Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_267
P. 1
PUNCTE DE VEDERE
Instinctul sănătos
, „Raiul beteag“ sau şi nepervertit al românului
fN COLINDE
„O dimineaţă printre dintre compatrioţii noştri bună. nu vrea să priceapă
In ultima vreme,
unii
că- ţara nu se poate refa
au început să-şi dea ara ce decît prin ordine şi u- As tăii s-a
prin subordonarea
nitate,
nefericiţii de la Păclişa" ma pe faţă, rehunţînd la intereselor celor .puţini in
perdeaua de ceaţă în care
tereselor celor mulţi şi nu
iluzii optice şi,
fabricau
pentru a reîncălzi entuzi prin atitudini distonante cu născut Hristos
„Bună- ziua, (Camelia !“ tunericului. Vorbele sînt asmul răcit al suporterilor, efortul omului de rînd ce
(cineva îmi suflase nume neputincioase spre a des -dezgroapă securea războiu- este predestinat parcă să
le). „Bună ziua !" (lungeş crie „raiul beteag" dinain -■ lui,* pardon a revoluţiei, in- tot suporte — cit oare ? — Astăzi s-a născut Hristos ’
te vocalele, rotunjeşte greu te-mi. Poate, doar creionul citînd periferia iezuită la inepţiile celor ce nu înţe
vorbele). „Mâ Cunoaşteţi ?" unui Goya... Cei descrişi revoltă. Elita care a con leg cerinţele momentului Mesia, chip luminos.
(îmi prinde mîinile într.a- (pretenţios spus) reprezintă tribuit la prostituarea, şi şi durerea- ţării. -Oare ce
le ei, mă priveşte de-aproa- cam o treime din populaţia - siluirea conştiinţelor noas fatalitate ni-i scoate-în fa
pe). întrebarea face dova tre în timpul dictaturii ţă pe coi ce aproape ju- Lăudaţi şi cîntaţţ
da că nu e total lipsită de NATALI A VASIU ceauşiste, grupată în ali Şi vă bucuraţi. .
luciditate. îmi spune că anţe viclene cu titulaturi IOAN GRUMAZESCL
c .harnică ; " îşi trece vre pompos-patrlotarde, născu Mititei înfăşcţcl '
mea ajutînd. De noi se te din neputinţe şi osteneli
apropie Florin, „qmul cai (Continuare în pag. a 3-a) demne ' de o cauză mai (Continuare în pag. 3) - în scutec de bumbăeel,
sei". Face strădania să-mi \
spună că şi el e 'harnic.- Lăudaţi şi cîntaţi
a avut mult de- lucru. Vor
beşte împiedicat. în pri Şi vă ' bucuraţi.
vire îi licăreşte teama.
Virata le este, din punctul Vin tul bate nu-1 răzbate.
meu de vedere, incertă.
Aflu că Florin are 29 de
tuai iar Camelia — 26. Neaua ninge nu-1 atinge,
Simt un nod;— de lacrimi, Lăudaţi şl cîntaţi
de tristeţe ~ — Incercîrtd
să-mi taie răsuflarea.
Aţi- înţeles, probabil, sti Si vă bucuraţi.
maţi cititori, că realitatea Şi descuia pîuă-n vecie,
căreia-i aparţin- cei doi se
află în afara uoxvggsului.
fibişwHit Am intrai, mtr-jj- Mila Domnului să fie,
devăr, în intimitatea • unei •
'urni .cii.o existenţă speci Lăudaţi" şi cititaţi
fică. $i am găsit .aici o u-
■maniţate . suferindă. . Â*ci Şi vă bucuraţi !
înseamnă Spitalul de Neu-
ropsihiatrie Infantilă Pă-
elişa, Unul dintre cele mai.
triste locuri din Judeţ.
Am străbătut coridoare,
am deschis uşi. Ochiul s-a
speriat. Mintea a înregis
trat însă cu luciditate:
trupuri diform e; priviri
rătăpite; fizionomii răvă OBICEIURI DE CRĂCIUN
şite de toate spaimele în
C E R B U L
9. Vaticanul— im stat Intr-un oraş baldachin — altarul pa
pal, realizat de Bernini,
la vîrsta de 25 ani. Toţi Din repertoriul propriu o altă înfăţişare a ace
- Chiar şi pentru călăto său, un veritabil muzeu, te părţile de u n ş ir de pereţii marelui lăcaş şfint ciclului sărbătorilor de leiaşi divinităţi, Dionysos,
rul ocazional, de numai o imensă oază de spiri coloane uriaşe {£H la nu sînt'îmbrăcaţi in tăblii 'de. iarnă face parte şi jocul avînd şi acest epitet:
cîtSva ore la Roma, este tualitate, un necuprins măr), care * susţin 140 marmură brun-roşcată • şi caprei, turcii' sau eerbu- „zeul cel cu chip.de ţap".
o impietate să nu vezi spaţiu de reculegere şi statui de sfinţi şi scutieri. albă, incadrînd picturi, . lui, Aceste imagini ale Căprioara şi cerbul stat,
Vaticanul. Şansa noastră rugăciune. Drept în faţă se înalţă ‘•mozaicuri şi statui exe procesiunilor magice de de asemenea, variante ale
a fost mat mare; l-am Spre a-l cunoaşte, ne-am monumentala catedrală, cutate de mari artişti ai altădată, cu trecerea tim ipostazei solare, coamele
putut vizita, cunoscînd Supus formalităţilor va în care pătrunzi cu sfia vremii. Atenţia vizitato pului, şi-au pierdut ca semnificînd razele soare
astfel rezultatul corn peti male, de altfel sumare, lă, cu strîngere de inimă rului este reţinută în mod racterul iniţial; păstrîn- lui lp toate animalele cor
ţiei papilor şi artiştilor dar în orice caz necesare, şi o infinită stofe de muU cu totul deosebit de ca du-1 doar pe cel drama nute, pe care omul le-a
ita&ânt, în efortul comun apoi i-am străbătut d te turnire sufletească. Con podopera lui Michelange tic. Ţurcă, sau capra, pe adus în contextul jocuri
de a. crea 0 cetate creşti puţin din biografia sa, din strucţia a început in Sinul lo — „Pieta" —, magni Valea Mureşului şi cer. lor ritualice. Specie a tea
n i unică, unde se află monumentele, obiceiurile, 1506, pe locul vechii ba- fică sculptură in marmu bul, mai ales în > Haţeg, trului folcloric, obiceiu
Intr-un pelerinaj perma ră albă, din, tinereţea ine însoţesc cetele de colin lui cerbului îi sînt pro
nent nu doar catolici din galabilului artist, repre- dători. Masca, element prii, aşa cum afirmă Ro-
întreaga lume, darşî turişti ÎNSEMNARI DE CĂLĂTORIE zentînd-o pe Fecioară,' dramatic cu străvechi mulus ’Vulcănescu, o sui
de cele mai diverse op sfîşiată de durere, aple- sensuri de viaţă, este a- tă de personaje secundare
ţiuni religioase. ’ Pentru I T A L I A cîndu-se, intr-un gest dis j semănătoare la cerb cu ca moschete, , cu mas-
că Vaticanul nu atrage perat al neputinţei, asu cea df la ţurcă ■ (capră), coide sau numai machia,-
numai prin catedrala Sf. viaţa diurnă. Deşi nu a- silici a lui Constantin, şi. pra trupului fiului său păstrîndu-se, totuşi, ele te, dintre care amihtim :
'Petru — celebră în toată ceasta a fost ordinea pa a durat 100 de'ani. Di mort, pe care-l ţine pe mente specifice înfăţişării măştile de cai, maschete
lumea —, ci prin întrea şilor noştri prin Vatican, mensiunile bisericii sînt braţul drept şi în poală. capetelor respectivelor a- de toboşari, de fluieraşi,
ga sa bogăţie arhitectu voi consemna impresiile impresionante — 200 me hPieţa“ este acum din nou nimale. Aproximativ ace travestiuri şi machiaţi in
rală, spirituală, religioa aşa cum le-am reţinut pe. tri lungime, 140 metri întreagă şi foarte atent leaşi sînt şi colindele şi Moş şi Babă.
să. retină, in suflet şi în car lăţime şi 130 metri înăl protejată, după ce un ne jocurile. în mitologie, în Ţara Haţegului, a*
Vaticanul este — asta netul de reporter. ' ţime (sub cupolă), puţind bun a deteriorat-o grav,
o ştie oricine — un stat Aşadar,' mai întîi, în cuprinde mai mult de prin mai multe lovituri, măştile, în esenţă, fie că lături de mascaţi (ca bla
este vorba de ţurcă, de jul, jupînii, popa), se .'în
de sine stătător, cel mai Piaţa Sf. Petru — cople 50 000 de oameni —, iar în urmă cu citva timp, capră sau de cerb, nu sînt tâlnesc şi nemascaţi (vă
mic din lume, a . cărui şitoare , prin dimensiuni, bogăţia şi perfecţiunea or necesitînd lucrări specia decît ipbstazs ale soare, taful, iapa), fiecare inter-
suprafaţă măsoară 44. hec unică prin concepţie şi namentaţiei sînt copleşi le de refacere. ,
tare,: fiind înzestrat cu 0 construcţie, după geniul toare. Sub imensa cupolă, fntr-un alt spaţiu, pe lui, ele avîndu-şi obîrşia pretînd uir rol binş de
în înfăţişări zoomorfe ale finit în cadrul grupului
gară şi un fţelioport, un Iul Michelangelo şi Ber- • imaginată şi executată de peretele din dreapta, me- divinităţii solare.
studitm de radio şi un nini. Executată în formă Bramante; şi Michelange Ţurca este o întruchi Prof. CV CONSTAMMN
ziar, cu o cazarmă a găr de cerc, piaţa are în cen lo, se află un uriaş bal DUMITRU GIîEONE V pare a bovinei. Dionysos
zilor şi un imens parc, tru un obelisc egiptean şi dachin d i 30 metri înăl fiind considerat „zeul cel
cu muzee, străzi şi ma ’ două fîntirU în .'stil baroc, ţime, sprijinit pe patrii
gazine, fiind, in ansamblul fiind înconjurată din tca- coloane de bronz, iar sub (ContimKire în p«g. p 3-a) cu chip de taur". La rîn- 3-o1
d-ul ei. capra reprezintă fConfinvcH’e in
-'«.'SC'
