Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_250

PAG 2 CUVÎNTUl USER h

m m
. Datorită contextului işţpi ^sarcini etc. - Memoriul a
ric specific, Transillmnia^â- Formarea naţiuni ' române şi importanţa ei {ti '■"fost respins de dieta ; cu
fost provincia românească - compoziţie aproape' -'ejtcîu'-
în -care procesul transfor­ . siv . işohiliară şi maghiară.
mării conştiinţei de sine ■ a - --Semnificaţia luptei însă şi
poporului român în conşti­ dezvoltarea tendinţelor de unitate ale poporului român a 'memoriului â fost tot
inţă naţională a cunoscut mai limpede înţeleasă de
o amploare deosebită. Pri­ .prinsul ..memoriului ţintea urmaşi/* -'Se 'dezvăluia tot
mul care a înţeles, mişca­ vedere faţă de ceilalţi lo­ noştirrţa autorităţilor din lă a poporului român, în- mai clar conştiinţa naţio­
rea naţională românească cuitori care. se bucură de Tîrgu Mureş că preoţii să­ tr-o vreme cînd'. conştiinţa: Schimbări : esenţiale . poli­ nală a românilor în măsu-
unitară, i-a pregătit un drepturi. Originea, vechi- teşti propagau „ideile eli­ naţională depăşise cercul tic e ; , naţionale în sensul ■ râ* m care-naţiunea româ­
In
program şi a forihtilâr po­ mea şi continuitatea sînt berării 'naţionalei.... vorbind ‘ cărturarilor,' fiind larg răs- participării românilor lor, nă înainta pe drumul for­
litica naţională’’ româheas- folosite - ca an se politice ţăranilor -.„despre: originea pîndită în rîndul poporu-r ' proporţia numărului mării, sale.
că‘ în mod conştient a fost care sînt sintetizate într-un lor romană*, despre con­ lui. Este Yremea cîna Sâ- adică îri majoritatea abso­ Căutarea în trecut a ar­
Inochentie .Mica Argumen­ memoriu intitulat „Supplex tinuitate, faptul că.ei sînt muil Micu, 'Gheorghe Şin- lută, la viaţa politică a ţă­ gumentelor pentru aspira­
tele sale pentru susţinerea' ' LibeDus" şi este înmînat, „băştinaşi" în aeeaStâ ţară. cai. Petru Maior, loan Mol- rii. Principiul înscris drept ţiile viitoare adică originea
motto al memoriului „Na-
drepturilor economice,, so­ în 1744, împărătesei Maria Era manifestarea cortştiin- nar-Piuariu, Ioan Budai- î rbmanâ, vechimea, şpriori-
ciale, culturale şi politice bpiteai continuitatea şi juni-
ale „naţiunii romfine* sînt tâtea de odinioară într-un
căutate în realităţile vre­ 'î D E C E M B R IE - A D E V Ă R A T A S Ă R I T O A R E N A Ţ IO N A L Ă A P O P O R U L U I R O M A N (IV), stat care cuprindea terito­
m ii: majoritatea români­ riul vechii Dacii vor sti-
lor, demonstftaţă?:eirdate- Tereza, Meritul doi Micit ţei naţionale, limpede în­ •Deleâmtf -Naum Rlmnicea- ţiunea română este cea - mula nu numai conştiinţa
statistice, verificate, contri­ constă în faptul că a^pus ţeleasă chiar şHde ţăranii nu şi alţii luptă cu condeiul maţ veche din Transilva­ unităţii etnice, ci şi a ce-
buţia românilor . faţă de bazele unui program poli­ răsculaţi cefe, aşa bum o şi cu fapta pentru ridica- • nia** este demonstrat cu ,-O *lei' pplitjfee a românilor.
stat măi mare decît a tu­ tic,. că l-a făcut cunoscut adevferesc 'mărtui-iilA' docu­ rea- poporului român din bogată argumentaţie istori­ - Pilduitoare în acest sens
turor celorlalte naţionali­ ..pritit mijloacele -ce i-au mentare contemporane; a- situaţia ' -.. nedreaptă , în că. Autorii cereau să se ni se par cuvintele lut Ef-
tăţi la un loc. Concluzia stat la îndemînă, că a în­ veaua inţenţiâ' de a scoa­ care ,• ajunsese datorită şteargă numirile jignitoare timie Murgu care, socotind
logică a acestor constatări i drăznit pentru priîria oară te pe- nobili" din ţară şi de vicisitudinilof istorice. Ar­ eu care erau calificaţi ro­ naţiunea ca una dintre ce­
cine suportă, obligaţii să se să-l susţină' cu argumente a înlocui administraţia gumentele folosite sînt, mânii. de toleraţi, admişi; le'm ai însemnate persoane
bucure şi de avantaje.'Ar­ temeinice, în scopuri-, prac­ -Străină cu alta, româneas­ de necontestat şi ele .naţiunea română să fie re-, ! morale, ce pretinde res­
gumentele sale coboară»In tice, concret?, de pătură . că. - se referă ţa originea, aşezată în folosinţa tuturor pect de sine însăşi, spu­
sfera isteriei: originea ro­ politică. '* •;-r .....* " • • ’ 'Tn procesul complex al contimiitatea. unitatea po­ drepturilor civile şi „reg- nea „Dar cum îndeobşte
mană a poporului roţnân, Irttensificareâ’"luptei na­ dezvoltării conştiinţei - na­ , nicoiare*, să i se redee îd- nu poţi respecta ceva ne-
vechimea poporului român ţionale şi a tendinţelor de ţionale, dodâ -tnişcărj: de porului român şi- justifică cui pe. care l-a avut pînă* cuiWtout;4ot.TaŞa «hiar res-
pe teritoriul .său naţional unitate politică ,a români­ mare .amploare^ .vob avea solicitarea ' drepturilor po­ în 1437 ; clerul romârt, u- . peetul naţiunii sale însăşi
şi Ojşetinuitalea neîntre- lor a. fost«dovedită de un ,un rol decisijr pună' CU ca­ litice şi naţionale, ridica'- nit şi ortodox, nobilimea j i nu ar fi decît un vis, cîtă
ruptă, «el mai vechi popor alt eveniment istoric plin racter ' cultural-tderfogij, rea la cultură a românilor. oamenii de rlnd să. fie con­ vreme ea râmlne necUnos-
din vremea lui Traian ca­ de semnificaţii. Este Vorba' iluminismul, ţi .cealaltă-"^ Aceste idei. stau, de alt» sideraţi Ia fel cu catego­ ' cută membrilor care o for­
re nu şi-a părăsit vatra de răscoala de la 1784' con­ pa^icter,,, politip, nnţiţ«w4. > fel, şi Ia baza ^memoriului riile similare, ale celor trei mează... Această cunoaşte­
nici e clipă. Acest popor, dusă * de Horea' .Cloşca şi mişcarea .şupplexului.. O din 1791, fxiposcnt -sub- nîf- V,naţiuni" ; , toţi locuitorii, re începe cu originea na­
care în unele petiţii este ■Crjşan. Aşa după cum a- galerie, ilusţrâ de cărturari mele de Sppplex Libellus fără deosebire de neam şi ţiunii, iar origineâ rtaţiu-
numit „romano-valachicus”, rată documentele vremii, iluminişti de ie sfîrşitul Valaohonun. înaintat îm­ religie să s *. bucure, _ po­ nii este piatra fundamen­
trăind în Transilvania, nu­ în plină -desfăşurare a răs­ secolului al ^VHl-lea şi trivit stării şi condiţiilor tală a: acestei .clădiri a cu­
mită yneori* semnificativ coalei, la 14 noiembrie 1784, începutul .secolului al XIX- păratului, acesta l-a trimis de: aceleaşi, libertăţi şi be­ noaşterii". - '
„Dacia*;: nu este mai pre­ pretorul - din. Aiud Henţe- leâ va, milita pentru eman­ dietei. dţn Cluj, pecetluin- neficii şi să poarte, pe mă­
jos din nici un punct de gyei Jânos aducea la cu- ciparea socială şi nâţiona- du-i astfel sparta. Dar cu- sura puterii lor, aceleaşi Prof. VIOREL VÎNAt ORU
„Surprize"
Un bfttrtn fericit
Baza turistică pentru ti­
Poate v-aţi întrebat gine are"), afumătoarea, neret din Geoagiu-Băi, stra-
vreodată, dragi cititori, teascul de stors struguri. ^Vda/Germisara, joi, 15 no-
de ce avem o slăbiciune Dar cite nu are un om
aparte pentru copii şi-bă- harnic la casa lu i! Şi iembrie< în jurul orei 11,30.
la. mşa recepţiei.
trihk Un posibil răspuns cite nu ştie un om care -Ksfe închis. Aşâ cum erau
ar putea fi nevoia Iar de are aproape virsta seco­
tandreţe, de înţelegere şi lului noşiru! Ne-a poves­ de fapt şi uşile'birourilor.
atenţia, din partea npas- tit amintiri din armată, Doar îdte antecamera aces­
tfe a celor aflaţi ca-au-, '■ din timpul mobilizării, tora ste*putea pătrunde. Nu­
măf de ani Intre cele şi lecţiile agrozOotehMce mai -«fc „surprizele"- pen-:
extremităţi ,ale vîr- de la Simeria. Mai are trh eventualii oaspeţi erau
sttd umăne. Am înţeles e- : de atunci caietele şi mul­ peaşjboptate... Rămăşiţele
cest lucru tntr-una din' te cărţi despre cultura împ&sştiate la-uşa undi bi­
silf , cind făcaam, împreu- plantelor. A studiat atit rou erau mărttfrie eâ ni-
«ă.-cu un coleg, o anche­ de muIV despre porumb,
tă :fn papolt. In timpul de pildă, incit a ajuns *. , meni nu pusese m -ziua a-
documentării; am îritilnit efectiv să-l audă cum; j f ceea mina pe «mătură. Oa­
%n:.omş fn lArstă . („din creşte. A iubit şi iubeşte re personalul de serviciu
1904 o r, trecut cern ani“ părntntul. şi gindeşte gosf n-â avut timp (era aproa­
— spunea domnul' losif - podăreşte despre cum tre-
Jur), căci despre dum­ bule 'folosit şt cu ce tre­ pe ora' amiezU) să, facă
nealui este vorba). Ne-a buie, cultivat ca să le a- Imaeine din centrul oraşului Brad. Foto PAVEL LAZA curăţenie ? .<E. Şina)
invitat să-i facem o, vi- . sigure oamenilor şt 'ani­ im
zit$. A făcut-o atit ţde malelor toate Cele nece-
frumos, de insistent şi :• sare. : /. ,,
putkt fre'ce pe la poarta la domnul Jur}, dacă tim- . Difuzarea presei - In război Mişcarea dia 15 noiembrie
parcă rugător incit n-am
Am fi rămas mai rnult
dumnealui fără să in­ pttl nu ne-ar fi minat:din (Urmară da» pop. 1| formaţie .nu-mi, este cu­
trăm. Chtyt .dacă alergă­ urmă. Căci simţeam cit, cu presa ? (ii) noscută şi o contest. Eu
turi rioastrS din ziua de, ferlait este că l-am,
un
respectivă nti'se încheia­ • căţltat, ciţm încearcă să ......... '-Tţ- ‘ *■*?*) secţia db, vot,. după . c^iţţ ştiu fost -nici acest
mort şi i-am spus
coloana " s-a pus' ui hilţ^â"
se tncă.: . ■ . ne mai reţină incă un (Urmam" jA i pmg. i) La sediul Oficiului Poş- ■ re spre cbmitetul jude-* lucru domnului deputat,
O. gospodărie mare si ipiCj prin gesturi şi vorbe tal am întrebat, jtn.ziua.de care nu mi-a putut con­
frumos rthduiiă, cu casa, blafine. D e‘altfel din în­ ce pe la 8,20—8,30, deci -7 noiembrie a.c„ de. Ştefan ţean de partid- unde* se firma înformaţig. altfel
afla monopolizată întreaga
bucătărie de vară, şută treaga comportate şi fel., mult după;ce* htcepe pro-" 'Danctu, dirigintele. ’ NI s-a dacii prhitr-o acuzaţie la
şt anexe întreţinute ' 4e de a: vorbi e greu de cre­ gramul la întreprinderi şi spus că e liber. Am vrut 1 putere. 'De-a lungul Qăii adresa .'propriilor consi­
BUcureştiului, eele- cîteva
mai, maci dragul. Cu porc, zut că acest om ştie să instituţii . şi cursurile ia , să stăm de vorbă, cu ad­ şaprtO *de .răzvrătiţi au a- lieri.
cu pul şi găini — ce mai, se certe sau să ţipe la şcoli. Daca^ de pildă, s-gr junctul domniei sale Şi* Jtm»-f«pede la cîteva mii,
ca la aripe gospodar ce se cineva. La un moment vinde de Ia ora <130. nfmlţi persoana respectivă era tţsi cS în piaţa centra- în Parlamentul Româ­
respectă. L-am privit eu dat, miţa care se cam l-ar cumpăra înainte de a liberă. Am discutat cu o- fiţ faţa sediului jude- niei şi-au exprimat oma­
admiraţie pe omul trecut dezmierda pe cuptor a începe serviciul.'* Doaa|na ficianta Blana* Şandor, cu i, Sfi se işte spre prînz, giul 20 de senatori şi de­
binişor de pragul a opt început să facă gălăgie. A Rozeta Stanciu de ’ ltţ tu-. atribdţiurd difuzabea? ea zeci de mii. putaţi, desfăşurînd un ade­
decenii, pe care povara luat-o binişor, s-o dea a- tungeria din centrul. ora­ masei. J&rterioeutoarea s-a vărat. fioriiegiu retoric. ,
acelor ,£eva ani* l-au a- fgră. Nemulţumită aceas­ şului ne spunea î.,>Prinţim declarat de acord cu' ^leeâ'.* .Grupurile insurecţiona­ • Nici un eveniment al is­
dus puţin de spate. „Nu ta şi-a înfipt ghearele în 15Q ziare pe zi, care . ser că 300 de exemplare , le scandat lozinci pen- toriei naţionale nu s-a
e prea mult pentru un şapca omului trîntind-o epuizează foarte repede*. vîrttul liber* la vînzare în*. pline, căldură şi lumi­ bucurat de un asemenea
singur om ?“. „Dar nu la podea. Ne aşteptam s-o „Cîte aţi putea vinde 7". Haţeg sînt puţine. Numă- ’ nă, pentru' redobîndirea privilegiu,, iar la trei ani :
sînt singur" — a replicat certe de obraznică, dat „Circa 250 şi chiar mai rul de ziare ar treşte — drepturilor furate, dar şi de aniversare, poate că ;
imediat. „Am un băiat, vorbele sale sunau mai: multe, cu condiţia să fie lucru deplin posibil — dar alteţe politice, împotriva nici Un act din istorie ;
Liviu. La Deva. De cînd mult a mîngîiere decît a aduse la ora 6,30, cînd că s-ar îndeplini următoa­ -- dictaturii şi a comunismu­ . n-a fost atît de lăudat, De
e la pensie, m-a ajutat dojană. Cum s-cr certe pe deschidem unitatea. In ur­ rele condiţii: • Unitatea lui. A fost inomdiată clă­ vreme ce se întîmplă aşa,
mult la lucru. Şi-acuma fiinţa cu care îşi împar­ mă cu cîtăva vreme vin­ din centrul oraşului să-şi direa primăriei, au fost ar "trebui să ne întrebăm
îi doare o mină de la ri­ te, în faţa televizorului, deam 300, dar ni s-a spus răspecte orarul. • Să se devastate cUkfirile Judeţe- ce datorii aniversare avem
dicat. Vine de două ori serile lungi, după ce şi-a că Deva a redus reparti­ aducă mai de dimineaţă nei de partid şi a primă­ faţă de jertfele căzute în
pe săptămînă, că ăre ma­ aşezat celelalte animale ţia oraşului". „Cine v-a ziarul din Subcetste. • Să riei judeţene, s-au ars munţii Făgăraşului, în ma­
şină. Nora îmi trimite şi a pus totul la rţnd ? spus asta?". „De la Ofi­ se amenajeze un chioşc în. portretele lui Nicolae Ceau- rile mişcări de partizani
mîncare; dar ştiu să-mi Un om care a trăit toată ciul Poştal din Haţeg". autogara > oraşului, unde şescu şi lozincile cunoscu­ anticomunişti, faţă de
fac şi eu: sparg ouă, tai viaţa înconjurat de ani­ Prin chioşcul. nr. 92, spaţiu ’în acest sens exis­ tă: Au urmat valurile de luptele minerilor din toam- ,
slăină". :- malele lui nu poate decît doamna Elena Neag> vin­ tă. arestări, excluderile din na lui 1977, şi ce datorii
Bucuria de a avea oas­ să le iubească şi să se de 150 de ziare „Ciivîntul 'La cele de mai sus, a- partid -şi din U.T.C., mas­ avem faţă de şirul de jert­
peţi i se citea pe faţă. bucure de tovărăşia ior. liber" zilnic. Ar putea mai dăugăm: «r. Mai mult in­ carada de proces şi, în fe căzute în închisorile co­
Ne-a îmbiat cu ţuică, cu Iar cînd se intîmplă să-i mult ?. „Da, vreo 200 ar teres din-partea conducerii cele din urmă, deportă- muniste, începînd cu tru­
Oficiului Poştal
trece uşor" — ne-a zis. De
faţă de :rile. ....
pită şi struguri brumaţi. mal treacă pragul şi ce­ pul eroizat al marelui băr­
Nu ştia ce să ne mai a- va musafiri, cu atit măi acord cu această opinie, difuzarea presei. • Ame­ Domnul Mihai Bălănes- bat din Băd&cjn, Iuliu Ma-
rate; camerele (mai or­ bine. In casa domnului numai că pentru a reali­ najarea vînzării de presă eu, şeful grupului ecolo- niu, pentru care npi, la
gestionara
şi la şediul oficiului, fiind- '
za aşa ceva,
donate chiar decît la u- Jurj sînt bine primiţi şi ist a informat, In alocu- Braşov, am consacrat' nu­
nele gospodine), televi­ omeniţi. trebuie să respecte cu stric- că eşte nefiresc să nu gă­ ? iunea din Parlament, că mele unei străzi, cunoscu­
teţe orarul^de lucru, ceea
intre victime s-au aflat 20
seşti aici zibrul judeţean şi
zorul („să vedpţi ce ima­ VIORICA ROMAN ta mai înainte sub numele
ce nu se prea întîmplă. alte publicaţii (va urma) de morţi. Mie această in­ de Karl Marx. >. —-—