Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_239
P. 2

CUViNTUL  USER  NI








                                                                                                              în  oraşul  Brad,  numărul   facerea de  băuturi alcoolice.
                                                                                                             Celor  ce  au  depus  cereri   Primăria  oraşului  a  in­
                                                                                                             pentru  a   desfăşura  activi­  tervenit şi  pentru  ca   în­
                                                                                                             tăţi  privatizate  se  ridică la   treprinzătorii să obţină spa­
                                                                                                             peste 89, iar  al  celor  ce  au   ţii pentru  activitatea  ce
                                                                                                             obţinut  autorizaţii depăşeş­  vor  s-o  practice.  Astfel,  la
                                                                                                             te  30.  Cu  toate  acestea,
           „BOALA"  PAM ţNTULUI           ca  deranjat  de  mai  multe  ori.  Con­  din  anul  1976.  (I.M )  doar  circa  20  de  cetăţeni   trei  dintre  posesorii  de
                                          form  reglementărilor  in  vigoare,  pe                                                     autorizaţii  li  s-â  acordat,
                                          perioada  de  nefuncţionare  a  telefo­  •   Călina  Densuşan  —   Colonia   practică   libera  iniţiativă.   spaţiu  din  cei  deţinut  de
          Domnul  lemn  Roncea, care are  în   nului,  abonatul  a  fost  creditat  cu   A.C.H.  Oriea.  Dacă  aşa  cui»  precis   Din  spusele  doamnei  Ale­  comerţul  de  stat  Această
        proprietate  personală  un  efectiv  de   contravaloarea:  tâiei  de  abonament   za ţi  te  scrisoare  fetitele semene  nu   xandrina Faur, inspector la   preocupare  tesă  putea  fi
        103  oi,  a  venit  foarte  supărat  la  re­  prin  avizele  de  plată  lunare.  sînt  sănătoase,  Jar  pentru  îngrijirea   biroul  relaţii  cu  publicul   mai  mare  întrucît  s-a  ape­
        dacţie pentru  faptul  cfi  nu  mai  are   Cu  ocazia  deplasării  la  domiciliul   lor  este  necesară  prezenţa  mamei,   din  cadrul  primăriei,  am   lat  la  tot  felul  de  impro­
        unde  adăposti  animalele.  De  ce ?   domnului  Marton,  în  data  de  11.10.   urinează  ş i  vă  adresaţi  unui  medic   reţinut  că  4  din  unităţile   vizaţii-  Unii,  cum  este  ca­
        Pentru  că  este  ameninţat  cu  demo­  18®H  sH»  OOnstatat  că  la  acest  post   de  specialitate  din  cedrul  spitalului   private   care  funcţionea­  zul  atelierului  d«  repara­
        larea  grajdului  din  comuna Crişcior,   teiefpnic  sînt  în  funcţiune  şi  două   în  raza  căruia  domiciliaţi^  care  în   ză  sînt  întreprinderi  mici,   ţii  electrice  şi  de  obiecte
        care  a fost  construit  de  cooperativa   sonerii  suplimentare,  instalate   de   raport  de  cele  constatate,  poate eli­  5  asociaţii  familiale,  iar  10   de  uz  casnic,  şi-au  amena-
        agricolă pe terenul actualului primar   abonat  fără  forme  legale  şl  fără   bera  certificat  medical  de  îngrijire   desfăşoară  activitate  In­  jat  spaţiu  de  lucru  în  blo­
        LueacŞ,  acesta  revendicând  terenul   respectarea  normelor  tehnice  cores­  a  copilului,  te  vlrstă  de  pînă  Ut  3   dustrială.  Aria  sectoarelor   curi, ceea ce va aduce, pro­
        respectiv  ca  proprietate  personală.   punzătoare.   Deci,  deranjamentele   ani.  Aceasta  este  reglementarea  le­  vizate  este  foarte  largă  —   babil, reclamaţii  din  partea
        Deşi  proprietarul  oilor  este  dispus   reclamate  au  fost  provocate  dă  că­  gală te   vigoare,  prevăzută  te H.C.M.   de  la  activitatea  de  pro­  locatarilor.  Alţii  au  con­
        să  plătească  preţul cerut, «fii găseşte   tre  abonat.  In  data  de  15,10.1890   nr. 889/1965. (I.M.)  iectare  te  construcţii,   te   struit  tot  felul  de  barăci,
        înţelegere  pentru  renunţare  la  de­  pctentul  a  depus  cerere  de  insta­                      desfacerea  de  băuturi  al­  cum  stat  cele  din  piaţa
        molare.  in prag de iarnă fiind nevoit   lare  a  unei  sonerii  şi  s-au  emis for­  •   Nicolac  Cadar  —  Deva.  Potri­  coolice.  Dram  de  remar­  Oraşului,  inestetice,  ce  url-
        să  găsească alt  adăpost  pentru  oî.   mele  necesare,  pentru  realizarea   vit  Decretului  nr.  188/1980, anexa  3,   cat  este  faptul  că  primă­  ţesc  locul  cu  pricina.  Ar
       Grea  mai  este,   Doamne,  „boala”   lucrării  conform  normelor  tehni­  modificată  prin  Hotărtrea  Guvernu­  ria  â  avut  grijă  ca  între­  fi  util  —  aşa  cum  s-a  pto-
        pămSntului 1                      ce  prevăzute  de  instrucţiunile  în   lui  nr.  440/1990,  plafonul  de  veni­  prinzătorii  să  se  orienteze   cedat  tn  alte  localităţi  —
                                          rigoare.       „                  turi  te  raport  de  care  se  acordă   spre  acţivitetea  productivă   să  se  facă  o  strictă  inven­
                                                                                                            sau  spre  împlinirea  unor
                                                                            bursele  elevilor  şi  studenţilor   se                   tariere  a  spaţiului  comer­
           CEI  VIZAŢI  RĂSPUND                                            determină  prin  cumularea  venitu­  nevoi  ale cetăţenilor oraşu­  cial  ş i a   celui  deţinut  de
                                               POŞTA  RUBRICII              rilor lunare  ale părinţilor  sau între-   lui  şi nu  spre deschiderea   prestările da servirii,  să  se
             INTERPELĂRILOR                                                                                 de  circiumi,  cum  se  mai   analizeze  amănunţit  utili­
                                                                           tinătdrilor  legali,  Ja  rare  se  adaugă   Intimplă  te  alte  părţi.  Ast­  tatea  fiecărui  magazin  sau
                                           •   Gheorghe  Jlvan  —  Chişinău-   şi  veniturile  elevului  sau  studen­
                 ZIARULUI                                                                                   fel,  cele  10  activităţi  in­  atelier  şi.  acolo  unde  a-
                                         Criş.  Arhivele  fostei  întreprinderi   tului,  provenite  din  pensia  de  ur­  dustriale-au  profil  de  con­  eeasts  nu  este  constatată/
                                         212  Instalaţii  Petroşani  sînt   pre­  maş  sau  de  întreţinere.  In  situaţia   strucţii,  zugrăvit,  reparaţii   spaţiul  respectiv  să  fie a-
            Direcţia  Judeţeană  de  Poştă  şi   luate  şi  se  păstrează  la  Antrepriza   la  care,vă  referiţi  te  scrisoare,  pen­  electrice,  tinichigerie  ş.a.   cordat   întreprinzătorilor
        Telecomunicaţii   Hunedoara-Deva.   Construeţii-Montaj  Petroşani  Dar   sia  de  întreţinere,  care  o  plătiţi  lu­  N uraşi două  din autorizaţii­  particulari
       Urmare  articolului  „Două  aspecte",   pentru  perioada  anilor  1954—1955,   nar,  nu  se  scade  din  plafonul  de   le acordate sînt  pentru  des­  TRAIAN BGNBOE
                                         care  vă  interesează,  nu  se  găsesc
       apărut  te  nr.  179/15  august  1990,   documente de  arhivă,  acestea  fiind   venituri  care  se  au  te  vedere  la
                                                                           stabilirea  bursei  pentru  copilul  ca­
        prin  care  domnul  G.  Marton  recla­                             re  este  te  întreţinerea  de,  Dar  a-
       mă  funcţionarea  defectuoasă  a  pos­  distruse,  astfel  că  nu  există  posibi­  ceastă  pensie  de  întreţinere  sa  •-   Ide ea, tendinţele şi lupta pentru
                                         litatea  eliberării  unei  adeverinţe  de
       tului , telefonic  16561,  instalat  la  do­  vechime.  Vă  îndrumăm  deci  să  pro­  daugă  la  veniturile  familiei,  cam
       miciliul  său,  vă  comunicăm :  .  cedaţi  la  reconstituirea  vechimii  cu   are  te  Sntreţinere  copitei  dv.  din
         Intr-adevăr,  începînd  cu  luna  fe­  martori,  conform  procedurii  prevă­  căsătoria  anterioară,  pentru  acor­  mutate            rentau
       bruarie  1990,  în  evidenţele  noastre   zute  de  Decretul  nr.  92/197.6,  pu­  darea  bursei  acestuia,  dacă  este  ca­
       postul  telefonic  a  fost  înregistrat  blicat  te  Buletinul  Oficial  nr.  76,  zul.  (I.M.)   '     (U-more    oog  I)    se  unesc  peste  graniţele
                                                                                                                                     politice   care  hotărniceau
                                                                                                            între  adevăratul  său  nume,   cele  trei  ţări  româneşti.
                                                                                                            eare-i  indica  descendenţa   In  perioada  cind  situaţia
       1                                                                                                    şi  numele  pe  care  i-î  dă­  politică  şi  militară  a  celor
                                                                                                            deau  străinii,  intrase  în   trei  ţări  româneşti  era  do­
            ORGANIZAŢIA  JUDEŢEANĂ  HUNEDOARA                                                               conştiinţa  poporului   ro­  minată   de  personalitatea
         A  PARTIDULUI NATIONAL  ŢĂRĂNESC,  CREŞTIN                                                         mân.                     voievodului  Transilvaniei,
               ŞI  DEMOCRAT,  NE-A  ÎNCREDINŢAT                                                               Dacă  am  face  o  cerce­  Iancu  de  Hunedoara,   a-
               PENTRU PUBLICARE URMĂTORUL                                                                   tară  statistică,  am  ajunge   cesta   se  socotea  şi   era
                                                                                                            ia  concluzia  că  termenul   socotit  în  acelaşi  timp  „că­
                        C O M U N I C A T                                                                   de  român   românesc  cu   pitan”  sau  chiar  voievod  şi
                                                                                                            sens  etnic  şi  lingvistic  ge­  al  Ţării  Româneşti.  Dom­
         In  data  de  27  octombrie   domnii:  Mihai  Bucur  : —                                           neral  se  întilneşte  de  17   nul  Moldovei  Bogdan  al
       1990, Conferinţa  Organiza­  preşedinte,  Ovidiu  Hagea                                              ori  in  cele  11  tipărituri   II-lea  îşi  exprimă  la  1459
       ţiei  Judeţene  Hunedoara  a   şi  Corjolan  Suciu  —  vice­                                         româneşti  dintre  1559  şi   dorinţa  ca  ţara  sa  (Moldo­
       P.N.Ţ.  —  c.d.  a  ales  prin   preşedinţi,  Ioan  Popa   —                                         1588.  Adăugate  la   cele­  va)  şi ţara lu î Iancu  (Tran­
       votul  delegaţilor  Delega­  secretar  general  fteanciar-                                           lalte  menţiuni  incluse  în   silvania): „una  să  fie”,  sub
       ţia  Permanentă   compusă   contabil,  Liviu  Petreu  —                                              izvoarele  documentare,  re­  aceeaşi autoritate a lui Ian­
       din  domnii  Romulus  Silvă-  ■secretar  general  eu  pro­                                           zultă  o  frecvenţă   apre­  cu  considerat  şi  „părinte"
       şan,  Leon  Geapana,  Pom-   paganda,  Leon   Tomuţa,                                                ciabilă  a  noţiunii  cu  ca­  al  domnului moldovean.  La
       piliu  Caraşcă,  Ovidiu  Bol-   Sebastian. Domnariu,  Radu                                           racter  etnic   şi  lingvistic   'rîndul  său,  Vlad  Tepeş,
       cu,  Ioart  Borcan,   Mihai   Bogdan  Giurgiu  şi  Gbeor-                                            român  —  rumân,  românesc   moştenitorul   programului
       Bucur,  Vasile  Sibişan,  Pe­  ghe  Tuţă  —  membri.                                                 — românesc, românească  —   politic  al  Iui  Iancu  de  Hu­
       tru  Ciot,  Iulian  Caraşcă—   Ca  membri  de  onoare  ai                                            românească.  Conştiinţa  po­  nedoara  de  solidarizare  a
       jr.,  Leon  Tomuţa,   Mihai   Delegaţiei  Permanente  au                                             porului  s-â  transmis  şi  s-a   ţărilor  române  în '  lupta
       Prodan-jr.,   Petreu  Liviu,   fost  aleşi  domnii  Iosif  Ro­                                       transformat   te  conştiinţă   antiotomanâ,  socotea  Ţara
       Oetavian  Purdea,  Coriolan   man  -r  preşedinte  de  o-                                            Cărturărească.  Răspîndind   Românească şi Transilvania
       Sueiu,  Sebastian  Domna-   noare,  Cornel  Bănăţan,  O-                                             aceste  noţiuni,  cărturări-   „o  singură ţară".
       riu,  Ovidiu  Hogea,  Maria   vidiu  Racolţa,  Adrian  Teg-   -AM 5U17ATÎĂ, CA IVIREA  LAŞA  Pf  PORII-  mea  urmărea  în   acelaşi   Ideea  de  solidaritate  şi
       Prodan,  Emil  Dobrei,  Şte­                                                                         timp  şi  răspîndirea  scri­  unitate  a  ţărilor   române
       fan Lup, Radu Giurgiu Bog­  zeş  şi  Victor  Isac —  vice­                                           sului  te  limba  română  şi   s-a, manifestat  şi  mai  preg­
                                preşedinţi  de  onoare.  Cu
       dan,  Eugenia  Alexandra                                                                             ca  urmare,   promovarea   nant   In  vremea  domniei
       Petreu,  Nicoiae  Rădos  şi   excepţia  membrilor  de  o-                                            limbii  române ca limbă  de   glorioase,  de  aproape  o ju­
       Gheorghe Tută- Biroul  exe­  noare,  Delegaţia  Perma­                                               cultură,  fapt  ce  se  afirmă   mătate  de  secol,  a  lui  Şte­
       cutiv  al  Delegaţiei  Perma­  nentă  a  fost  aleasă  prin      Desen  de  ALEXANDRU RUGESCU        limpede  de  către  Coresi   fan cel  Mare.  Decenii de-a
       nente  est#  constituit   din  vot  secret                                                           în  predoslovia  Psaltiri} /din   rîndul  marele  voievod   a
                                                                                                            1570,  în  predoslovia  Raitei   încercat,  prin  domni  cre­
                                                                                                            de  la  Orăştie  din   1582,   dincioşi  ridicaţi  în  scaun
          (Urmare  din  pag.  t)   — Alte împrejurări ?   da,  şi  eu  sînt  maghiar t*  buie  să  fie :  Paria,  ergo   precum  şi  în  multe  alte   de  d,  să-şi  asigure  domi­
                                                                                                            tipărituri  din  secolul  al
                                   —  în  America  —  sau   —  Găriţi  s   explicaţie   sum! (vorbesc, deci exist).                  naţia  asupra  Ţârii  Româ­
         zone  din sudul  Spaniei  se   chiar  te  alte  zone  ale   pentru  această  inexacti­  A  gîndi   nu  e  suficient   XVII-iea.  <  neşti,  pe  care  o socotea,  de
                                                                                                              Toate  aceste  manifestări
                                                                                                                                                   fard  româ­
                                                                                                                                     altfel,  o  altă
        aseamănă izbitor cu româ­  planetei m-ara asociat, În­  tate t            pentru  a  fi.  Unul  care   dovedesc  existenţa   bine   nească,  alături  de Moldova,
         nii.  Prin  dialect,   pori,   totdeauna spontan, cu ita­  —  Poarte   uşor.  Noi   tace întruna  — nu  există.  conturată  a  conştiinţei __ de   aşa  cum  spunea,  ta  1478,
         obiceiuri,  fel  de  viaţă.   lienii  sau  cu  spaniolii,  suferite  de  absenteism.  — înţeleg  acum  că tra­  neam,   de  „neam   româ­  înfăţişind  instrucţiunile lui
         Există'în  Spania  două lo­                                              te  cercetările  d-voaştrS,   nesc",  de  «seminţie  româ­  Ştefan,  solul  acestuia  tn
         calităţi  cu  numele  Deva;                                              sistematice  şl  tenace,  au   nească”,  care  individuali­  faţa  senatului  veneţian.  A-
         altele cu numele Possada;                                                ca  punct  de  plecare  con­  zează poporul  român de ce­  ceeaşi  politică  a  Urmărit-o
         spaniolii  au  Şi  el  Plugu-   DE  M   TRAIAN ?                         ştiinţa  latinităţii  noastre.  lelalte  comunităţi  etnice.   în  Transilvania,  unde  con­
         şor,  pe  care-1  recită  la  1                                            ~  Punct de plecare, dar   Conturîndu-se  şi  limpezin-   tribuia  ou  fonduri  pentru
         Martie, începutul de an al                                               şi  finalitate.  Prin  latini­  du-se  tot  mai  bine,  con­  zidirea  frumoasei  biserici
         romanilor;  cîntecele  spa­                                              tate  —  spre  unitatea  na­  ştiinţa  de  neam  a. româ­  pe  seama,  românilor   din
                                                                                  ţională  şi  europeană.  Co­
         niolilor  au  refrene  ca  şi   chiar  dacă  miri  auzeam   Vina  noastră  e  tăcerea.   lonizarea  Daciei  de -către   nilor  va  fi  exprimata  mai   Feteăc,  ridica  biserica epis­
                                                                                                                                     copală  de  la  Vad  din oare
         cîntecele  noastre l  „A,  ju,   vorbindu-şi  limba.  Era   Tăcem prin absenţă de la   romani  n-a  fost  o  ruşine,   dar  şi  *n  izvoarele  scrise,   făcea  centrul  episcopiei  or­
                                                                                                            interne  şi  externe,  carte-şi
         iu/ iu, iu, lu, iu !". Asemă­  dovada  afinităţii  noastre   datoria  de  a  ne  afirma   ci  un  miracol  unie  te  Is­  sporesc  însemnătatea   şi   todoxe a Transilvaniei, stâ-
         narea  nu  poate  fi  rodiii   spirituale.       şi  apăra  identitatea  şi   toria  colonizării.  Şi  aste   prin  creşterea  numărului   pînea  întinse  domenii,  Ci-
         hazardului.  Ea  are 6  pre­  —  Ce  se  ştie  acolo  de­  implicit  drepturile.  Nu   deoarece  în  numai  170   lor  te  a  doua  jumătate  a   ceui  şi  Cetatea  de  Baltă.
         cisă  motivare  istorică.  Şi   spre  români,  ca  popor   străinii  care fac  afirmaţii   de  ani,  s-a  creat  o  na­  seralului  al  XV-leâ   şi  în   Din  principatul  de  peste
         unii,  şi  alţii,  stot  urmaşii   latin?       aberante  cu  privare  la   ţiune  ce  trăieşte  şl  azi.  întreg  veacul  al  XVI-lea..  munţi  fi  veneau  apoi  aju­
                                   —  Am  să  răspund  In­
         ramurii  ibero—» romane,  direct.  Cind  stat   pre­  originea  noastră  stat  cei   —  te  catedrale:  de  ce  Explicaţia  este  oferită  de   toare  ta  marile  bătălii  de
                                                         mai  vinovaţi.  Ceea  ce  un
         care,  la  noi,  s-a  implicat   zentat   ca  venind   din   om  n-a  auzit,  nu  poate   Traian?  îhsesi  condiţiile  poporului   la  Vaslui  şi  Valea  Albi  şi
         în  colonizare  într-un  pro­  Transilvania,  interlocuto­  lua te seamă. Părerea şi-o   —  Din   două   uriaşe   ramate  te  această  vreme,   în  Transilvania era chemat
                                                                                                                                     în  1479  de  braşoveni  cu
                                                                                                            etnd  legăturile de  toate fe-
         cent  incomparabil  mal   rul  exclamă:  »A,  «înteţi   formeăzfi  doar prin  ceea   motive:  pentru  că  a  fost   lunii, tadutev eeta  econo­  «arare  dor  şi  dragoste",
         mare  deeît  cea  italo—ro­  maghiar 1*  11  aduc,  însă,  ,  ce  aude.  Concluzia:  tre­  şl  este  Bădiţa ;  patera  că   mice, » intensifică şi  etnd,   fiind  Socotit  „ales  te  trimis
         mană.  Sînt  locuitorii  din   pe  drumul  bun,  spunta-   buie  s i  ieşim  din  izolare   a  fost  şi  rămtae  Oprimua   pentru  a  conferi   luptei   de  Dumnezeu  pentru  cîr-
         ţinuturile  Italicei  natale   duri:  JOacă Traian  a fost   şi  şă  intrăm  pe  scena  lu­  Princeps  —  „sâditoruî   pentru  independenţă  p  va­  muirea şi  apărarea părţilor
         a  lui  Traian.         bunicul  lui Atilla, atunci  mii. Principiu! nostru tre­  neamului  român*.  loare  europeană,  eforturile  Transilvaniei*.
   1   2   3   4