Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_261
P. 2

I


         PAG.  2                                                                                                                        CUVTHTOL LIBEt  Cit.









                                                                                                                                    activitatea   de  traducător,
                                                                                                                                    tot  atîtca  trepte  ale  u nti
                                                                                                                                    urcuş  literar  demn  de  iu’.t
                                                                                                                                     in  seamă,
                                                                                                                                      —  După  nenumărat?
                                   C O N T R A P U N C T                                                                             pariţii  în  ziarele  şi  iv-
                                                                                                                                     vistele  din  ţară  (Roma. i,:i
          Am  împrumutat  pentru                                                   Aspiraţia  poetei  —  _  su­                      literară,  luceafărul,   Con­
        însemnările  de  faţă  titlul                                            gerată  încă  din  titlu  —                         temporanul,  Ramuri,  Fmni?
        recentului  volum  cu  care       Rouă  din  noi                         este  de  a  da  expresie  a-                       lia,   Transilvania,   Astra
        a . debutat  poeta  hunedo-                                              celei  purităţi   interioare,                      ■ etc.)  ca  şi   în  publicaţiile
        reană   Carmen   Demea.   ţară  şi  cei  ai  diasporei,   dezonorant  al  poeţilor  de   intime  şi  secrete,  pe  care      hunedorene  (ziarul   jude­
        Dincolo  de  eventualul  şi,   aparţinători   dintotdeau-   ogradă  (şi  nu  de  curte,   o  ocrotim  (cînd  ştim  s-o       ţean  şi  revista  „Ritmuri'),
        oricum,  moderatul  nostru   na  şi  în  mod  firesc  ace­  căci  curtea  presupune  to­  facem)  dincolo  de   orice        km -reuşit  să  apar  în  faţa
        patriotism  local,   cartea   leiaşi   indivizibile  spiri­  tuşi  p  ţinută,  un   stil...).   conjuncturi  sau:  determi-   cititorilor  români . cu  stra­
        se  impune  a  fi  semnalată   tualităţi.  O  spune,  de  alt­  Fără a-şi forţa  deci debu­  .  nări exterioare.  Uşor  her-   iul  slovei  tipărite.  Le  a-
        din  cel  puţin  două  mo­  fel,  însuşi  dl.  Radu  Băr­  tul  prin  concesii care  i-ar   metlzantă,  fără  a  deveni      mintesc,  doar :  Sonetele  lui
        tive.  Primul  ţine  de  îm­  bulescu  In  cele  ctteva  cu­  fi  facilitat  apariţia   dar   însă  ezoterică,  poezia j t -    William  Shakespeare  (1974)
        prejurările  mai  puţin  o-   vinte  care  însoţesc  câr­  i-ar  fi  lezat  demnitatea,   ceasta  se  realizează  prin­      şi  Opera lui Francois Villon
        bişnuite  în  care   apare.   tea:  „Contactul  nostru  cu   Carmen  Demea  a   avut   tr-o  tonalitate  gravă   cu          (1983),  ambele,  apărute  in­
        ROUĂ  DIN  NOI  a  văzut   poemele scrise de Carmen   răbdarea  şi  înţelepciunea  . discrete  accente  elegiace.  -  —  Stimate  domnule  Ne-   tegral  şi  pentru  prima  oa­
        lumina  tiparului  la  Mun-   Demea  s’a  datorat  eveni­  să  aştepte  un  ceas   mai  -  Discrete,  pentru  cS  poeta,   culai  Chirica,  acum  într-un   ră  în  sfînta  limbă  româ-
        chen,  în  excelente  condi­  mentelor  petrecute  în  ţa­  prielnic care, iată, a venit.   poate  dinir-un  reflex  al   'moment  încărcat  de emoţie,,  - nească   (în  ed.  MinervoV
        ţii  grafice,   în   colecţia   ră  la  finele   lui  Decem­  A  fost  un  răstimp  fertil,   pudorii,  îşi  cenzurează  în   al  vieţii  dv.,  ziarul  „Cu-   Aici,  în  Hunedoara,  există
        „Caietele  Observator"  e-   brie  1989.   Altfel  ar   fi   de-a lungul căruia  a  avut   -yţermanenţă   emoţia   de   vîntul  liber"  vă  omagiază   scriitori  pentru  care  lite­
        ditată  de  scriitorul  Radu   fost  greu  de  imaginat  ca   răgazul nu numai să scrie   teama alunecării în desue­  cu  adine  respect,  deopotri­  ratura  universală  înseamnă
        Bărbulescu.  sub  direcţia   ROUĂ  DIN  NOI  să  poa­  liberă  de. orice  servituţl,   tudine."  E  o  teamă  justi­  vă,  ca  scriitor  şi  om.  dragoste,  dăruire  şi   inte­
        şi  îngrijirea  căruia  apare   tă  fi  editată   sub  egida   ci  şi  să  selecteze.   Ceea   ficată  doar  ptnă  la  un   —   Sînt  moaiînte  ce  se   grare.   Sînt  dator   sufio-
        şi  eleganta  revistă   „Ob­  noastră,  date  fiind  riscu­  ce  a'  şi  făcut  cu  maxi­  punct,  care  a  dus  însă  la   repetă  în  viaţa?  unui  om,   ; teşte  să-i  amintesc  pe  Tv
        servator",  una  dintre  cele   rile  pe  care  un  astfel  de   mă  neîndurare faţă de si-   efecte   benefice   asupra   cum  ar  fi  aniversarea  zi­  Martinoviei  -şi  Dan  Cc,n-
        mai  bune  publicaţii   de   act  l-ar.  fi  implicat  pen­  ne  însăşi,  după  cum  ■  6  '  conciziei  obţinută   prin-   lei  de  naştere.  De  fiecare   stantinescu,  alături’  do  ca­
        cultură  ale  diasporei  ro­  tru  autoare".  Riscuri,  in­  dovedeşte  această  carte  '%r-o  artizanală,  migăloasă   'dată te bucuri,  dar numeri:   re  am  trudit  şi  eu-;  Dato­
        mâneşti.  După  cîte  ştim,   tr-adevăr,  mai  ales  dacă   de  debut  alcătuită  dmtr-o   zăbavă  asupra  cuvintulut.   cînd  eşti  tînăr,   anii  pe   rită  lor  avem  mari  opere
        aceasta: este  prima  apari­  ţinem  seama  de  faptul că   suită  de  poeme  atît   de   ROUĂ  D IN   N&I  repre­  care-i  ai  în  faţă :  cu  cît   ale  lumii   transpuse   în
        ţie  a  unui  scriitor   din   poeta  Carmen  Demea; . de   egale  între  ele  pa.  nivel   zintă, un  debut  care  con­  treei  prin  timp,  pe  cei  ce   graiul  nostru răsstrămoşese.
        ţară  în  colecţia  amintită.   la  debutul  ei  publicistic   valoric.  Nu . putem  sesi­  firmă  în   mod   pregnant   s-au  dus.  Azi,  la  cei  70  de   Mai  amintesc  şi  volumele
        Gestul  editorului   Radu   din  1974,  din  revista „Tri­  za în sumarul acestei cărţi   evoluţia  calmă   şi  labo-   ani-  ai  mei  nu-i  mai  nu­  p rop riiP rim a   monografic
        Bărbulescu reprezintă ast­  buna",  . s-a  remarcat  in   nici  o  discordanţă,   nici- ■  rtoasă  a  unei  poete  cu  o   măr.  S-au  scurs  destui  şi,   a  Hunedoarei  —  „Sub  ce­
        fel  un  prim   şi  prompt   peisajul   nostru   literar   o  disonanţăi  nici  o  „um­  lucidă şi  inflexibilă  con­  prin  pronia  cerească,  poate   rul purpuriu al Hunedoarei"
        reflex  consecutiv  abolirii   printr-o  prezenţă  discre­  plutură".   Este  al  doilea''   ştiinţă  artistică  or  mai  fi—  Dar  aîriî  anii   (1976),  „Lina  de  aur“   —
        discriminărilor  dictatoria­  tă, refractară oricărei for­  motiv  prin   care  RQUA               ..mei,  partea  mea  din  viaţa  versuri  (1978),  „Popasuri  in
        le  dintre  scriitorii   din  me  de  aliniere  în   corul  D IN   NOI  reţine  atenţia. ’ ’  RADU  CIOBANU  pe  care  am  străbătut-o. fă­  împărăţia  vulturilor" , , —
                                                                                                           ră  să  mă  prăbuşesc, • deşi,   Proză  (ed.  Eminescu,  1982),
                                                                                                           slavă  Domnului !,  încercă­  „Utopia  profesorului  Dun-
                                        „Cărăuş  al  curcubeului  ..                                       rile  nu  au  fost  puţine.  ca"  —  roman  (ed.  Emines­
                                                                                                             —   Vă  rugăm  faceţi  un   cu,  1983),  „Simfonie  în  al­
                               înălţimea  Învestiturii',  cu   confraţi  conjudeţeni...  E-a- f   te  de  versuri  :  intitulată   efort  de  întoarcere  în  timp   bastre" —■  sonete  (ed.  Car­
                               care  am  fost onorat...  în si­  devărat,   cînd   vezi  ,  cfi'î  «Lecţia  de  singurătate",  la  spre  a  consemna   debutul   tea • românească,  1383),   şi
                               nea  mea,  eu  voi   rămîne   aceiaşi  inşi  veleitari  se  în­  care  ţin  foarte  mult.  Bag   dv.  în  scrisul  românesc.  „Melancolie"  —  sonete  (ed.
                               totdeauna  un  învăţăcel,  un   ghesuie  la  „caşcaval",  mai-   seamă,  ea  nu  putea  să  a-   —  Nu  fac  nici  un  efort   Eminescu,  1990),  una  din
                               .ucenic  intr-ale   Poeziei...   mai  că  te-apucă  (vorj>a  ro-  „  pară  în  regimul  de  trist...   spre  a  călători  invers  prin   primele  Cărţi  apărute  după
                               Cînd  aud  pe  cutare   poet   milor)  damblaua  şi-ţi  vine   festival  „Cîntarea   Româ­  timp.  Totul  e  înscris  în  su­  revoluţia'  din   decembrie
                               profesionist  că-şi  face  pu­  să-i  chemi   în  ajutor   pe   niei"...  Cum,  între   timp,   fletul  meu  şi  nu  se  poate   1989.
                               blic  orarul  potrivit  căruia  .  Măritul  Ţepeş...  unii  plopi  au  făcut,  totuşi,   uita.  Debutul  meu  literar?   —  Aţi   însemnat   mult
                               se  aşază  la  masă  de  scris,   Tendinţa unora  de  a  cău­  pere  sper  ca  ea(  draga  de   Sînt...   două.   îr»   revista   pentru  scrisul  hunedorcan
                               mă  inspăimint!  Pentru  că   ta  doar  palul  din  ochiul   carte,  să  apară  ptnă  în  a-   „Cuget  moldovenesc"  de  ia   —   aţi  condus  cel  mal  pu­
                               eu  chiar  sînt  un  romantic   celorlalţi  nu  poate  duce  la   nul  de  graţie  1992.   Spun   Iaşi  (prin  1937),  în   care   ternic  cenaclu  din  judeţ,
                               îrvtîrziat  în  acest  sfîrşit  de   nimic  bun.  Inamicul  nr.  1   „pînă",  cu  tot  optimismul   mi-a apărut poemul „Ştefan   aţi  călăuzit  talente.
                               mileniu  şi  cred  în   acea   este  în  momentul  de  faţă   de  care' sînt,  pe  drept  eu-   către  Bogdan",   republicat   —  Din  1960  sînt  hunedo-
                               stare  de  graţie  a  spiritu­  egocentrismul,  această  boa­  vînt,   acuzat...   La  „Ion   în  numerele  14—-15  din iu­  rean.  Au  trecut  30  dă  ani
        —  Cum  vă   simţiţi  ca   lui,  numită  atît  de  vetust   lă  existenţială  cu  efect  de   Creangă*  aşteaptă  de   doi   lie—august  1940   de  către   de  atunci.  Ieşeanul  de  baş­
      proaspăt  membra  al  Uniu­  —  inspiraţie.*.  Uneori  am   bumerang.  Se  întoarce  îm­  ani  „Amintirile  unui  pitic   Marele  Nicolae  Iorga   în   tină  a  devenita  hunedo-
      nii  Scriitorilor,   domnule   senzaţia  că  and  versuri  pe   potriva  propriului  tău  su­  din  vremea  cînd  era  mai   revista   „Neamul   româ­  rean,  Din  prima  zi  i-am   li
      Ioan  Evi» ?             care  nu  fac  decît  să   Ie   flet...  Utopic,  ca  orice  poet  >  mie"  (poezii  pentru   copii   nesc".  Al  doilea  debut,  în­  cunoscut   pe  <iei  cu   ce  tru­  li
                                                                                                                                    deau  şi  visau
                                                                                                                                                       slova
                                                                                                           tru  ale  sonetului,  în  „Jur­
        —  Uşor  retorică,  întreba­  transcriu  pe  hîrtîe,   rolul   (era   să  zic  „neprofesio-   marj  şi  miei),  o  experien­  înaripată.  Şi  iarăşi  trebuie
      rea  dvs.  pare  să  conţină  în   meu  fiind  unul  de  „inter­  nist"),  eu  mai  sufăr  de  pă­  ţă  ben'efică  pentru   pana   nalul  literar"  (1939)  al  ma­
      chiar  enunţul  ei  şr   răs­  mediar"...  „Restul  e  tăce­  catul  eordial  de  a-mi  Iubi   oricărui  poet  şi,  sper,  un   gistrului  George  Călineseu   să-i  reaminte&e  pe  Iv  Mar-
                                                                                                                                            şi  Dan  Constan­
                                                                                                                                    tinovlcl
                                                                                                           (tot  la  Iaşi).
      punsul,  dacă  nu  —   cel  aş­  re"...  spunea  Shakespeare,   aproapele  şi  sper  intr-un   cîştig  pentru  «ei  mai  tineri   —  Cînd aţi fost  primit  în   tinescu.  adevăraţi  scriitori
      teptat,  atunci,  măcar  —  cel   ilustrul  nostru  frate  mai   ceas  al  armoniei   dintre   cititori...  Păstrez   într-un   Uniunea  Scriitorilor ?  români.
      bănuit...  Să  spun  că   mă   mare...  Şi  muncă,   multă   confraţi,   locul   fiecăruia   sertar  drag  inimii  mele  o   —   în  Uniunea  Scriitori­  De  la  început  m-am  in­
      simt  fericit ?  E  prea  mult.   muncă,  aş  adăuga  eu.  ne­  dintre  noi  hotărîndu-1  nu­  carte  de  proză  scurtă,  in­  lor  am  intrat  tîrziu.  La  13   tegrat  (apoi  l-am  şl  con­
      Mulţumit?  Da,  E,  oricum,  o   trebnicul...     mai  valoarea,  nu  alte  cri­  spirată  din...   obsedantul   februarie  1976.  Aveam  56   dus)  cenaclului  din  Hune­  i:
      satisfacţie  cam  tîrzie.  După   —  Cum  vedeţi  rolul  ac­  terii  de  circumstanţă..  De   prezent,  pe  care  o  voi  pre­  de  ani...  Dar  nu  anii  con­  doara,  avînd   mulţumirea   ii
      „litera"  vechiului  statut  al   tual  al  Uniunii  Scriitorilor   valori  nu  duce lipsă  —  sla­  da unei edituri,  atunci  cînd   tează,  ci  consacrarea  mea   de  a  vedea  răsărind  steaua   iî
      U.S.,  ar  fi  trebuit  să  fiu   în  sprijinirea   membrilor   vă  domnului J  —  acest  ju­  voi  considera  că  forma  ei   ca  scriitor,  ca  om   care,   unui  mănunchi   de  tineri   lî
      validat  ca  membru  al  bres­  săi ?             deţ.  Poeţi   neprofesionişti,   e una  definitivă...  Cînd  vor   trăind,  trpdind  şi  visînd  în   talentaţi  care  s-au  impus   ti
      lei  încă  în  1984,  după  apa­  .  Despre  această  „ces-   dar  meseriaşi,  cum  ar  fi   apărea aceste  cărţi ?  Vedeţi   Hunedoara,   sub   această   în  peisajul  literar   româ­
      riţia  celei  de-a  doua  cărţi   ţiune"  nu  ştiu  deocamdată   Constantin  Stancu,  Romu-   dvs.,  nici  în  această  nouă   zare  purpurie,  am  reuşit   nesc :  Valeriu  Bârgâu,  Eu­
      a  subsemnatului.        nimic.   Deturnînd   puţin   lus Constantinescu sau Ioan   ipostază  nu  vă  pot  spune   (şi'eu !)  să  arăt  că  şi   în   gen  Evu,  Ioan  Evu,  Victor
        îmi  place  să  cred  că  a-   sensul  întrebării  dvş.,   aş   Radu  Igna,  vor   certifica   cu   exactitate...   Probabil,   acest  colţ  de   rai  transil­  Niţă,  Ioan  Drăgănescu  şi   if
      ceastă  primire  în  Uniunea   putea  să  vă  spun  cum  Ve­  mîihe,  sigur,  cele  spuse  de  ’  cînd  voi  deveni   propriul   van  gîndul  şi  euvlntui  ro­  mulţi,  mulţi  alţii  pe  care,
      Scriitorilor  vine   , ca ‘  ' o   de  cel  mai  tinăr  membru   mine.,.  Dacă  soarta  merilor   meu  editor».  Dar,  cum  pre­  mânesc  este   la  el  acasă.   chiar  dacă  nu-i  amintesc   îs
      confirmare  a  scrisului  meu   al  Uniunii  Scriitorilor  din   este  să  înflorească  şi   să   ţul  hîrtiei  (şi nu numai) s-a   Aici  m-am  împlinit  şi  de   acum,  sufletul  meu  îi  păs­  îs
      de  pînâ  acum.  Afirmarea   judeţ  viaţa  literară  a  aces­  dea  rod,  a  poeţilor  este  să   scumpit...   Răbdare  să  fie   aceea  îi  sînt dator  Hune­  trează  alături  de  tot  ce  a   20
      poetului  Ioan  Evu  în  lite­  tuia...  Cu  amărăciune  mă   scrie...      că  tutun  mai  găsim  la...   doarei  eu  tot  ce  am   mai   adunat  mai  bun  în   viaţa   20
      ratură  e  o  chestiune   de   gîndesc la discordia existen­  —   Aveţi  volume  predate   bişniţari.  sfînt   conştiinţa  mea.  asta.    '
      timp  viitor  şi  de   destin,   tă  în  momentul  de faţă  în­  la  edituri ?                        —-  Pentru  cititorii  noştri,                    21
      necunoscut  nimănui,  decit,   tre  scriitorii  (ne)profesio-   —   Am  depus  la  editura   Interviu  i calizat   vă  rugăm  să  amintiţi  volu­  Interviu  realizat  de
      poate,  lui  Dumnezeu.  Mai   nişti  conjudeţeni...  Se.  dis­  Cartea  Românească  o  car­  do  M INEL  BODE V  mele  reunind  creaţia  dv„  MINEL RODEA
      sînt,  desigur,  destui  snobi   cuta,  intr-un   trecut   nu
      eare-şi  imaginează  că   o   prea  îndepărtat,  despre  o
      astfel  de  „ungere"  echiva­  reyistă  literară  a  judeţului,   îm colecţia  Restituiri  a   \H  LIBRARII                    Notăm  cîteva  titluri din
      lează  cu  o  intrare  triumfa­  publicată  sub  egida  Uniu­  editurii  particulare  „Des­                                  cuprinsul  acestui  voiam :
      lă  pe  celestele  porţi  ,  ale   nii  Scriitorilor.  Se   făceau   tin", proprietarul acesteia.   Mircea  Efiede, „FRAGMENTARIUM"  „Notă  despre geniu",  „Nc-
                                                          Dan  Cîmpean,  a  dovedit                                               . tă  despre  bolnavi",  „De­
      Olimpului...  Dar  eu,   care   tot  felul  de planuri,  aveau
      sînt  „Hn  biet  cărăuş   al   loc  întîlniri  periodice, exis­  un  mare  curaj  în  debutul   nul  din  idealurnc   vieţii   dinea   că  datoria   unui   spre misterele  degradate".   22
      curcubeului   prin  oraşele   ta  un  anume  climat  emu-   activităţii  sale  de  patron   mele  de  student,  întărit   scriitor  este  să  facă  apel   „Asceză”,   „Notă  despre
      voastre  de  fier“,  ştiu   că   lativ,  specific  actului   de   de  editură.  Este  Vorba  de   şi  reînnoit  la  fieeare  în-   şi  la  inteligenţa   citito­  conversaţie".  „Notă despre
      poezia  e  o  dimensiune  a   creaţie.   Era  atunci  între   reeditarea   „Fragmenta-   tîlnire  eu  iubitorul  de  în­  rului,  la  cultura  Iui,  la   patriotism"  ş.a.
      calităţii,  nu  una  a  canti­  scriitorii  de  pe  harta  geo-   rium“-ului de Mircea Elia-   ţelepciune  de  Ia  Păltiniş.   demonul său teoretic.  Nu   Avem  convingerea   că   23
      tăţii.  Şi  mai  ştiu,  pe  pie­  grafico-spirituală  a  „ jude­  de.  Aşa  cum  mărturiseş­  Atîta timp cît omul $  fost   cred  că cea mai bună me­  Dan  Cîmpean,   prin  re­  23
      lea  propriilor  mele  cuvin­  ţului  Hunedoara  p  anumi­  te  însuşi  editorul,  totul  a   sub  vremi,  acest  gînd   a   todă  de  a  te  face  iubit   editarea volumului  „Frag­
      te,  că  poezia  e  chin  soli­  tă  solidaritate.  Q  solidari­  început  în urmă cu cîţiva   rămas doar un vis tmmos   şi  înţeles  este  să   scrii   ment arium"   de,  Mircea
      tar...  E  boală.  Şi  ilumina­  tate  a  urii  faţă  de  regimul   ani,  cînd  a  găsit  în  fon­  dintr-un  ideatic  castel".  „facil"».  In  paginile  aces­  Eliade  a  făcut  un  lucru
      re..,                    defunct.  Dar,  vai,  odată  cu   dul  documentar  al   unei   Culegerea  de  faţă  este   tei  cărţi  cititorul  va  găsi   bun,  publieînd  o   carte
        Nu  înseamnă  că   fiind   căderea......odiosului  şi  si­  mari  biblioteci prima  edi­  al  treilea  volum  ae  note   destule  puncte  d3  con­  serioasă,  spre  deosebire
      membru  al  Uniunii  Scriito­  nistrei",  ura  nu  a  dispărut.   ţie  a   „Fragmentarium"-   şi  eseuri  semnate  de  Mir­  tact  între  producţia  mea   de  alte  edituri   particu­
      rilor  vei  scrie   mai  bine.   Ea  şi-a  schimbat  doar  su­  ului  apărută   la  Editura   cea  Eliade.  Este  o  carte   literară  şi  celălalt  grup   lare   cărei   subordonînd
      Dobîndeşţi.  poate,  o   mai   biectul.  Ea  poate  împroşca   „Vremea"  în  1937.   „Ci­  care  nu  se  citeşte  şi  re­  de  scrieri,   teoretice.  Nu   totul  intereselor   comer­
      acută   responsabilitate   a   orice  şi  pe  oricine,.,  A   fi   tind  culegerea   alcătuită   ceptează  cu  uşurinţă,  Aşa   ştim dacă  acestea  din  ur­  ciale,  publică  titluri  „fa­
      scrisului, tău.  A  fi  membru   scriitor ,,nepătat"  e un'titlu   de  însuşi  Mircea  Eliade   după   cum  mărturiseşte,   mă  lămuresc  „litenmira   cile",  uitînd  de  fapt   dc
      al  Uniunii  Scriitorilor  as­  de  lux,  pe  care  nu-1  me­  asm  clădit  în  gînd   ideea   însuşi  autorul  ei:   «An»   mea";  dar  sînt  sigur  că   o  bună  parte  dintre   Ci­
      tăzi,  cred  că  e  o  calitate   rită  (după  opinia   unora)   reeditării  ei.   A  fost  u-  avut  întotdeauna  certitu­  o  întregesc".  titorii  potenţiali.
      morală  şi  sper  să  fiu   la  decît  unul,  cel  mult,   doi
                                                                                                                     ..  j   ■
                                                              V
   1   2   3   4