Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_254
P. 1

CUVINTUL LIBER









                                                                                       Anul' II,  nr.  254  MIERCURI,  28  NOIEMBRIE  1990  4  pagini  -  2  lei





        STRUCTURI  SI  OBSTRUCŢII                                              Concursul  nostru  de fotografii



         Cititorul  îşi  mai  aminteşte,  probabil,  de  un  ciclu
       de  apicole  publicate  de  ziarul  nostru  sub  genericul
       „MSrtBftţişuri,  structuri  şi  abdicări".  Atacul  la  struc­
       turile  perimate  şi  caduce  pleca  de  la  o  realitate  a
       acelui  moment  —  abdicarea  de  la  răspunderi  a  unor
       structuri.  Ei  bine,  am  avansat  în  timp  şi  structurile
       depăşite  nici  vorbă  să  se  dizolve.  •  Ba, ’ după  unele
       semne,  ele  atacă .fjfcayul  nostru  echilibru  economic  şi
       social.  Cum ?  Vom  încerca'  să  ilustrăm.
         A  răposat  întru  Dorinul  întreprinderea  Comercia­
       lă  de  Alimentaţie  Ptiblică  Deva,  separîndu-se  în  două
       sisteme  mai  maleabile,  două  societăţi  comerciale.  Cui­
       va  nu  i-a  plăcut  această  dezmembrare,  cineva  care,
       probabil,  dorea  că  Măria  să-şi  schimbe  doar  pălăria.
       S-a  hotărît  ca  uneia  dintre  ele,  respectiv  celei  care
       avea  în  profil  laboratoare  de  patiserie-cofetărie,  să
       i  se  taie  „ox.igcnul",  adică  cota  zilnică  de  ouă  pe  care
       laboratoarele 'apărţiTiînd  Societăţii  Comerciale  de  Ali­
       mentaţie  Publică  „Transilvania"  le  primea  pe  bază
       de  graific  de  la  Avicola,  prin  I.C.R.A.  (o  structură  su-
       pra-etajată  pe  care  am  socotit-o  dintotdeauna  para­
       zitară).  Obstrucţia  stătea  în  posibilităţile  sale  şi  a
       realizat-o,  deturnînd  către  altă  localitate  cantitatea
       de  ouă  care  revenea,  conform   graficului,  societăţii
       devene  de  alimentaţie  publică.  S-a  întîmplat  joi,  15
       noiembrie.  Motivaţia  I.C.R.A.  a  fost  una  foarte  logică
       în  aparenţă;  ouăle  contractate  cu  „Avicola"  nu  ajung
       pentru  populaţie.. Ne  amintim  că  acest  „interes  ma­
       jor"  n-a  fost  invocat  înainte  vreme,  cînd  pentru  popu­
       laţie  nu  se  asigurau  nici  măcar  acele  10  ouă  de  per­                  Socaciu  Anton:  PE  DRUMURI  DE  M t NTK*
       soană  pe  lună,  săptămîni  şi  luni  la  rînd.  Avea  prio­
       ritate  sectorul  de  alimentaţie  publică  şi  era  normal                                             1  Decembrie — adevărata sărbătoare
       să  fie  aşa,  respectivul  sector  satisfăcînd  concomitent
       mai  multe  cereri  de  produse  de  cofetărie.  Cum  s-a    IN ZIARUL DE ASTAZI :
       descurcat  amintita  societate  comercială  în  criza  de                                                  naţională a poporului rojmân (V)  ■
       ouă?  Nu  s-a  prea  descurcat!  A  rămas  lâ  bunăvoinţa
       I.C.R.A.,  căci,  pînă  Ia  1  ianuarie  1991,  producătorii
       nu  încheie  contracte  cu  societăţile  comerciale.                                                 Ideea  de  imitate  naţională
          în  cartierul  in  care  locuiesc  este  un  singur  ma­  SPORT
       gazin  de  legume  şi  fructe.  Ştiam  bine  că  nu  voi  găsi
       cartofi,  dar  îmi  fac  de  lucru  şi  întreb  de  cartofi.  în­
       treb  pentru  că  ştiu  sigur  că  guvernul  a  făcut  efor­
       turi  spre  a  asigura  populaţia  cu  cartofi  prin  impor­                                           in  programele  revouţiei
       turi.  Chiar  în  judeţul  nostru  au  sosit  cartofi  din  im­
       port  în  cantităţi   îndestulătoare  şi  vor   mai   sosi.
       Vînzătoarea  de  la  magazinul  din  cartierul  meu,  însă,      C C C 3 3 G G 9 5                                 de  la  1848
       este  intrigată  de  nemulţumirea  mea  că  la  singurul
                                                          MATRIMONIALA:
                                       ION  CIOCLEI
                                                            Tînără  bine,  caut  motiv  de  căsătorie:  maşină,  casă,              tariu  ulterior  asupra  des­
                                                          obligaţii  numai  la  C.E.C.  Ador  maturii  ajunşi  la  min­  împletită  strîns  cu  lupta
                               (Continuata în pag.  a 2-a)                                                 împotriva  vechii  orînduiri   făşurării  revoluţiei  la  ro-
                                                          tea copiilor.                                    şi  făurirea  cadrului   nou   Ihâni.   El   menţiona   că
                                                                                                           al  societăţii  moderne,  re­  „împrejurările  nu-i  iertară
                                                                                                           vendicarea  programatică  a   a  pune  din  început  în  pro­
                                                                                                           unirii   a  figurat   printre   gramul  lor  chestia  unităţii
                                                         tervenit  la  timp  detaşa­  durea  Snagov,  la   locul   obiectivele  principale  aJe   naţionale",  aducînd  şi  pre­
                                                                                                                                    cizarea
                                                                                                                                            că  revoluţionarii
                                                         mentul  motorizat,  în  ur­  numit  „Coada  Lungă".  revoluţiei  de  la. 1848.  Ideea
                                                         ma  dispoziţiilor  date   de   Despărţindu-se  de   so­  realizării  statului  naţional   „n-au  pierdut  din  vedere
                                                         It.  col.  Rioşianu.    ţia  sa,  Ecaterina   Iorga,   unitar  rqmân  a  constituit   solidaritatea  ce-i  leagă  eu
                                                                                                                                                        ro­
                                                                                                                                    toate  ramurile  naţiei
                                                          Fostul  prim-ministru  şi   marele  el  tovarăş  de  via-   o  preocupare  majoră  a  re­
                                                         preşedinta  al  Academiei   .ţâ  i-a  dat  in  grijă  manu-   voluţionarilor  din  cele  trei   mâne".
                                                                                                                                      într-o  formă
                                                                                                                                                   specifică,
                                                         Române,  Nicolae   Iorga,   ■ scrisul  de  istorie  univer­  state   româneşti,  a  fost  o   numai  ea  o  primă  etapă  în
                                                         a  fost  ridicat  da  la  vila   sală,  la  care  lucrase  pi-   dorinţă  vie,  exprimată  cu
                                                         sa  din  Sinaia,  în   după-   nă  in  ultimul  moment.  vigoare  de  masele   popu­  parcurgerea  drumului   de
                                                         amiaza  zilei  de  27   no­  Cadavrul   profesorului   lare.               realizare  a  unirii  celor  trei:
                                                         iembrie  1940,  sub  pretex­  Nicolae  Iorga  a  fost  dus   în  programele  revoluţiei   ţări  româneşti,   revoluţio­
                                                         tul  că  ar  urma  să  dea  o   la  cimitirul   Bellu   din   din  Moldova* şi  Ţara  Ro­  narii  transilvăneni  au  ce­
                                                                                                                                    rut  în  programele  formu­
                                                         declaraţie.             Bucureşti,  iar  de   acolo,   mânească,  date  fiind  con­
                                                          fostu l   profesor   uni­  din   capela   cimitirului,   diţiile  internaţionale   con­  late  măsuri  pentru   recu­
                                                         versitar  şi  ministru,  Vir-   din  dispoziţia   generalu­  crete,  cu  pericolul  iminent   noaşterea egalităţii  în  drep­
                                                         gll  Madgearu,  a  fost  ri­  lui  Ion  Antonescu,  a  fost   al  unei  intervenţii  din  par­  turi  a  naţiunii  române  cu
                                                         dicat  de  la  domiciliul  său   dat  familiei,   înmormin-    tea  Turciei  ca  putere  su­  celelalte  naţiuni  ale  prin­
                                                                                                           zerană  şi  a  Rusiei  ţariste
                                                                                                                                    cipatului,
                                                                                                                                              apoi  autonomia
                                                                                 tarea  urmînd  să  se  facă
         HI. Cum s-au produs  asasinatele ?              din  Bucureşti  în  aceeaşi   după  dispoziţiile  acesteia.  ca  putere  protectoare,  as­  internă  în  cadrul  Imperiu­
                                                         zi  şi  sub  acelaşi  pretext.
                                                                                                                                    lui  Habsburgic  şi,  în  sfâr­
                                                                                                           pectul  naţional  a  fost  li­
                                                           înainte  de  a  fi  asasi­
                                                                                   înainte  de  a  fi  dat  fa­
                                                         nat,  profesorul   Nicolae   miliei,   din   dispoziţia   mitat  pentru  început   la   şit,  independenţa  ei  naţio­
           Jilava  trezeşte   astăzi   lui  fuseseră  ridicaţi  de  la   Iorga  a  fost  dus  in  co­  prim-procurorului  Tribu­  garantarea  autonomiei  in­  nală.  „Naţiunea. română  —
         aducerile-aminte.   Jilava   domiciliile  lor,  în   dimi­  muna  Teişani,  Ungă  Vă­  nalului  Ilfov,  dr.  1.  Stă-   terne,  atît  pe  plan  admi­  se  scria  în  Petiţiunea  na­
         trezeşte  rezonanţe   mai   neaţa  de   27  noiembrie   lenii  de  Munte,  în   casa   nescu,  medic  legist  al  In­  nistrativ..  cît  şi  legislativ,   ţională  de  la  Blaj  —,  ră-
         puternice  de'cit  ecoul  bol­  1940,  au  intenţia  de  a  fi   locuitorului  Victor  Enă-   stitutului   Medico-Legal   în  Proclamaţia  de  la  Islaz   zimată  pe  principiul  liber­
         ţilor.  ci  întunecate,   sub   ucişi.  Au  fost  aduşi   ia  ■  chescu  şi,   in  faţa   lui   »Prof.   Dr.  Mina  Mino-   se  situa  pe  prim  plan  re­  tăţii  şi  frăţietăţii,   pretin­
         care  santinelele  îşi  plim­  Prefectura  Poliţiei  Capi­  Gheorghe  Dincscu  —  pri­  viei"  a  făcut  o  examina­  vendicarea   poporului  ro­  de  independenţa  sa  naţio­
         bau  pasul  cadenţat,  din­  talei:   general  Ilasievici,   marul  legionar  al   V&le-   re  amănunţită  a  cadavru­  mân  de  „a-şi  păstra  ne-   nală  în  respectul   politic,
         colo  da timp.          Constantin   Argetoianu,   niului  —  a  fost   schin­  lui,  constatând  următoa­  atîrnarea   administraţiei   ca  să  figureze  în  numele
           La  citeva  luni   numai   Gheorghe  Tătărescu,  Ion   giuit,  batjocorit   şi   ju­  rele:     sale,  dreptul  său  suveran   său,  ca  naţiunea  română
         după  asasinatele  de   la   Gigurtu,  Mihail  Ghelme-   decat.                                   la  cele   dinlăuntru";   în   să-şi  aibă   reprezentanţii
         închisoarea  Jilava.,   unii.   geanu,  general  dr.  Mari-   Cadavrul  marelui  om  a   IOAN  BUCŞOIU,  Dorinţele  partidei  naţiona­  săi  la  dieta  ţării  în  pro-
         dintre  asasini  erau  scoşi   ncscu  şi  fratele  lui,  col.   fost  găsit  zucînd  cu  faţa     le  din  Moldova,  era   în­  porţiunea  cu  numărul  său,
         din.  aceleaşi  celule  pen­  Victor   Martnescu.   In   în  sus,  cu  mina  dreaptă   adaptare  după  volumul   scrisă  aceeaşi  revendicare,   să-şi  aibă  dregătorii   săi
         tru  a  fi  duşi  in  faţa  plu­  timp  ca  erau  transportaţi   depărtată  de  trup,  cu  de­  „Asasinatele  de  Ia  Jilava,   iar .în  Proiectul  de  Consti­  în  toate  ramurile   admi­
         tonului  de  execuţie.  Sînt   spre  Ministerul  de  Inter­  getele  împreunate  ca  pen­  Snagov  şi  Strejnicul"  —   tuţie  pentru  Moldova  se   nistrative,  judecătoreşti  şi
         locuri  —  ca  şi  oameni  —■   ne,  spre  a  fi  puşi   sub   tru  semnul  crucii,  intr-o   Comandamentul  Militar   prevedea  că  „ocîrmuireă  sa   militare  în  aceeaşi  propor-
         care  îşi  au  destinul  lor.   pază  sigură,  în  noaptea   mirişte,   lingă   comuna   al  Capitalei  (1941)  dinlăuntru  este , slobodă  şi   ţiune,  să  se  folosească  de
         „Habent  sua fata libelli"...  de  27  spre  28  noienibric   Strejnic-Prahova.   Cel  al         neatîrnată".  înscrierea  pro­  iimba  sa  în  toate  trebiie,
           Foşti  prim-miniştn   şi   1940,  s-a  încercat  o  ten­  profesorului  Virgil  Mad­            blemei  naţionale,   impusă
         unii  demnitari  ai  statu­  tativă  de  asasinat.  A  in­  gearu  a  fost  găsit  în  pă­  (Continuare  în  pag:  o  2-a)  de  împrejurările   istorice,   Prof.  ION  FBAŢILA
                                                                                                           avea  s-o'  menţioneze  şi  N.
                                                                                                           Bălcescu   într-un  comen­  (Continuare  în  pag.' a  2-a)
   1   2   3   4