Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_241
P. 2
'■**- 2 ’ CUVÎNTUL LIBER l
000000a000t>0t>00e090000000000txt00000000000000000000060000&0000
-* si#-*'- ~ AT s-' - , >*' >£?****
Se înalţă un nou B c a ş s fîn t
(Urmare dih ;ţfeg. ţ) mai maţi dgeft ri scările de . Trebuie să înţelegem pri-
; ţnif «e ste Uneaţi-; deoa ' »l*f' satuţ“‘Otfcitaidia,;ta- de "«Wfel, in şp& prodhta~: *■ "
de urgenţă. Sînt mai mari rece în curînd va trebui să '» rnuna HărStl, S-a desChis ieciafdf. De aceetr am «— Sătul şi-a asurtiat
do legi de asemenea greu» -deoarece întârzierea duce vorbim de liberaUzaţea for recent un-, şantier. Jt# faţa . hotărît fă ridicăm o bi sarcina de a realiza fun
ţaţe. Tînărul Guvern al la creşterea costurilor plă ţei de muncă şi de piaţă locului am intrat în vor serică nouă, mai măre. daţia, ta s e vă înălţa un
României ,a pregătit aceşti tite de ţară pentru trece7 forţei de-.muncă.. îp .care bă cu cei ce munceau tu gcest sens s-a discutat metru deastţpra pămîntu-
pachet 'lir mai puţini1 dd rea la economia de piaţă. se iţumifcstiî şi fenomenul! aici“
lo r de .zile. A demite o a- Noi nu vom înţelege pici-* şomajului şi fenomenul su» domnul Leontin Voica, angajat săparticipe
semenea echipă ar fi. din odată toate cotai&eaţule er .jusmatţgi. muncii dă mare ne-a spuş:. înălţarea ei. Sigur, noi vom lua parte
acest punct de vedere, un conomico-financiâre antre calificare şi de mare dis- — Satul nostru are o ■ în ce Consta această ’-'attt !a realizarea funda-
act . .de - iresponsabilitate». .... nate- tate-yn, asem^nep .pro participare ? > ţiei, cît şi la - întreaga
Totuşi, Guvernul a fă ces de proporţii,' aâr fap ^clipa'^f^^^zlnf*1^ sâ^rli- , ţuiidfoC(^fc -r- Flecar* lajmilj* \ con- iv ponştrueţie, a t noului lă-
cut - greşeli^ ceea ce esţe tul că Guvernul ■ manifes Ipr, tulevărat examen de, deal. Sfîntul, Jăcaş este tiibuiecu banişicuntun- caş. '
perfect adevărat. A greşit tai îndrăzneală şi tenacita ..maturitate f* e<jptjomiaţ,de* ■k « i e ':»'« * * *pem să-l păs- că
de • multe ori şi- va mai te; ne apare1 expficit. j,Or, ■ --piaţă. Analîta - acestor in * trăiri că Wwnwtoent isto- Petru Jşjjer, , al doiiea IţRAIAN BON
greşi, cîtg vreme va sta la perioada prin care trecem cidente ne duce la con-
putere. , Numai guvernel*
lui > Ceauşescu nu greşeau,
emu ek, Insele greşeli. Gu
vernul a pronunUtt libera
lizarea preţurilor, într-un
content în «are, toţi.con
statăm efectul de sstanpi-
>eml li
beralizării. In Anglia. ‘ atât
de conservatoare, guver
nul .Doamnei sie Fier* a
st^j pe ^tueftiejdp cuţit cî*
leva Ipni din pricină itttro-
- duc**tt «n e rte x n pe «sa*
romântd, să fim cinsttţi,
nici -:^itr J<Har Hfciuaţ . |n-
seanţJk fnaiftW ipferii.
tri TflfetirtiMfF 'taetnătaa
lucruri ? Dacă ştiu, cum
indiffisssse isrtRiH it»
ten atât de- drastice 2 Iar
ei spun Că' jtfo« tfcfflon-
i Căţea '
4ismţi»etMb‘
raesmiBt- d»-|gwa|tr .-e^
dmem m itwţîae ete, un-
baniM, "-avizat* şi apta-
bate potrivîl nqnnelor b
vigonk. A«> pgtori^lie h>-
cater» caM^amşgŞBrttamm-
te petptâetdtr-pereaMâft şi
De deva uCe. trecâterii*
f*te Hunedoara « •
observaţ că la unitatea 36 Aaoesaţiitexfe garaje dre-
. a l.cMÂdb. 'Afiir ■ * ăe sois ' .
sortimental pus Hk n^WBWtâîitâ- -wa r
ziţlm ooiSwtmafowBor s-a tor -ta «şteptane, prîv^td •m ■• ryţt .
îmbogăţit cu două produse: "-
imtgoţi eu dulceaţă sete-f/eăt coaeesţoiUBca la BcBa^
ţ i cafea naturală, pe care a amţ^aaamcnteior.
consumatorul le poate • » >eoi^a-şpFa»şat. m m\
cumpăra de la toneta din putea face conform pro-
âsAeaibe'Ak liiill
to m 4%^âa$iah
ta'ta (um O re c a S i ar.
S4WW0, lavŞefţta^ pa teză- 'j
s i i ' a ~'XFa
Măreţie «Nn de ftecare priaribfo’JemŞfo i XBL-- L t
« i r meate peateu; - conamaiimi cuta» <|r taestafe eWlwrpîf SSn
tradus tu # 6 ^ ceăegii lo r^ dfeb^efbşgio a Iîng4 P»«»bî- V*dsşp,..- « -XA.
licitarea mfeilf tX-a. te-a Hpett alegerea
:lBa lat.. Jtiias 'M boeb; dteteut“ ' ’ i l
execută î « eamandA- . notă de furtUi-i*'t-pimsoaam (P a n a dta . cu,.«0rijtatri ceta* .x » * ptt
jntri sau ptfee* ie . - ntobi- etePci Awkta ttvguf ' M 4$k ri dotase tabunaKţiarau st-
Ber pejarn .baWMirte. ge- clasa a IX-a A. (T b 'K S r- •fbarte mult 0 care
terii, plăci • <&*■ lemn per»r ctisl. * ■.■* dese că ştiu fotbal ş}, ÎU- D M * ta cunoaştem. IM-
t "V-' ^ ' cru foarte inrnmumt. stat măria Municipiuiui Beta,
cjev^ii, ataşaţi echipei. f*e
OCdul Judeţean pentru 9-
buna drtşptate se întreabă duca ţie fTrieă şi Sport sita
-’nhv . stiţwrteril i «te ce secţia de Divizia C. Tinerii Ciubo- asigurarea bazei necesare pătam a sprijini ieşiri»
fiStbal a dat drumtti la nu taru, Oancea, Toth (toţi tra -detfăţuzării procesului de din impas a fotbalului de-
i ; ' A ' £tTAT F IIN ţA ^ mai' puţin de. 9 jucători, de 19 ani), Tănasă, 18 «ta, pregătire a echipei Ptoă vean. Rănaîne ca ta conti-
unit -dintre ei cu eşqperienR dovedesc caMtă^ilo ee tre acum factorii de deda» nusre sindiceteiei consiliile
a ţă. foşti divbcumart B 2 buie să le aibă w bun n-au putut rezolva poetesa- de administraţie din uni-
r, P k R in t t i< s t r ă m o f e s c SRnt mereu amHttţi (Dm>- fotbalist. Aeeştia — ţi , rulai P, Dăscăliţă reprpgra- tăţiie ecttaomiee ale Devei
tăchescu, $tef. Badea, Stoi- alţii ee se au in vedere— ntarea (sijy>li&irii) oraruhU să răspundă ţarin fapte che
fn comuna Rapolt, din persoanelor juridice de la nescu şi alţii, B drept eă bine ajutap de mai experi dintre orele 10-14 pe timpul mărilor ce li se fac de a
iniţiativa unul grup de grefa Judecătoriei Deva erau necesari şi banii pen mentaţii Iar coechipieri, desfăşurării antrenamentu- sprijini echipa In a rede
agricultori- particulari, a fiind operată prin hotă tru sapraviepxirea echipei, Tirchinkd, de 12 ani 1» De 1 lui, fiind nevoit să abando veni la matcă. Este de
luat fiinţă, recent, Sin rârea aceleiaşi instanţe, că unii dintre cei plecai va, Nlcoară, Anistmoaie. neze echipa care a pre fept şl chemarea prieteni
dicatul Independent al nr. 2O3/P.J./1990, rămasă erau cunoscuţi pentru „tra- Csiki, Valentin Popa 'şa. luat-o' inimosul Ionică .Ma- lor fotbalului care există
Agricultorilor Privatizaţi definitivă la data de 11 tativele" la unele jocuri cu pot readuce edhipa pe cavei, deşi este ocupat cu ta fiecare unitate economi
^Pămţntul strămoşesc". Octombrie 1990, prin ne- adversarii dar şi isă laşi linia de plutire. tot felul de probleme ale că şi instituţie din Deva.
vScopu! acestui sindicat recurare. echipa fără ambii portari Dar, pentru aceasta, este secţiei. Duminică diminea Ei stat acria ce adresează
i este apărarea drepturilor liderul • Sindicatului titulari— necesar ea alături de cei ţa, 4 noiembrie a,<^. um chemarea celor te drept şi
membrilor săi şi sprijini „Păm intui strămoşesc" este După părerea noastră, rămaşi ataşaţi de echipă, bla prin oraş să facă rost care efectiv-: pot contribui
rea lor în lucrarea pă- domnul Nelu Ianc. lbcui- încă nu este târziu, pen ne referim cu recunoştinţă de.o maşină pşntru trans lă redresarea fotbalului în
mîntului, în obţinerea u- tor al comunei Rapolt. tru ca «;hipa de fotbal şi apreciere lâ minerii şi' portul echipei Ia Cîmpîa municipiul reşedinţă de ju
nor recolte bogate şi a Mureşul Deva să fie scoa preparatorii de la Mina Turta. De fapt, B p « deţ, de a fata tot ce este
unor venituri cît mai Tuturor membrilor sindi să din impas. In primul Deva şi Cariera Mintia — nujăoacelor de trântori, a posibil pentru ca ech^a lor
mari. . catului le dorim o acti rjnd. Mureşul are cîţiva ju Veţel, sfi vină şi unităţilă finanţării, e prima proble preferată să nu ajungă Ia
Noul sindicat este legal vitate eît mai bogată în niori care pot să facă faţă şi salariaţii lor din Deva, mă care trebuie să d re- anul ta Campionatul ju*
constituit înscrierea sa folosul lor şi al întregii pretenţiilor jocurilor din Să contribuie cu toţii ia zdve conducerea secţiei. deţeim de fotbeM ■ . .
în registrul special al obşti.
■/
