna  ceva  noutăţi^ (II)                                        tea  ţmcă  stelele  răsd'   fila  pe  cerul  albastru,  de
                                                                                                           fi  îngheţat  apa  şi  gheaţă.  "
     Iată  un  model  de  atdu-   Oirca  5  atd.  CXA,  organi­  ÎOM  Douăzeci  şi  patru de   centuaţ,  dormea  4—5  ore           Ţăranul  a  ieşit  în  44-
   dine  ire^xmsaMîă  » '    bA   za  subtile  acţiuni  împotri­  bcnfljardiere P-Ul  au  ple­  pe  noapte,  îşi  schimba  re­  rele  tăsăritrj^ m   s  rece  fi,  c »  «ta s
   Kattţafi- up  grup  de  per­  va  Libiei:  „comploturi*  —   cat  de  la  Lakenheath  diri   şedinţa  ta  fiecare  seară,   ceaţă,'  părea  tn&on;   streaşină  la  ochi,  a  pri­
   sonalităţi  britanice   ş-ău   false  —  în  Libia,  lovituri   Aştaia,  eu  acordtd  „doam-   conform  sfaturitar   găraii    vit peste hotar:
   îmbarcat  la  15  aprilie  1973   de  stat  false  prolibiene  în   ricâ  de  fier*.  Erau  însoţi­  sale  personale,   formată   de  o  pojghiţă  de  gheaţă-   —  Oare  la  pr imăvară
                                                                                                           Via,  pîna  mal  iert  gal­
   la  bordul  vasului  „Queen   Sudan,  susţinerea  inamici­  te  Je  *S  avioane-ristemă   tari militari est-germani            *om  semăna  în  pămtntul
   Elizabeth",   cu  destinaţia   lor  lui  Kadhafi  din  exil,   pen|ru  aiimmttare  în  zbor   Există  şi  data   ofictale   benă,  peste  vpapte   şi-a   nostru f
   Israel,  pentru!  a  pOt&eipk   presuni  aspira  oamenilor   ii avioata tadtei  în  «pro-   asupra  suferinţei  psihica  a   scuturat  frunze   rugi-
   la  ceremoniile   prilejuite   de  afaceri  americani  peri-'  pta»a  Gcaîuiai  Syrta  sta­  lui  Kadhafi,   diftgnoşticul   nU,  vişinii  răspîndem  O  IN A  DELEANLT .
   de  a  25-a  aniversau «  sta­  tru  a  părM   Libia,  Astfel   ţionau  două  port-avioane   variind  îritre  sghiZOitac  şi
   tului-  evreu.  în  17  aprilie   s-a  ajuns  la  executarea a   eu fo  aparate  la  bord, ga*   sindrom  manlaco-dcpresiv;
   Kadhafi  i-a  ordonat   co­  75  ofiţeri  htâeni,   proba-  ţa  de  A  neutraliza  mane-  profesorul  Franz  Gerstm-
   mandantului  unui  subma­                                                   ţg-and  din  Innsbruck  l-ar
   rin egiptean  care  făcea  es­                                              fl  avut  ca  pacient taeeplnd
   cală  la  Tripoli  să  torpileze   PUTEREA Şl BOALA                         eu  1982;  de  asemenea,  ar                  mmm
   pachebotul! t \  Megaloma­         •  BOALA PUTERII                         fi  fosţ  Îngrijit  ta  Geneva,
   nia lut Kadhafi  a condauat                                                 şâ  Lausanne.   Bizareriile    Cu iuţeală las îa urmă Carta Ilare.  .
   să  se  manifest*,  informa­          •   PUTEREA BOLII                     cere-şi  tae  ioc  ta  eompefr   Luna nu-ml Inspiră aici un ciut
   ţii  pawişe  Ammsti'ao  «S                                                   tamentul  său  stat  ceva  #*   Ard meteorit pe bolţile stelare
   arme  şi  bani  pentru  tero­  hi nevinovaţi. Au uratei   vrejte  libiene.  Nouă  avioa­  biruit.  De  ia  îndemnurile   Am  strălucit, mai laminez, au stat
   rismul  internaţional   ple­  deturnări  şi  distrugeri  de   ne  F -lll  gu  aruncat   00   adresate  poporului  pentru
   cau  do ia  Tripoli.  Infcun-   avioane,  atentate  lă  Roma,   tone  bombe  hi  ctteva  ae-   a  se  angaja  'ta  lucrări  fa­  MIEZUL NOPTU
   tînd  fără  « ţinem  Ş.UJC,   Viena, Berii». Reagan a or­                   raonice,  ameninţtad  cu  o
                                                      cutae,  unul  din  ele  chiar
   Kadhafi  tasta  şi  oapasita-   donat  -pedepsirea  lui  Ka­  ja  ţintă.  Kadhafi   lipsea   nouă  revoluţie,  ta  '  «nul   Scriu ş| nu mta am răbdare,
   tea  şi  disponihilltaţea  de                      insâr!  A  foşt  ucisă  o  fiică   1988  a  interzis pedeapsa cu   Starg şl rup şi nu mai pot,
   a riposta a acestora. Jimmy   dhafi,  ţinta  atacului  fiind   adoptivă  a  şa  In  Vîrsiă  de   'ea, a ordonat demo-   Hiezal nopţii-i pe cărare,
                                                adă­
                             cazarma  El-Azizia,
   Carter  a  îndurat  cu  stoi­  postul  liderului libian.  Mai   an  şi,  jumătate  şi  ră-   .  t  o  seri*  de  tadri-   M-a împresurat de tot
   cism  şicanele,  dar  Ronald   mult  ca  sigur  e i  se  dorea   p ii doi fii  Comportamen-   i  anunţat   sfîrşitul
   Reagan,   asigurîndu-se  că   moartea  „păcătosului*,  deşi   tm  iul Kadhafi  s-a  schim­  Ai f.  letului  cu  Ciadul I  Ce  VISURI
   sovjiettcrt  nu  vor  concura   constituţia  americană   in-   bat  ta  continuare:  a  deve-   îi  mai rezervă  pare   m -
   la  declanşarea  unui   işăz-   tar&ta atentarea ta  vlti»   nta  taai  Virimi      libian  acest  lider    Clipele-rohătate dc visuri dispar,
   boi  mondial,  s-a  hotărît  să   taEtar  ta   tafta.  ttaet, m i pasionat          t,  instabil 7          Păşiri călătoare spre ţărmuri neştiute,
   riposteze,   administrîndu-i   Raidul  a  fost     taaîşMri, pmdm                    (Sfîrşit)             Rătaîn pe marea-nttasâ legănate plute,
   lidefjdyi libiaş  o  lecţie  pe   locotenent-colpnelul   înconjurat  de  femei  tine­                      Gtoduri ta derivă spre nevăzutul far,
   care ■£$£.' p jşi^ateau de  îri  nbaptea  de  14   re,  Insomniile ’ i  s-au   a-  Br.  CORNEL  STOICA                        GEQRGE  PÂRÂU
   1   2   3   4