Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_254
P. 2

CUVÎMTUL  USER  NR.




                 COMODITATE



                          sau







         p r°fesia  tle  ziarist  te  face,  ba,  mai  mult,  te  obli­
      gă  să  fii  mereu  în  mijlocul  semenilor  tăi.  Pentru  a
      le  simţi  bucuriile,  necazurile,  pulsul  vieţii  cotklicne,
      încercînd  astfel  să  le  oferi  o  informaţie  utilă.  Dar
      nu  poţi  rămîne  indiferent  nici  faţă:  de  situaţiile  oglin­
      dite  în  imaginile  alăturate,  care' se  petrec  din  ce  în        Ştiuta  pîinc  aşa  cum  c...  nu  o  proaspătă  fără  coa dă !
      ce  mai  des,  şi  mai  ales sîmbăta,  cînd,  din  cauza  unor
      comozi  (să  nu  le  spunem  altfel!)  se  întîmplă  să-ţi
      petreci  timpul  liber  la  cozi  pentru  a-ţi  cumpăra  pli­
      ne,  mezeluri  sau  carne  de  porc.  (Aceste  aspecte  au
      fost  sesizate  do  multe  ori,de  ziarul  nostru).
         Adică,  „batem  şaua  să'priceapă  calul".  Dar  calul
      nostru  se  dovedeşte  tare  nărăvaş.   Poate  primăriile
      sau  prefectura  Judeţului  vor  reuşi  să-î  pună  hăţu­
      rile Ccum  trebuie.  Considerăm  că  a  sosit  timpul  să
      sc  acţioneze  concret  acolo  unde  unii  nu  vor  sau  nu
      pot. să  organizeze  activitatea  corespunzător  pentru  8
      nefjŞcuti  de  aceste  situaţii  neplăcute,  care  fac  nervi
      o antonilor şi incită spiritele.
                                LAZAR  BRADEANU
                                       mm


                PENTRU CAMARILE IERNII
        Conducerea   Staţiunii-  Miţiu,  directorul   staţm-
       Balneoclimaterice din Va-  nii  —   8  tone  de  cartofi,
       ţa  de  Jos  depune  «trăda-  două  tone  varză,  800
       nii  pentru  a  asigura  bu-  gogonele,  808  kg  râd,  La  Deva,  mezelurile
      • na  funcţionare  a  unităţii  Roase  ş.a„  cantităţi  '4   se  fabrică  numai  vi­
       şi  în  perioada  de  iarnă.            *         neri  .  şi  se  distribuie
       Au  fost  puse  la  păstrare    ia  recolta       sîmbătă ?                   Este  oarecum  de  înţe­  judecată  iniţială,   indis­  Să  încercăm  fiecare   să |
       —  cum  am  reţinut   din  •<*»>*   de  legume.   (Tr.                      les  cA  mulţi,  joarie  mulţi   pensabilă  oricărui   lucru   ni-l  menţinem.  Să  mwt- *
       spusele   domnului   ilîe  Bondor),                                         cetăţeni  români  m   sim­ /începui.            cim  ordonat,  cu  judecată, j
                                                                                   ţit nevoia, odată  cu  revo­  Din  păcate,   unii  nici   să  ne  respectăm  munca I
                                                                                   luţia  din  Decembrie,  să   acum.  după  aproape   un   şi  colegii,  pe  m i  înşine. J
                                                                                   pună  jos  jpovara“  dftt  an  de  la  revoluţie,  ra-atţ.   Să  »e  grăbim  încet  şi  să I
                   Structuri  şi  obstrucţii                                       spinare  măcar  pentru pu­  mai  ridicai  sacul  de  jos.   ne-nuăţăm  urmaşii  să - se *
                                                                                   ţin  timp.  Decenii  -rfe-a
                                                                                                           tncă  de  ta  început,  pro-
                                                                                  ; rîndul  generaţia  axa-zisă   fttind  de  oarecare  dezor­  grăbească  încet.   Avem |
                                                                                                                                   nevoie  de  judecată  Unt,- -
        (Urmare  din  pag.  1)  curenţa  ea  să-ţi  ia  pîinea   centralizat  la  nivel  de  ju­  d e . sacrificiu   n-a   ştiut   dine,  întreţinută  de  ele-   pede,  de  râbdare.de  li~ I
                              de ia gu ră!             deţ  şi  atunci  obstraeţionea-   ce-i  odihna  - -   bineînţe­  mente  turbulente,   Inte­  nişte  şi  înţelegere.  Amin- ,
                               Gospodăria  comunală  şi   ză.  Viitoarea  societate  co­  les  cu  excepţia   „favori­  resate  în  menţinerea  in­
     magazin  de  acest  fel  din   locativă,  aşa  cum  e  orga­  mercială  îşi  va  începe  ac­  zaţilor'“  soartei  ale  căror   stabilităţii,  au  găsit  lesne   tindu-na   de  ' înţeleptul |
     cartier  nu  găsesc  cartofi,   nizată  acum,  este  w»  ma­  tivitatea-  la  1  ianuarie,  fă­  salarii  mult  prea.  mari   drumul  spre   înavuţire,   proverb   latin   destina *
     îi  spun  că  au  Sosit  în  ju­  mut  alecărui  -organe”  eu   ră  să  aibă  comandate  ma­  erau  invers  proporţionale   fără  trudă.  Dar  ce   s-ar   lente"  (grăbeşte-te  încet/, I
     deţ  cartofi  din   import.   devenit  aproape   imposi­  terialele  dirijate.  Strifcturi   cu  „efortul"  depus   pen­  alege  dacă  taţi  ar  fi  pro­  să  punem  judecata  î»a-  *
     „Daa,  dar  ăia  sînt  la  I.L.F.,   bil  de  controlat  şi  de  stă-   depăşite,  structuri  obstruc­  tru  „pro păşirea   Româ­  cedat  astfel?  înţep  oricărei   intreprin- ţ
     noi  «totem   ia   LGŞ.L.F.   pînit  Criza  de  autoritate   ţioniste.        niei  socialiste  şi  înainta­  Cei  înţelepţi,  cu  jude­  «Ieri,   Vbm  avea   astfel *
     Aşa-I  cînd  sînt  mai  multe   îşi  arată  colţii  ia  mai  toa­  Nu  sînţem  absurzi  cînd   rea  ei  spre  culmile  co­  cată  limpede,  şi-au  văzut   satisfacţia   obţinerii   a  |-
     întreprinderi  care  fac  co­  te  nivelurile   sistemului.   cerem  capul  acestor  struc­  munismului*  —,  a  fost   de  munca  lor.  tn   ciuda
     merţ.  Ia  să  fi “fost  numai   Soluţia  este  dezmembrarea   turi.  O  structură,  fie  ea  şi   împinsă  la  eforturi   su­  unor  răutăţi,  a  încercă­  ceea  ce  ne-am  dorit  o r i,
     una !".  Ehei,  ce  mai   co­  lui  în  societăţi   comercia­  anacronică,  a  jucat  un  rol   plimentare,  „fugărită“  şi   rilor  unora  âe  a  crea  ten­  prepus*  I
     merţ  era  cîţid  îl  făcea  nu­  le  şi  regii  autonome.  Una   activ  în  mecanismul  eco­  urmărită  pentru  mai  mult   siune,   oamenii-oatrienţ
     mai  I.C.S.L.F. !  Ce  nu  ştim   din  „articulaţiile"  sistemu-   nom ico-soci ai,  dar  un   rol   şi  mai:  bine,  însă  fără  o  şi-au  menţinut  echilibrul.  BSTEBA  ŞINA
     noi ?   Paralelismul  LL.F,-  .  lui  a  încercat  să  avanseze   pe  care  nu-1   mai   poate
     I.C.S.L.F.  în  materie   de   pe  acest  drum  pentru  ă   juca  în  noile   condiţii.  O
     desfacere  cu amănuntul  s-a   se  transforma,  la  I  ianua­  structură  înseamnă  oameni
     transformat   intr-o  rivali­  rie,  în  societate  comercia­  care  au  de  apărat  o  pîine
     tate  dusă  uneori  pînă   la   lă.  Trebuia  să  emită  către   şi  o  apără  în  mod  instinc­
     caricaturizare;  dar  pe  ner­  furnizori  comenzi  de  ma­  tiv.  Dar  trebuie  să  se  în­  l!L  s-au
     vii  şi  pe  timpul  nostru,  al   teriale  (e  vorba  de  mate­  ţeleagă  că , un  rost  se  va
     cumpărătorilor.   Structuri   riale  dirijate  pe  economia   găsi  pentru  fiecare  om  în   (Urmare  din  pag.  1}  armă  de  foc   la  nivelul   datoreşte  unor  plăgi  prin
     paralele,  structuri  caduce.   naţională  —  ciment,  fier-   noile  structuri  ce  şe  pre­        unghiului  intern  al  ochiu­  armă  de  foc,  ale  capului
     Nu  se  pot  unifica  pentru   beton,  cherestea  etc.).  N-a   figurează.  Societatea  va  a-       lui . sting,  un  alt  orificiu   şt  trunchiului,  cu  distru­
     că,  probabil,  în  contabili­  putut  emite  acele  comenzi   vansa   în   mod  obiectiv.           în  regiunea  mijlocie  a  «-   gere»  creierului  şi  hemo­
     tatea  uneia  dintre  ele  un   deoarece, deocamdată, drep­  Structurile  caduce  nu  vor   „Cadavrul  prezintă  trei   brasului sting.  ragie  internă,
     cartof  plus  un  cartof  fae   tul  de  a  Ie  emite  îl  are   mai  putea  frina  mult  timp   plăgi  prin  armă  de   foc   Moartea   tui   Ntcolae   ba  examenul   medical
     doi-  cartofi,  în  vreme  ce  în   doar  autoritatea   centrali­  acest  proces.  Nu  e  mai  bi­  in   regiunea   pectorală   lorgg,,  profesor  universi­  cşjrporal  nu  s-a  răai  sta-
     a  celeilalte  fac  trei  cartofi.   zată.  Aceasta   nu  doreşte   ne  pentru  toţi  ca  ele  să   dreaptă,  deasupra   ma­  tar,  în  pfrstă  ăe7.;f#  ani,   bilit  nici  un  alt  semn  de
     Nu  pot  colabora  pentru  că   desprinderea  „articulaţiei"   pună  umărul   spre  ă  ne­  melei,  un  orificiu   prin  «   fost  violentă,  fio   se  Violenţă*.  (Va  urma}.
     nu  e  logic  să  ajuţi  con­  respective   din   sistemul  tezi  dramul  înnoirilor?
       (Urmam  din  pog,  I)                                                                                                       entuziast  al  vremii,   ei  o
                              Ideea de uniate naţională în programele revoluţiei (te la 1848                                       dorinţă  unanimă,  a  aspira­
     cit  şi  ir»  administraţie.  Ea                                                                                              ţiei  cu  rădăcini   puternice
     pretinde  pe  tot  anul  o   A -                                                                                              într-o  conştiinţă   naţiona­
     dunare  naţională   genera­                                                                                                   lă  închegată.  „Noi  vrem  să
     lă".  în  finalul  acestei  pe­  nia,  Moldova  sau  Ţara  Ro­  suire la  ea, urmează  ale lor   unui  singur  şl  in dependent   atingerea   idealurilor   re­  ne  unim  cu  ţara l",  iată  cu­
     tiţii  se  cerea  „naţiunilor"   mânească,   revoluţionar ii  comune  dorinţe:  a  uni  la   stat  românesc,  a  unui  „re-  :  voluţiei:  «Upiţi-vâ  cu  po­  vintele  pline  de  conţinut
     conlocuitoare  a  nu  lua  în   români  de  aici  aveau   în   un  loc  pe  toţi  românii  din   gat  dacic",  în  ,  participa­  porul  toţi;  preoţi,   nobili,   pe  care  Bălcescu  le-a  re­
     dezbaterea  dietei  problema   vedere  perspectiva   reali­  Austria.   Aceasta  consti­  rea  oamenilor  atit   într-o   cetăţeni,  ostăşi,  învăţaţi  şi   ţinut  din  vocea  aspră   şi
     unirii  Transilvaniei  cu  Un­  zării  dezideratului   naţio­  tuie  una  dintre  exprimări-,   ţară  cit  şi  in  alta  la  unele   să  consultaţi  eu  un  cuget   plină  de  hotărfre  a  ţărani­
     garia  „pînă  cînd  naţiunea   nal  al  poporului   român,   le  cele  -mai  clară  şl  mâi   diri  momentele  revoluţiei.   asupra  mijloacelor   reîn­  lor  adunaţi  pe  Cîmpia  Li­
     română  nu  va  fi  naţiune   ale  cărui  temelii  trebuiau.   competente  în  acelaşi  timp   In  toate  acestea  s-a  mani­  vierii  naţionale,  pentru  că   bertăţii,  veniţi  In   număr
     constituantă  şi  organizată   puse  sau  cel  puţin  schiţa­  cu  privire  la  ţelurile, naţio­  festat  deschis  voinţa  mase­  toţi  ea  să  nu rătăciţi,  pen­  mare,  peste 40008,  să  audă
     eu  vot  deliherativ  şi  de­  te  de  către  revoluţia   la   nale  ale  luptei   românilor   lor  populare,  .dorul   lor   tru  eft  poporul  nu  se  aba­  că  vor  scăpa  de  iobăgie  şi
     cisiv  în  Camera  legislati­  care  luau  parte,  intr-o  co­  în  revoluţia  diin  1848.  nestins de a ţrăl  şi a munci   te  de  la  natură,  Rid  nu-1   de  asuprirea  grofilor  un­
     vă",  menţionindu-se   tot­  respondenţă   din   Lugoj,   Desfăşurarea   revoluţiei   ca  fiii  unei  singure   na­  trag  străinii  aşa  uşor  în   guri  Aşa  cum  atit  de  bi­
     odată  că  în  cazul  in  care   ziarul  maghiar  „Peşti  Kir-   române  din  1848  a  eviden­  ţiuni,   Către  acest  vulcan,   partea  lor  cum  li  trag  pe   ne  a  putut  remarca  Ştefan
     s-ar  lua  în  discuţie  uni­  lap",  scria  că  un  ziar  din   ţiat  şi  sub  alte  forme,  mult   a  cărui  forţă  l-au  simţit-o,   unii  din  'celelalte  clase  ca­  Ludwig  Roth,  „masele  ca­
     rea  in  condiţiile  existente,   Braşov   „agită   continuu   mai  concrete,  năzuinţa  şi   s-au  şi  îndreptat  cei   mai   re  urlă  împreună  cu  lupii   re au  venit la această gran­
     eu  ignorarea  in  continuare   pentru unirea românilor de   lupta poporului  român pen­  mulţi  dintre   conducătorii   şi  sflşie  pe  popor   dim­  dioasă  adunare  'populară
     a   revendicărilor   româ­  aici  cu  Ardealul,  Moldova   tru  realizarea   aspiraţiilor   revoluţiei.  N.  Bălcescu  i-a   preună  eu  aceştia,..".   La   porniseră   pentru  a  auzi
     neşti,   „naţiunea   română   şi  Ţara  Românească".   A-   sale  naţionale;  ia   cores­  ieşit   în  întimpinare   cu   chemarea  „inteligentei*  sa­  cuvîntui  despre  desfiinţ.i-
     protestează  cu  solemnita­  celaşi  lucru  B  confirmă  dr.   pondenţa  privată  a  condu­  cunoscutul  articol  13  din   le, ■  poporul  român   din   rea  robotelor...  îp   fiecare
     te*.                     Paul  Vasiei  intr-un  articol   cătorilor  revoluţiei,  în  pre­  Proclamaţia   de  la  Islaz,   Transilvania  a  răspuns  cu   participant   care   urmase
       Asemănător  au  fost  for­  scris  după  înfrîngerea  re­  sa  apărută  to  timpul  eve­  prin  care  trebuia  realizată   zecile  de  mii,  aduntedu-se   vreo  şcoală  elt  de  modes
     mulate  revendioările   na­  voluţiei:  „Dori nţele  româ­  nimentelor,  ea  însăşi  par-   împroprietărirea  ţăranilor.   pentru, prima  dată  în  ase­  tă   se  deşteptase   gindai
     ţionale  şi  In  celelalte   te­  nilor  sînt  unirea  şi  liber­  te  integrantă  a   revoluţiei,   La, rîndul  său, Simian  Băr-   menea  proporţii  la   Blaj,   naţionalităţii  Arest   gir. i
     ritorii   româneşti   aflate   tatea  tutbrnr  românilor  şi   în  unele  manifestări   pu­  nuţiu,  într-o  patetică  che­  pe  Cîmpîa  Libertăţii,  unde   prinse  rădăcini  atft  d"  a-
     sub  dominaţie  străină:  Ma­  în,  şi   afară  de  Austria   blice  ale  revoluţionarilor,   mare, - îndemna  Ia   unirea   avea  să  confirme  că  uni­  dîncî,  Incit  el  nu  va  m .i
     ramureşul,  Crlşana  şl  Ba­  sau  aşa-numîta  Dacuromâ-   în  făurirea  tainică  a' unor   striasă  eu  poporul   ea  o   rea  nu  e  o  dorinţă  împăr­  putea  fi  afeiadaţă  scos  rim
     natul.  Ca  şi  in  Transilva­  nia.  Din  aceasta,  ca  o  pă­  planuri  ce  vizaa   crearea1 chezăşie'   sigură   pentru  tăşită  doar  de   tineretul  Inimile  tomânilor*,   _ __
   1   2   3   4