Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_261
P. 1
Arăm, arăm,
C O N C U R S U L N O S T R U DE F O T O G R A F I I IN ZIARUL
dar unde ? DE AZI :
De mal multă vreme Ni se spune şi cum s-au, • COSÎNZEANA
aşteptăm să se mai limpe petrecut lucrurile. Cînd s-a
zească şi atmosfera din a- înfiinţat Cooperativa, Agri- -
gricultură. Contrar orică colă din Boşorod, pămîntul — Contrapunct
ror previziuni optimiste, celor din Bobaia a fost co- .
la sate există încă tensiuni masat, dîndu-li-se în schimb
şi situaţii'explozive, deter (eren în afara perimetru Rouă din noi
minate de incertitudinile lui. Foştii proprietari şi-au
legate de întîrzierea apa revendicat şi au ocupat a-
riţiei Legii fondului fun cest teren, cei din Bobaia — „Cărăuş ol
ciar. Ca urmare, persistă' rămînînd, cum se zice, cil
întrebări, nelinişti şi stag ochii în ploaie. Prim ăria.
nări privind efectuarea u- nu sg implică în , rezolva curcubeului ..."
nor lucrări ce privesc soar rea situaţiei şi ţăranii se
ta producţiei agricole din întreabă pe bună drepta
anul viitor. te : atunci noi unde să a- — Un cavaler al
Dacă s-a reuşit să fie în- răm şi să însămînţăm ?
sămînţâtă cU cereale păioa- Oricum o soluţie pentru slovei româneşti
se în această toamnă o ieşirea din impas trebuie
suprafaţă de .peste ,18 000 găsită.
ha, se desfăşoară mult prea Dincolo dc greutăţile fi în librării.
anevoios arăturile pentru nanciare cu care se con
insămînţările de primăva fruntă unităţile S.M.A. din Mircea Eliade,
ră. Ca dovadă, numaii pe judeţ, ca urmare a nede-
terenurile cooperativelor a- contării integrale de către
gricole au mai rămas de cooperativele agricole a „Fragmentarium"
realizat ogoare pe mai volumului de lucrări efec
mult de 5 000 ha, destina tuate pînă acum, ceea cc
te culturilor de porumb, îngreunează plata combus Brilinsky Vladimir : „DRUMUL SPRE EUROP A (pagina a 2-a)
cartofi, sfeclă şi legume. tibilului, mecanizatorii ar
Avînd în vedere rolul de . dori să muncească în a-
cisiv al arăturilor de toam ceastă perioadă, să nu la
nă în creşterea producţiei, se lucrările să se aglome
precum şi faptul că starea reze în primăvară. Ei nu-şi La „cumpăna apetar" trăiesc
terenului si |impului per pot desfăşura Insă în con
mit să se lucreze 'din plin diţii" normale activitatea Vlaţ?rpeH în
în cîmp, se cere ca, indi din cauză că nu au peste şi, încă, muncesc oameni.
ferent de dreptul de pro tot solicitări, în vreme ce
prietate asupra pămîntuiui, stăpînii pămîntuiui îşi dis
toate suprafeţele să fie o- pută, în mod păgubitor, căminele studenţeşti...
gorîte cît mai repede posi dreptul de proprietate. Cel - De ce uitaţi asta ?
bil; în multe locuri, însă, mai înţelept ar fi ca pînă
nu s-au adunat nici cocenii, la clarificarea situaţiei să Problemele cu care se runcate în dezordine... A-
iar în altele lucrurile. con se asigure front de lucru confruntă locatarii cămi ccastă privelişte a dus la „Cumpăna apelor" este s-a primit nici un gram
tinuă să rămînă încurcate pentru tractoare, să nu se nelor studenţeşti de la indignarea multor stu locul acela minunat, de o de păcurină şi acum nu
din cauza neînţelegerilor mai aştepte eu efectuarea Institutul de Mine Petro denţi, care sînt total ne frumuseţe sălbatică, din pot fi folosite nici pe
între divex-şi p’roprietari. în arăturilor, cu seminţele în şani sînt multe. Ne-am mulţumiţi de felul cum inima Retezatului, unde cărbune. Ce fel de pre
acest sens, domnul loan magazie şi îngrăşămintele oprit doar-la cîteva, în- unii: dintre colegii lor în constructorii au zăgăzuit gătiri de iarnă s-au făcut
Nicolae Şerbăneseu, îm netransportate în cîmp. tîlnite la căminele 2, 3 ţeleg viaţa în colectivi apele munţilor „îngrămă- în colonia de la Baraj,
preună cu alţi săteni din Altfel, la anul viitor, cînd şi 4. încă din start, ima tate sau, mai mult debit : dind" în spatele unui mun domnilor de la „administra
Bobaia, comuna Boşorod, recolta nu va fi pe măsu ginile sânt zguduitoare. atît,' păstrează un climat te creat de ei milioane de tivul" A.C.H. Rîu Mare
au o mare durere deoare ra aşteptărilor datorită re Trei oaze umane într-o de ordine şi disciplină, metri-A.cubi de. apă. . îi spu Retezat ?
ce timpul semănatului a ţinerilor de acum, fiecare mare de gunoaie! Peste tot dar şi' faţă de adminis ne de fapt Gura Apei, aco Sindicatul „Familia" al
cam trecut de mult, iar ei ne vom da seama că se în jurul acestor, cămine traţie. lo unde se apropie de cota constructorilor . energeti-
nu au pus sămînţa sub confirmă valabilitatea zi zac, de mai mult timp, CORNEL POENAR finală cel mai mare baraj cieni din Retezat a orga
brazdă datorită faptului că calei : „Dă Doamne româ hîrtii, resturi alimentare, de ariroeamenle din Eu nizat miercuri, 5 decem
s-au trezit deposedaţi în nului mintea de pe urmă l'V sticle, borcane,, pungi a- (Continuare în pag. a 3-a) ropa. brie, la baraj, o adunare
mod abuziv de terenurile E ajun de Sfîntul Nicolae sindicală pentru a dezbate
ce le-au folosit pînă acum. NICOI.AE TÎRCOB şi ninge uşor peste cttmpă- problemele de muncă şi de
na apelor. E frig, dar la viaţă ale celor ce înalţă
Baraj şi în cariera Netiş barajul de anrocamente: Au
invitat aici şi conducerile
se lucrează, iar în colonia
3. Ne-am cunoscut la Capri... te (timp în care ne-am poate, niciodată visate. de la piciorul, barajului, cooperativei de consum şi
oglindit din plin chipu
Şi tot .la 'Capri ne-am
rile în albastrul-verzui al
C.L.F. Haţeg. Nu a venit
mării) acostăm în coche-. . cunoscut mai, bine cu viaţa îşi urmează cursul. nimeni.
simpatica
O . mină de oameni ca în-
noastră ghidă
Ne trezim dis-de-dimi- şi cu o vegetaţie. extrem tul port de la poalele r-**. Mihăela Pascu. — fiica tr-un cuib de vulturi mun Am tremurat două ore
heaţă, servim în voie mi de abundentă, cu manda stîncii vrăjite, pe. 'care o . unui bun cunoscut ile-al cesc, .trăiesc şi speră ală alături de aceşti oameni
cul dejun, îndestulător şi rini, portocali şi măslini explozie a Vezuviului, cc meu, din Petroşani — turi de familiile lor la care-şi spuneau sindicatu
savuros şi, la ora 7,30, încărcaţi de rod, cu su se înalţă nu departe- de Mircea Pascu — , ce avea mai bine. Mai bine? Mai lui lor păsurile într-un
Mario apasă pe accelera prafeţe mari de tutun şi aici, , a rupt-o nemilos din să' facă o frumoasă. ca binele vieţii lor de zi cu elub-gheţărie, aşa că sîn
ţia elegantului său Fiat, mai ales de viţă de vie, trupul peninsulei Sorrcnto, rieră în conducerea F. C. zi în inima munţilor, de tem în măsură să le spu
porneşte caselofonul cu ordonat întinsă pe şpa- conferindu-i identitatea li Cor vinul. Hunedoara şi a pinde însă de alţii. nem celor ce organizează
agreabilă muzica italiană lieri înalţi din beton, cu nei insule, în formă do Federaţiei Române de S-a lăsat gerul peste co activitatea comercială în
— şi numai italiană — şi FMtial. lonie, ' dar dintr-o instala colonia Baraj, că aici pli
demarăm spre insula Ca • Ne înghesuim în cîte ţie de termofieare in ale nea şi laptele sosesc în
pri. Este. o zi însorită şi ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE va mini-autobuze,, cu tar.e. cărei cuptoare arde pă- jurul orei 13, cînd sosesc ;
caldă aici, în sudul Ita I T A L I A „şoferii iadului” işi pun. mînt si se evacuează tot că lâ magazinul alimentar
liei, şi gîndul că în cu- in valoare întreaga măies pămînt, oricît s-ar focări unde se aduc mezeluri de
rînd ne vom afla în acest trie pe îngustele şosele de intens, agentul termic două ori pe săptămînă, şi
paradis din largul Mării umbrelele deschise t ale opt, cu o lungime de (1,5 în curbă, suspendate dea nu urcă mai mult .de*' 30 acelea puţine şi condiţio
mediterane, unde docto pinilor marini şi închise kilometri, n n loc de o supra mării. Coborim în de grade, nici cu ordin nate de sortimente infe
rul Axei Munthe a scris ale chiparoşilor tronînd, frumuseţe fără pereche, piaţa cu orologiu din cen de la primul-ministru. Ce rioare, poţi să tragi cu tu
fermecătoarea* sa. Carte de o parte şi de alta a tulburătoare, la numai 30 trul oraşului şi pornim, e în case ? Păi nu se pro nul după o conserva, . ori
de la San Michele, ne şoselei ca-n palmă, pe de kilometri de Napoli. pe jos, prin labirintul ducă energie electrică pe care ar fi ea. câ tot n-ai
copleşeşte. Străbatem o care fluenţa circulaţiei nu Ne-am. cunoscut, deci, ameţitor ai superbului o- Rîu Mare? Ce să facă s-o „împuşti": că- ia cofe-
bună parte din regiunea cunoaşte răgaz, chiar la la Capri,.. nu, într-o sea rŞş în alb. Sumedenie de ■oamenii,ysă le degere col
Campania, cu capitala Na- această vreme de toam ră, cum spune cîntecul, vile albe, ultraelegante pi laşii în casă? Două ca^ 1<>\ n o m i !
poli, una dintre cele nă. ci într-o splendidă zi a cu acoperişuri plate, îm zâne din centrală au fost
mai populate zone ale în scurt timp sîntem începutului de noiembrie brăcate înir-o vegetaţie pregătite pentru funcţio
Italiei, cu 2 525 locuitori în Napoli, dar n-avem ' 1990, turişti din Deva şi- luxuriantă, prietenoasă şi nare pe-păcurimY, dar nu (Conltmiure în ]ia". 8)
pe kilometru pătrat (în vreme să-i admirăm di- : Hunedoara, Petroşani şi parfumată, de boutiquri
Napoli, faţă de numai mensiunile şi frumuseţea Lupeni, Galaţi şi Brăila, sufocate de o varietate -tf’vssi •cro c-vP '<?*. '<P", o r -, ’x r-. cp-, eps cp-. cp-> sar -. cp-, -.a -, cp-, cp*. -.p-, cp ,
1 500 în Milano), regiune (o vom' face noi pe înde Craiova şi Tg. Jiu, Tirga- de "înărfu fi '~ce' TnTFdce şi
deosebit de bogată în e- lete poimîine), pentru că vişt-e şi tg. Mureş, din 0 2 1 3 0 3 8 0
venimente istorice şi cul ne înîbarcăm im ediatin ■ Bucureşti, pe care ne-au DUMITRI GIIEONEA
turale, iar — la acest~în- tr-un vapor de--pasageri-’ unit gîndul bun şi plăce A N U N Ţ :
ccput de noiembrie — şi în- numai 50 d<? minu- rea călătoriei prin locuri ('Continuare în pag. a 8-a) • Vnul lă«iun şi alic lucruri mărunte.
agasa * i a cp-. cp=v cp-, cp*, cp>-, sa=* cp", ,
