Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_241

L I B E R T A T E , D E M O C R A Ţ I E , ^ A D E V Â R !

CUVINTUL LIBER

Anul Iţ nr. 241 VINERI, 9 NOIEMBRIE 1990 . 4 pagini - 2 M

t e M w â M M i n n M M r i M i
- • ‘ ......V
ÎNSEMNĂRI DIN PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Bucureşti. Octombrie,
1990.
Alternativa demisiei , .pŢÎteţul^e' subţire, copilfc
.Vă rog- frumos doamnă,
îmi daţi şi mie nişte bani?“
resc. cu puternicie notar de
umilinţă. Barş^tee'dertn-
1 ' -A
Prin februarie, întrîn'd vieţii democratice a ţării. ţă, dtocate âe ruşins' II
privese pe.-cei ce-mi vor-
Jh i Palatul Victoria, ' pe ZejM-.pi&aitk- Sm &fc&xf
fpndul yacarniiih|i^^re^a'-- piriii.' CUrăţ îmbrăcat Jft.
mai. ales, politicos ’ ' ■' (fac
excepţie' de geîtuf de cbr-
şeală), . . . . ’ :
' jŞfâjt Aă dbdea rur
cei» na s-a putut, nici â- gâminţii.' O ; fac. -Bar5 mi
Uliwi, nici in preziua “ale­
gerilor, clnd domnii Radu
Gâ*npeanu~‘ şi Ion Raţiu,
candidaţi la preşedinţie, 'â-
vînd în vedere mutaţiile
opţiofiale înregistrate' prin
teădajtţk de opinie. ' ap
‘ aţele
o 'demiăe- triat#-
^ u i»a . Ion îlitecu a ciş- terii eşctiwr^să’ vreău. să-mi * reprim curio-
tigrit , cifceva din capre şi să con- ■ zitaieSk’lSi afhit 'fistS dftl-
voinţa tajsma a staţi ’cîteva "consecinţe. t^un'Jţeagătf ăe ’^ i i : rCel
iui naţional. . Bilanţul celor 100 de zile din Baltă "'Âlhă: ’GăiSiiriul
, De' dăta aceasta lucruri­ relfectă cft ‘se pSăitede"*£"»> Nr. 3 ‘-pentru^ oţfani.
le' s-au schimbat intrucîţ- ne configuraţia puterii de îKiiul de ten >sfS mal
vâ. Cerereg pentru demisie guvetijgrŞt. Avem* pe masa vîrSţnic" Tlecfţ' aftţ Şi^Sţ.
este formulată de domnul J de lucru a' Parlamentului Are 15 ăhîrhŞscut' filrtif’ îri'
fon Raţiu, deputat P.N.Ţ.- uiT pachet de legi ide im­ 1975, r râ^ Bucţireştr. ■*' U
ş.d. de Cluj, Asocierea peri- . portanţă covîrşiţpare p at aă'’7Uexaîţâfr' Mfhai.
tru destinul Rem&mei de .,.-
mBbă QfevaV^gi ite ; fbet -l Nu-şl cunwi^e pffifidţii. 'A
ta t iste" defft- " deja'- votate (îe£eă- s
, » -jQrinMteiL' jBkâ&mjtg ■' autonome, legea societăţi­
de C««ru. H#sţ lor‘comerciale,' eonteacit#
iriufnaieste ” stil administrativ), '' legea ;
data’ aceasta ": conflictelor de muncă, at*->
tele sînt pe' rol: legea; şh* '
ritajplui; legeasindu stelâB,;-'
' * * *
le g ^ y fattotBhii.. i T a jp ..
MttEkibeintetar •
libjului de forţe dm Aţtak guvernamentală. Rezukă'te
parea„ Deputaţilor, utwte capacitate de expresie sub
«aterttetea s-âr întări deo­ regim doctrinar şi, de ase­
dată eu «p grup de fider», menea, o put^e de con­
teribili, de IricOTfSssi -pen­ strucţie strate^ă greu de’ iţşgireî^ă .wa jăi- lâ
tru gruparea' d-lui Ion contestat... In fwpnla \ ;m „ m. Şi- Ia' cefŞif. Ir» misa
Raţiu, pâr «sta este o aătă fost necespri doi ăni î«Sî-"
poveste, care nu s-a'scris tru elaborareă- tiftui pachet
inp& |rt ptîricipiu, soilei- 4 i'cut* c
taârât demisiei ; pentru 6 i m m i .
scribii guvernamentală este..
un' «ict curent Sa evoluţia , tCentwweW II ’

De mai multă ; lipsesc„doctorii*, coreş- vatizare. ;Umi ■ optează renţierilf, cei mAi,între-
abordşrea prin * _ , .. punzăţon săti ăb&Şptţâ, da- peritfu văfiarita CojOdiiru, pr&iăţpn tote»«> î«i -por.
masi-mediaă procesului ci există, nu disţîm» de : ce coafata d®' «Ni­ : seşte-v-.şi dey^ad •. sţă- , r u v i n » t u O T r f f H i f f l w f w i
de restructurare a eoorio- afMaraâirâL riacasairă Cu merită « e atetelure « va- pîm! .mai .miilt'or acţiiâţL mi. « ' ' ■ 'T,* '
şeea ce nu certitudine, kuî câ : este Orişumf nif putem şă şu(; ’A î
u, la - ex­ nevoie*' de rite structuri nbmie, JMţostv a . nepunraC întreb^-ear: ce
primarea a fel şi fel de organizatorice — db * tre­ pămîntului, cît ,şi. c se'va-face cu acţiunile
jţuncte de vedere asupra cere la privatizare, regii , de acordare , ă *'•* emise; sînt ele utila efeă- • Iubitorii fotbalului: din Din păcate, aşa cum ne
căilor şi mijloacelor de autonome sau societăţi Pc - de proprietate pen^ir iri- rii de noi valori, de lo-' . Deva şi împrejurimi, ade­ relatam. Valeu Lâzătuţ —
înfăptuire a unul aseme- euri de’muncă, sau rămîn văraţii suporteri,- sînt în preşo^iritele secţiei' ie fot­
doar şimpte. hîrtii-Z, mare suferinţă, datorită bal Munşşul D«va echi­
Rrferindu-se la varîari- evoluţiei 'echipei lor în. a- pa. locală este la ora aceas­
se află' între ciocan şi ni­ ta dr.' Cojoearu, lă dez-- cest campionat, Mureşul ta într-o slttiaţie grea, dar
covală După ce este în­ Deva, chiar' dacă pe par­ din care (mi tete tîrziu),
demnat, inclusiv de opo­ baterea televizată, dr. cursul , anilor şi-a mai mai poate iaşi. Ce se în-
ziţie (care se crede foar­ Cdşa a aprecia* ca posi­ schimbat denumirea, a ră­ tîmplă cu Mureşul? E greu
te constructivă, dar fap­ bilă, dar nu cca' mai mas multora echipa lor de de „inventariat" întregul
tele contrazic uneori o bună, ’ ea ereînd doar suflet. Şi e normal să fie pachet de greutăţi ce apasă
astfel de afirmaţie —* r.-.v iluzia facilă a rezolvării aşa. Vă aduceţi aminte, pe umerii conducerii secţiei
n.n.) să aplice „terapia rapide a unei situaţii. Dar, stimaţi deveni, cînd echipa de fotbal, a echipei in
de şoc* sau „să tale din- acţiuni —, de retehnOlogi- divizii societăţii. pe alocuri, dialogul celor locală, indiferent în ce di­ ultimă instanţă.,
tr-o dată coada cîinelui", zare în toate sectoarele şi, Nu intrăm în detalii şi doi doctori ' în economic vizie activa, C sau B .şi Echipa ăcuză lipsa unor
deciziile şi măsurile sale mai ales, de muncă bine nu punem în discuţie o- n-a elucidat şi nici epui­ chiar cind activa în ju­ fotbalişti de valoare, .a
sînt apoi vehement con­ făcută, fără acest din portunitătea şi neeesita- zat însă problema aflată deţ, juca de cele jnai mul­ unora care să" formeze co­
testate; chiar prin repe­ urmă element fiind de ■; teâ împărţirii avuţiei de în' discuţie, ceea ce ne te ori eu tribunele pline ? loana vertebrală pe care
tate ieşiri în stradă 1 neconceput, să se creeze" care displme acum ţara. duce, vrînd, nevrînd, cu Că erau invitate la meciuri ar putea fi construită o
Există păreri şi păreri. . noi valori, să ne îndrep-. Unii sînt de părere, sus- gîndul la cunoscuta afir­ amicale divizionare A din- echipă'ou tinerii ce promit
Unii cer insistent demisia tăm spre piuit rîvnita ţinîndu-1 pe dr. Cojoca- maţie ■ potrivit . căreia : Arad,” Oradea, Cluj, Cra-
Guvernului, alţii vor să prosperitate. Vizînd aţin-.. ru, că ar trebui să îm- iova şi echipa locală fă­ SABIN CEIIBU
fie aruncat în apă să. ve­ gerea unui asemenea o- părţim tot ce avem. Alţii, „teoria ca teoria, dar cea şi ea, la condiţiile ei,
dem cum ştie să înoate, biectiv, s-a trecut la li­ din contră, zic că e sufi­ practica te omoară". Ori­ o. figură frumoasă ? (Continuare în pag. a 2-aj
iar alte categorii afirmă- beralizarea preţurilor, mă­ cient să se dea acţiuni cum, este cît se poate de
că acesta ai devenit imun sură care a stîrnit reacţii numai pentru anumite clar că sînt foarte încîl-
şi ar trebui schimbat controversate, deoarece- - procente din valoorea cite şi întunecate căile
„tratamentul".. trebuia să fie precedată’ avuţiei. Sigur, la împăr­ spre găsirea .„colacului, de
Este incontestabil faptul salvare" a economiei şi una pe zi
că averii o economie bol­ de clarificarea' altor pro­ ţire se are în vedere o a vieţii noastre de fie- :
navă. Suferinţele ei sînt bleme importante.'Dispute echitate Intre Cei ce au care zi.
dificil de diagnosticat, vii se duc în jurul pro­ croat avuţia; Dar apoi vor A N I.N Ţ :
poate şi din cauză că ne prietăţii, trecerii la pri- apărea, inevitabil, dife- NICOLAE TÎRCOB Vînd Dacia 1300, 100 km rulaţi pe foaie părţii