Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_247
P. 3

PAG  3
  d u m in ic a , »  m m m m  m  »


                                                                                   Nero  -  incendiatorul  Romei?(IM)

                                                                                    Unit  istorici   şi  scrii-   praznic  copios  şi  cu  m ult.  ■'Circus  Moximus.   Vistul
                                                                                  -tori deozi(QeorgeşBdxLX,   vin,  Nero  ar fi  dat  ordin  ud Mus  repede  seînteile  iu
                                                                                  Gilbert-Sharles   Picară,   ca  imediat  şă   se  pună   lemnăria  circului  şi   în
                                                                                  Louiţ  Aragon,  Alean  De-   foc  în:  cele  patru  colţuri   barăcUe  de  lemn  din  a-
                    REFLECŢIA  ZILEI                                              oaux,   Dumitru   Tudor   ale  Romei,  din  dorinţa   propierea  circu lu ilocu i­
                                                                                  ete.j,  care  an  studiat  -şi   de  a  fi  distruse  toate  co­  te  de  cei  ce  lucrau   la,
         „Fără patrie, omul este un punct pierdut                                 scris  despre  viaţa   lui   cioabele  de  la  periferia   circ.  De  aici  focul   s-a
                                                                                                          Romei,  care  datau  de  pe
      în  hazardul  timpuiuî fi al  spaţiului".                                   Nero,  sc  întreabă  'de  ce   Vremea  lux  Jtsus  Hristos.   extins  treptat,  timp   de
                                                                                  igtorieii
                                                                                                                                  şase  zile  [asupra  a  zece
                                                                                                   •«00*
                                                                                          ,finitei",
                                 LACORDAiRE                LATfaBUNAL             tempomni  eu  ««estet jţgfp   Au  fost  şi  istorici   care   din  cete  paisprezece  car­
                                                                                  cit,  Suetoniu,  Dio  Cdssius   au  scris  că  edilii  Romei   tiere  ale  Romei.   După
                                                          ©   —  Vă  rugăm  să    etc.),  au  relatat   despre   emu  foarte  necăjiţi   de   o  mică  pauză, focul  a  re­
                                                        ne  ^puneţi  pentru   ce   toate  faptele  sâvîrşite  de   existenţa  unor  străzi late   început  şi  timp  de   alte
                                                        net  se  in(eleg ?        Nero  de.  abia  eu  50  de   de  numai .$—4  meiti,  fă -t
       •  „Trebuie să compensăm  absenţa  pria   smintire,                                                                        trei zile  au  ars încă  două
     Memeria este  ogliixta in «are  ii privim  pe cei absenţi".   .  Domnule  trebonal   ani mai tirziu de  la moar­  ră   canalizări,   trotuare'  portiere.
           ”     '   '               J.  JOUBERT        şi  iubită  stanţă,  ei  îşi   tea  lui.  De  cine  le-a  fost   etc-,  care  erau  greu   de   $Hnă  aici,  cele  relatate
                                                        dau  pentru  ceartă,   că   frică  acestora  să   scrie   întreţinut,  edili  ee   l-au   de  scriitorii „antici'. Fapt
       •  ..Numai  mina  unui  prieten poate  mwilje spinul  din   ef umblă  după femei şt   mai  devreme I   U »  răs­  rugat pe  Nero  să  dea foc   cert -este,  ţi  confirmat  de
    inimă".                                             «tapă  alte  puncte  de  ve­  puns.  plauzibil  zm , a  pu­  periferiei  Romei,  pembru   unii  „antici",  că  în  mo­
                                      «ELt'ETIIfS       dere.                     iuţ  fi  găsii.  *  SpeeiNiiştii   a  se  putea  face  o  nouă   mentul  aprinderii  Romei,
                                                                                  afirm i cm deţoă  ?-ar pune   trasare  a  străzilor,  ca  în   Nero  nu  se  afla  în  Ro­
                                                          ©   PreşediutcSe î                              alte  capitale  de  ţări
       •  ..Războiul  este  un  rău  care  dezonorează  specia  u-                „cap  la  cap"- cele  rela­                    ind;  ci  în  staţiunea  An-
    manăf".                                             ■-ţ — :Să   ne   spuneţi,   tate  de  istoricii  din  sec.   Care  dm  cete  trei  ipo­  tium,  pe  matul  mării,  la
                                        FENELON         cr-fta  realizat  cei   doi   t  şt  i i   dn.,  acestea   nu   teze  menţionate  mai  sus   vreo  50  km  de   Roma.
                                                        soţi  în  timpul  căsăto­  „stau  în  picioare“  la  o   este  valabilă ?  Nici  una,   Dăduse  el  oare  ordinele
       •  »Ra#unea  este  fiica  Timpului  şi  aşteaptă  iotul  de   rie* ?       analiză  mai  amănunţită.  deoarece  lucrurile   stau   cu  o  săptămină   înainte
    la tatei «f*.                                        —  Onorată'  QMHisle.     V u it Aia.  serfMtNrii  „cia-   cu  totul altfel.  Incendiul   de  a  pleca  în  staţiune ?
                                       VGXTAIRE         îs  timpul  eît  au Jkrst a-   sici"  au  nţşis -că  Nero  d  'B  izbucnit  in  noaptea  de   m,  în  acest  caz,  fără  să
           ^  ,                    '                    mîadoi,  Safta  şi  Nîco-   incendiat  Roma  doar aşa   19  iuUe §4  e.n.,  pe o tună   dorească  să  vadă  sau  ş8
       •  „Nimic  mai  trist  dccît  un  jwffl  care  ou  a  suferit   lac,  iei  au  făcut:   doi   ca  să  se  bucure  de  .**   pMnă, în  centrul  oraşului,   supravegheze  personal o
    niciodată".                                         miei,  tarei  «i,  «a  drian,   xpednaol care ar fi amin­  dm  magaziile  oe  adăpos­  operaţie  atit   de   deli­
                             JOSEPH DE MAISTRE          un butoi de  cincizeci  de   tit  de  ^Groaza  sublimă   teau   mari  cantităţi  de   cată ?
                                                        vedre, na topor ţi *   că-   a  etrderu  Troici",   ■  A m    untdelemn  şi  mirodenii,   (Va  urma)
       •  „Smgwăiafea  este    «tdrR  ceea ce dieta  este'.  nu(ă.               an  scrie  -eă  după  [un  magazii  construite  lingă  L  D.  MÂN0HJ
    pentru corp".                                        ©   —   Cfee  Ptwvoacă
                                 VAUVENARGUES           ocrittrile ?
       •  -Cea  mai  proastă  exagerare  este  cea  a  lacrimilor.   —  Cine  altul  dccît  el,   T  A  T  A
  .  Ea liftă ca un robinet care* nu se închide*.       care  are  dorul  de-a  o
  |                                   J.  REN ARD       M e   pe  nevastă  şi  mai   Căpiţa anilor i-apasă greu în spate,
                                                        suferă  ţi  de  boala  gelo-   Ochii, ycchi istorioare năzăresc.
    .  •  .Dacă  veţi  observa  atent  pe  acei  «arc  mr  Ă«f  şi  de  o  boală  con­  Ca nişte ramuri .firave şi-niîrziate,      • Treaba  fă-o  cum  se
   •  pot  lăuda,  care  crificS  f întotdeauna,  care  nu  sânt  mul-   jugală  de-a  lipsi  de-a-   Gindurile-i nefiinţă iscodesc.  arde  şi  şezi   «tusei
    (urniţi             «icfiro—rte  că  sict  tocuud  aceia  «sasă.                                                                 cînd .se ţade.
    de care nimeni nu                                    ©   —  Ştiţi  pentru  ce    Il văd ca pe-o nălucă aplecat fa rouă,        *   Ceia «m e rită   să fie
                                    XA  BRU3fEidE       se  «artă  «ei  doi  seţi ?  Buruiana  ofilind  printre lăptuci,             făcut,  trebuie  făcut
                                                                                                                                     Mae,
                                                         — Da. Fimdcă ca zice ,      Ce gÎBdttrî oare in capul lui bătrin mai plouă,   «   Dacă  vrei  ca  treaba
                             Selceţic de IXIE UESDU     eă e  mai cultă,  că e pe­   De odhîi-3 sfal ffatfaî afli de-adîneiT         să  se  facă,  du-te î
                                                        dichiuristă.                                                                - JBaeă  vret -sj|-»u  se
                                                                                     Nu, n-am să-mi iert. e-a mai trecut arzînd      facă,  trimite!
                                                        Cidase  şi  prelucrate  de                                o vară,
                                                                                                                                         Culese  de
                   #  U  M  O    H                          n a i  i f A t i r '     Eu huzurind nepăsător în viaţa lui amară.     Ing.  ŞTEFAN  COSTEA
                                                                                                           GRORGE  PA VEI,
      Profesorul  explică  Uniţi   La  miezul  nopţii,   un
    elev  faţwiete  feti  Xa  F « -    trecător întârziat  este ates­  Aratoiă Saudită  este  con­                                dobînzi  de , pînă  la  5  mi­
    taine.  După ce  a  terminat   tat de un ţip:     vin#;  că  şi-  în  condiţiile                                              lioane  dolari,   cumpărăto­
    de  citit  „Lupul  ţi  miehtî*,  — Repede,  banii !   crizei  dia :<*olfiil   Persic                                          rilor  de  vaci  de  lapte  li
    zise:                      Speriat,   trecătorul  Iţi   *a  produce  alimente   su-   Se prevede ea şi în aeest   rezerve  de  apă  în  rîurile   se asigură  transportul  -gra­
      —  Vezi, dacă  mielui era   împreună  mîiuile  a  rugă­  lîeiemte  pentru   consumul   an,  de  pe  deşertul  desali-   Tigru  şi  Eufrat,   importă   tuit  al  vacilor  din  (Sanda
    cuminte,  nu-1  mitica   lu­  ciune :             propriu  şi  eă  se  va  men­  nizat   să  se  obţină  6  re­  anual .7:5 Ia sută -din nece­  şi  alte  avantaje.
    pul.                          M  milă, rogu-te    ţine  pe  locul  şase  în  lu­  coltă  de  3,2  milioane  to­  sarul  de  alimente  pentru   Guvernul  Arabici   Sau-
      —  O.  desigur,  răspunse   că  tuă  întare  acasă   fără   me  între  exportatorii   de   ne  grîu.  Nici  în   condiţii   consum  propriu,  în   timp   dite  achiziţionează  întrea­
    copilul,  l-am  B   mîiicat   toni,  soţia  mă  omoară.  gria,  eu  toată   pierderea   excepţionale  Arabia  Sau-   ce  Arabia  Saudită  nu  im­  ga  producţie  de  griu:   cu
    noi.                      —  'Te cred.  dar  n-am ce   pieţelor  din  Irak  şi   Ku­  ditn nu  trebuie sA importe   portă  .grîu  .şi  produce  cea   40.0  dolari  tona  de  la  ma­
               *             face,  soţia  mea  nu  o  nici   weit,  unde  viodea   anual   alimente  ,  producţia  pro­  mai  mare  parte  din  ne­  rii  fermieri  asociaţi  şi  cu
                             ca  mai  bună.           450 000  tone.  De  altfel,  A-   prie  sasigurîad   necesarul   cesarul  de  lapte,  legume   533  dolari  de  la  micii  pro­
     E  îngrozitor  dmd  dmeva                        rabia  fiaudrtă  exporta  a-   pentru  iun  consum  cores­  şi  zarzavaturi.
    ţi  mulţumeşte  prea  mult       Sel&cia te  df   nual  1,9   milioane   tone   punzător.             Succesul  producţiei  agri­  ducători.  în  acelaşi   timp
    pentru  prea  puţin.                              griu în  42 ţări.          Irakul,  care  are   mari  cole  din  Arabia   Saudită   exportă grîu pe piaţa  mon­
                                                                                                         este  rezultatul marilor sub­  dială  cu  186  dolari  tona.
                                                                                                         venţii  (în  acest  an  peste   Datorită   subvenţiilor,
                                                                                                         2  miliarde  dolari),  ce  se   populaţia  se  menţine   în
                   0   lovitură  de  stat  medicală !  (II)                                              acordă  producătorilor  agri­  duinii  de  altădată  au  în­
                                                                                                                                  mediul  rural  şî  chiar  be­
                                                                                                         coli.  Toţi  cei  interesaţi  în
                                                                                                         cumpărarea  pămîntului,  a   cetat  de  a  « a i  fi  nomazL
     Mujahedin  în  arabă  în­  Adunarea Naţională  Con­  la  iifsteţei'/de  la   entu-   lul  •Kadhafi,  un  alt   ma-,   maşinilor  agricole  şi  a  in­
    seamnă  combatant,   titlul   stituantă  Tunisiană  a  abo­  zîasrii  Ia  inhibiţie  intelec­  niaco-depresiv,  i-a  propus   stalaţiilor  pentru  irigaţii,   Selecţie  şi  traducere  de
    meritîndu-l  cel  care   „se   lit  monarhia,   înlăturîn-   tuală,   '  !  uhiren  Tunis'iei  -cu  lâbia,   pot  obţine  credite   fără  PETRU STOIANOV
    consacră  promovării   pe   du-1  pe  bey,   proclamînd   De  fapt, .oscilaţia,;  între   lucru  acceptat  cu   entu­
    pămînt  a  dispteriikar  ădxi-,   republica,  Habdb  Burguiba   agitaţie şi  triateţe «stâe am­  ziasm.  Să  fi  cunoscut  eo-
    ne".  în  esenţă  acest  efort   fiind  aîes  preşedinte.  Noul   prenta  psihozei   maniaca­  l®ielul  prin  «ervîeîite  a«-
    vizează   jihadul,  războiul   preşedinte  era  extrem  de   depresive,  Şgur : aţdpşjul  '  le  de  informaţii  manafes-
    sfînt!  Xui  Şuiguiba  i  's-a.-,  activ,  profera  ameninţm-i   Său  era espus  la neplăeerf  . firile  psihice  cM&e .  ale
    conferit  titlul  de  comba­  îa  adresa  Frar^ei,  îp  ;îâ-   in  cazul  îa  care  ave®  cu­  Ini  Buigwba î '  îllteatior a .
    tant  suprem.            oaa  treptat  loc  megateafflKi-   rajul  să-i  conteste  Hurii­  dtenuuţat  uniunea cu  Libia,
     Intre  1962  fî  1954  s-.au   nia  fiind  evidentă  desfă­  le  Fracţie  a  fost  tratat  de   1-  a  considerat  vinovat  de
    desfăşurat  acţiuni  armate,   şurarea  unui  derapaj  ,p&-  psihiatri  la  .Faate  şi  Gene-  tfădare  pe  ministrul   de
    acte  de  terorism.   înfrin-                                              ektecne  Mohammed  .Maş-
    gerea  Franţei  în  Indocfei-                                              nfouii.
    na,  prin  căderea  fortăreţei    •   p yiSR IA  Şl BOALA                    Itieepînd  cu  ansul   1977
    Dien-Uien-Fu i-a mărit am­            •   BOALA PUTa?M                     degradarea   psitucă   i-a
    biţiile iui  Burgui-ba.  Ptetre                                            derulat  r^Jia.  -  Conform
    Mendes  France,-  şef#   gu­             •   PUTEREA BOLU                  medicilor  mai  avea   doar
    vernului  ,  fţanoez;   înţe­                                              2—  3  ore  de  luciditate  pe
    leg înd  pesfe#' atoalin,  o-   1  "  ■"!  1 "H   111   "                  ri.  Ajupgînd  in  acest  mod
    dată  semnat  acordul   de   hologic.  Se  instaurează  pe   va,  dozde  mari  de  neu-   Am  mişcător  de  oameni",
                             nesimţite  un  sistem  pater-
                                                                               ^-a  sacrificat  printre  -al-
    lâ  Geneva,  nu  a  consimţit   aalfct  gcoerator  de   cla­  roleptîoe  «fâlizate  mi  dus   ®i  şl  pe  a  doua soţie,  dî-
                                                      trej^at  la  pteotp  secunda­
    să  participe  la  un  «ăsBieţ   nuri;  tai  prim  dan   era   re:  trenrorături  Jnvsten-   vorţ&id 4e ea în X9M.  con-
    în  Tunisia,  ci   .prepuse»   ^.ţiat de  soţia  sa,  ăSaâil-              ssderînd,  cu  un  exces  de
    penta-u  «ceasta  autonomie                       tase,  ifters  gred,   ceea  ce
    internă,  Franţa  ■geriwnlnd                      «  năimeşte tBschJt«aăe ter-   ianfaronadă   patria
    în  eontinuare  pentru  Tu­  s-a  pierdut  pe  drum,  an   divă.  In  1962  a  divorţat   este  mai  prfsus  dorit  mh-
                                                                               pe  interes  perscasaî".
    nisia  politica  externă,  a- •  singur  partid,  cri  geodes-   de  MaâiSde,  pented  că  tr
                            -ţauian.  unea  dreptul  Ia  e-   eeasfa a-a eonwerift la id a-,   Oricum,  înlăturarea  uaiâ
   părave^L ^ţ#aţsae.fînan4a-   tflstajţă. Treptat, preşedjp-   mite», dar festa seţ&e a *S-   Individ  Ineapabd  Uzio  ţi
   re.  Aceste        « - « i  '    rV rjrâyrn at - 'Vsi SflB  mas  cU  dreptei  de  a   faee   psih#  dfertr-un  post  dieie
   semaat  la -2 tenie  1955,  eu   veritabil  Mlpomaniac:  vioi,   virile  îa  psteft#  preride»-   s m   deeîi  ase-
  f  doi#  zile  înainte  Burgui-   mobil,  manieraţ,   patetic,  .   . căsătortt  teu  Wa-  '■«*  «fi*  « a i  âawflt,
   ba  a  revenit -îa  Tunis  ea             g ^ â - j»   nsite '   Mmme: "*     ®  s-A-tetot.îfiră  _
                                   vestimentară,   cu   In  m    â tftst Arătat  !fa   âvltate,  fostei  preşedinte
     Independenţa                                    'lâtetefteiiiHKl  pentru   te-   htsmdx&rd  duj#   «ădte*
    lui, cu  revenirea  pe tron a                     fa m   muăfos&e,   pea-   «te  tot
   lui  ăăobammed  al  V4ea,   de rapid fa gîndire :   tr»  o  tepteSA  tetei*,  te  :
   a  deschis  nai           tfa,  itecSad M  M   O   a«ia«î  an,  sSat  fa  virilă
   şi  pentru               „ mă  fa  a&a.  de  te  totauie  te  îosaâa  ŞŞŞş&e,   ,  ,»r.
   1   2   3   4