Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_267

I
s -
-DUMINICA, 16 DECfMMIE 1990

şi nepervertit a! românului „Raiul beteag“ sau

(Urmare «fin pag. 1) Aceştia slăbesc în mod voit „0 dimineaţă printre
unitatea noastră firavă, du-
cîndu-ne spre o nouă pri­
mejdie.
iriătate de veac aii coche­ ‘ Declaraţiile şi ultimatu­ nefericiţii de Ia Pâelişa"
tat cu comunismul iar a- murile insolente aleaees-,
cum cochetează cu un a- tara : vin să aducă derută
nume fel de' democraţie ? şi -anarhie într-0 ţară ajun­ (Urmare din pag. 1) Pentru că am abordat
Dezlănţuită frenetic, „eli­ să' cu economia la limită, aspectul gospodăresc mai
Complexul „Diana" din Gcoagiu-Băi,
npaifiriăfor
tă" fostei dictaturi, cu o prin nemuncă şi mitinguri, Societăţii de Turism „Ger mlsara" este o gazdă ospi­ întîi, trebuie să facem cu­
specifică , şarlătanie bizan- vin să prăbuşească speran­ talieră pentru cei ee vin la tratament sau odihnă. noscute rolul şi locul e-
tină, intenţionează hoţeşte ţa într-o administraţie ce aşezământului de la Pâ- xaet ale*ajtitoarelor mate­
să ne prostească, ademe­ nu are timp sâ redreseze ■ Foto PAVELLAZA clişa. Diagnosticul f bolnavi riale de peste graniţă. Deşi
nind mieros, după o regie ţara din cauza prea dese­ cronici, irecuperabili pen­ iniţiativa a- pornit dintr-Un
. caracteristică marilor ca­ lor conflicte ce-i. vin spre tru viaţa firească. Cu toţii gînd curat, finalizarea este
nalii. 'Aceştia; Vor cu 'ori­ v soluţionare, *• PE RUTA DEVA-BRAD Şl RETUR — nefericiţii de la ' Păclişa cea pe care o cunoaşteţi
ce preţ să împingă ţara Datori sînteţn toţi faţă sftst 324, Veniţi din toate m ulţi: mare parte .dintre
într-o catastrofă. Otrăvi­ de ŢARA la greu. Datori Unul dintre cetăţenii ca­ mic. Şi câţi nu păţe c asa 1 judeţele- ţării. Copiii sînt obiectele de îmbrăcat sînt
tori de condiţie arivist-e- sin tem ca ■ acum — cînd re foloseşte*mai des auto­ Ba, odată, în vară am a- adăpostiţi în patru Secţii, foarte degradate: altele
goistă cu minţi rătăcite, sa- ŢARA are nevoie de li­ buzele pe ruta Deva—Brad sistat la o scenă de-a drep- împărţiţi fund — in mă­ sînt nespălate (chiăr obi­
livînd la gustul puterii, su­ nişte, pline şi muncă -*■ şi retur a venit Ia redac­ tul penibilă : controlorul a sura posibilului .—' după ecte de strictă intimitate).
perficiali şi mărunţi în ne­ să ne .unim împotriva ce­ ţie şi ne-a spus : „Spre sur­ venit sâ-şi facă datoria. La1* criteriul diagnosticului - şi Şi totuşi, luate in ansam­
bunia lor,, folosind lozinci lor ce conspiră periculos prinderea mea, obiceiul u- urcarea în autobuz, trimi­ după cel al vîrstei, La sec­ blu, ele au prins bine. Au
-diversioniste sub paravanul deoarece nu le-au ieşit so­ nor şoferi de a încasa pre­ tea călătorii să meargă lâ ţia III- copiii stau în pa­ fost îns'ă aceste ajutoare O
uhui patriotism ieftin, vor cotelile cum ar fi dorit. Ce ţui călătoriei integral, dar şofer care, fără nici o je­ turi. suprapuse: cei mări adevărată Cutie a Pândo-'
cu orice preţ, măcar pen­ Ie pasă lor că ne vor îm­ de a nu elibera biletul cu nă, le luş banii, uitind de deasupra. In prima noapte re i! S-a .înstăpînit în rîn-
tru o clipă, să se caţere pe pinge pe căi rătăcite ? Da­ preţul cuvenit, -te? loc sâ b ilet! Şi totuşi, era con­ au căzut doi, fără a se ac­ -dul copiilor şi al adulţilor,'
un piedestal la eăro nu­ că manevra lor va da greş fie estompat, capătă am­ trol ! Că de mai mult timp cidenta însă. Acum ş-au deopotrivă, o stare de per­
mai „NAŢIUNEA" dă cre­ îşi vor .lua coadă între pi­ ploare ! Mai nou,- cei care n.am mai văzut nici un obişnuit. E cald în saloa­ manentă şi dăunătoare sus-.
dit. cioare, via Paris, iar noi urcă în staţii dau banii şi controlor". Din păcate, a- ne —- mâi cald decît in al­ piciune. Se priveşte încă-
Pentru ei şi alianţele lor vom rătnîne aici să ne vin­ şoferul le eliberează un semenea practică de ciubuc te Ierni.' Şi hrană există. spre ele cu jind, cu nefi­
nu există nimic sfînt. Pof­ decăm răni ce greu se mai bilet cu preţul cel mai ief­ nu se întîmplă numai pa Provenită mai ales din a. rească lăcomie. Şi nefires­
jutoare. Am găsit în ma­
tin, de cîteva ori mai mic
ite tă lor şi nimic altceva, Nu pot vindeca. decît costul călătoriei. Du­ această rută I S-a desfiin­ gazii : lapte praf, griş, cio­ cul îi caracterizează - mai
va lipsi mulţ ,$1 vom auzi, Acum, mai mult ca ori- ţat sau nu controlul bile­ ales pe adulţi,' cărora-- se
a lâ mitingdrile lor ultra- cînd, - să facem zid comun pă împrejurări. Că de cete telor pe autobuze? <C. San. colată, conserve' de car­ încearcă a li' se face parte
ne, zahă'r (din Germania)
spontane, pe lingă lozinci împotriva acestor denigra­ mai multe ori nu dă ni- dtt). dreaptă . de fiecare dată,
ca «Jos Chlvemul". «Jos tori do neam şi ţară, care, pe şa. Făina depăşeşte cu spre a linişti'spiritele $î
mult nevoile : circa 10 000
Iţreşediptelă", „jos Parla­ fundalul greutăţilor în ca­ spre a evita, în ultimă; in­
mentul" liber ales şi o lo­ re ne zbatem şi de care nu Chrbrituri la... Af»ci calda tonă sînt disponibile pen­ stanţă, să se ia— (kK*hfi-
tru alte unităţi (chiar să
zincă nouă „Jos NAŢIA sînt străini îiţ agonia lot, cofetărie nu justificări nu le dorească nimeni ?!). b il! revoltător !) de ia gu­
ROMANA". Această cate­ propun soluţii amăgitoare, „Locatarii blocului A i, Am intrat şi în bucătărie. ra copiilor. Există redă*
gorie de indivizi văd in făurind României o ima­ şi piâcîniâri6 scara II, din cartierul Ctej- Am aflat meniul zilei: maţii, se produc spargeri,
noi doar carnea de tun gine. caricaturală. Instinc­ pastă de măceşe, unt, ca­ se fac cercetări, este m t-
prin, care să-şi împlinească tul sănătos şi nepervertit Intr-Und din. zilele . tre­ ,Deya* ţectemâni, liwa. plicată procuratura: Nu ^fai-
cao cu lapte (dimineaţa);
vîseie lor meschine, aceşti al românului trebuie să . cute, s-au aprovizionat cu totală sau p a ro lă te pre •Ciorbă de zârzăVat, tocăni­ cem , cazuistică ! Această
aventurieri plătiţi denigrea­ funcţioneze, grăbîndu-le fa- j chibrituri unităţile Socie­ pe zi) a apei calde m pe­ ţă* cu came din conservă este problema organelor de i
rioada 15 noiembrie — 10
ză ţara' pe ia porţile Eu­ limentul. In clipa de faţă, tăţii comerciale „Ţara Ha­ şi ecler (la prlnz); paste ordine ! t a decenţă şi simţ >
ropei, profitind cu neruşi­ jocul de-a revoluţia propus ţegului". p£nă aici. toată decembrie; Noi vom refu­ al măsurii avem însă dă- I
nare de Ubdrtatea dătS de de aceşti „binevoitori" este hune. Insă. că din păcate, za plata apel calde, pe a» cu briază şi griş cu lapte tona să îndemnăm ' 1
(seara). Pare rezonabil. Nu
Revoluţie dar şi de timi­ sinonim cu o catastrofă. A- sp re. mirarea - şi nemulţu­ efeastă perioadă şi 'rotii re­ ştiu. înşă cum le-au primit Lipsa cea mal-gravă pri­
veni cu reclamaţii gri de
ditatea celor., răspunzători vem datoria s i o. evităm mirea justificată a .cumpă­ copiii. Şă fim cinstiţi- şi veşte personalul de specia­
de ordinea şi liniştea ţării. Cu calnţ şl luciditate. rătorilor, "chibriturile au cRe* ori « te nevoie, De să recunoaştem : multe din­ litate. Există doar patru
altfel, am făcut şi pînâ a-
fost introduse la~. cofetă­ dum neftunaătate sesizări tre nfamUilte" celor de aici medici — specialişti în pro­
rie şi Ia plăcintărie, iar lp GJ.G.C.L. Deva". nu le-ar putea oferi nici fil, doi psihologi şi un lo­
unităţii n r.‘63 TUTUNGE­ , Aceleaşi necazuri cu apa a ni) ştiu cita parte din cit goped: Cele 23 de cadre
RIE, de exemplu,- nu i s-a Oaldă' ne-au adu» 1» cunoş­ li se pune la dispoziţie. medii, jucrînd în trei tu­
< • - ’ W * ! repartizat nici măcar Un tinţă mulţi alţi locuiţori. Privitor la îmbrăcămin­ re, sînt obligate a acoperi
singur pachet de. chibri­ din. municipiul reşedinţă te : aceasta există şi pro­ nevoile pe 8 nivele cu Irit- <
— Dfe ce a murit PopeScu ? . . turi? 1 ■ , ‘ de judeţ, care; s-au sătu­ vină l*1 parte, din ajutoa­ na vi. A venit o echipă de
— De tuse. Pe cînd. . vom cumpăra rat de explicaţii şi de pa­ re, Mai greu se asigură în­ patru educatori franceză* a
— Cum naiba? - - ■ lapte de la magazinul FE- sarea răspunderii de la treţinerea ei. Luni — Ha., eărei prestaţie este apre.
— Păi, reuşise să se ascundă întv-un şifonier, ROMETAL şl pîine d l la..;, G.I.C.CL. ia Termocentra­ ţegul a fost privat de apă ciată de unii şi contestată
dar a tuşit» ....- - * magazinul de fitc&lţămin- lă Mintia. Oamenii» au ne­ şi energie electrică Spaţiul de alţii. La lipsa cronică
te? ,(Nicu Sbuehea, cola­ voie de apă' caldă nu de de uscare este deficitar şi de oameni, nor ne abţinem
borator); justificări. eL de la orice ■ comentarii.-.
9. Vaticanul — un stat intr-un oraş (Urmare «fio peg. I) o colindă frumoasă şi jo­ des cîntă Vătaful şi le ca» ;
ră iapa.
Cu acestea se
cul cerbului in casa dum­
neavoastră ?". Dacă răs­ pregăteşte ■■ ospăţul cerbtl-
punsul ' este afirmativ, ' lui, iar îa Anul Nou el
(Urinare «fin pag. 1) servele Ingeniosului Mi- :■ tavanul capelei, ca şi. în Un rol deosebit .de - im­ grupul întră în casă - şi -este împuşcat şi jelit de ■
chelttngtlo —■, şi însoţit de faţa frescelor de pe pereţi portant în cadrul obiceiu­ cîntă colinzile adecvate -întreaga ceată. împuşca­
reU aglomeraţie ' în faţa so b o r u l obişnuit de >— cu profeţi şi sibile, Cu lui cerbului ti revine blO* pentru . membrii familiei re a ,.cerbului f are loc pe
.unei enorme statui în cardinali şt prelaţi dă îngeri şi sfinţi, cu rein? , „jului, înfăţişat printr-tm —' » fetei, a ginerelui, a malul ujptei ' ape* curgăteh- *.
■bronz a Sf. Petru, al că- blnacuvintare celor din vierea morţilor şi nebunul moş . cărâ desfăşoară o plugarului, a ciobanului re sau S» < apropierea li­
i rut deget mare de . la jur, în Umbile popoare­ ureînd spre cer şi milmi- acţiune mută, o pante» ■ ş.a. ■ - „ nei fîntîni. In '-cadrul-ce­
piciorul drept este bi- lor din care vin, apoi în­ nlnd nici nu se putea mimă, de cete măi mdlte După aceasta; se joacă remonialului „înmormîn-
\ne tocit .de .sărutările, a* cep. slujba religioasă,. Am — cu Judecata ăm Apoi’ ori tragi-coinică. Acesta cerbul, iar colindătorii, tării", rolul determinant
i titor şi atîtor vizitatori avut, deci, încă o şansă. : (pe. o pînză de 220 mp pe 'Simbolizează vitalitatea aşezaţi roată în jurul a- revine popii, vînătorului
care au admirat şi aceas­ Poate unică... peretele dintre altar), în mascullnă«şi are rolul dă şi jupînilor, care-1 conduc
tă operă măiastră, dato­ După cum unică în lu­ care minţile nşftstrg cu , 6-1 ocroti pe cerb de mtd- la groapă, cu inima sf î- •
rată lu t Arngifo ăi Cem- me este Gapeta Sixtină — greu.pot-pătrunde; ţinte, dar ş i. de duhurile şiată de durere. Dar cer­
[ bio.. Chîuf ădbă nu feu- loc marcat pe veci de ge- Să mai notăm doar nu­ ' rele, prin mişcările ce le bul va reînvia în urma-.
de CERBUL
' şeşti să vezi şi să , reţii, niul lui Michelangeta, ne- mele unora dintre picto­ face, ereînd '.şl o atmos­ rugăciunilor celor care îl
doar citevă din cete a- întrnOUt sculptor devenit rii cei mai faimoşi ■ ai feră de destindere, însoţesc, spre marea bucu­
proape 400 de statui şi 44 celebru picior, care a e- vremii — alături de ne­ bună dispoziţie, rie* a mulţimii. In acest
de altare din măreaţa ca- xecutat frescele tavanului întrecutul Michelangeto 'Jocul cerbului este te- scenariu .a l. morţii şi al
: tedrală, la ieşire, , privirea capelei si marea scenă a : care au împodobit Ca­ sOţit de chiuiturile colin­ învierii afirma Romu-
diriiţipe p # o s jm y m e d- JwŞecăţH de ApOi. Este pela Sixtină — Rafael, dătorilor,' unde dintre a» cestuia, se mişcă în sen­ lus Vulcănescu —- cerbul
preciabilă, în mijlocul bi- imposibil, este gpnape un Boticelllr PumŞtnte fŞhir- .cestea neutre şi care se sul mişcării soarelui pe simbolizează reînnoirea
: sericii, rînduri întregi de gest de impietată să po­ landaio —, împreună -cu. folosesc şl în aRe împre- bolta cerească, strigînd : ciclică - a naturii, . renaş­
cifre de aramă încastrate vesteşti — în cîteva rîn- regretul de a . n u putea' ; jurări. Colindînd p e . uli- „Aruncâ-te, cerbule/ Că terea regnului animal, o
in podea, care semnifică durl «— Capela-Sixtină. înfăţişa, fie şi succint — ; ţele satului, în Ajunul de nu ti-i arunca/ Pită dată cu cel vegetal.
dimensiunile altor mari Eventual trebuie citit ro­ din căuza spaţiului tipo­ Crăciunului, ceata flăcăi­ caldă nu-i mlnca/ ş-ai Obiceiul cerbului se
\basUici din lume, în com­ mânul „Agonie şl extaz", grafic fireşte :~f, splendo­ lor care. însoţesc cerbul, mînea-pămînt uscat/ Cu păstrează încă viu îş a-
paraţie ca Sf. Petru din dar, tnai . ales, trebuia vă­ rile din MitteUl Veitica- la Riu Mic (comuna Să- eălcîiul frăm întat/ Pe fe­ şezările dd la poalele Re.
flama, zută. „pe viu“ impresio­ nutuî, cu Impresionantele laşu de Sus), pe marşul reastră aruncat/ Şi te-a- tezatului, tnahueşrin^i-M
^Deodată se iscă anima­ nanta capelă, a cărei de­ galerii ale candelabrelor, executat la fluier. Strigă : pe «narea scenă a satu­
ţie. Ssfe oră fi, N$ aglo­ numire i-a rămas ' de la tapiseriilor, hărţilor geo­ „Tot am zis, mă duc, mă runcă pe călcîie/ Ca moa­ lui ea un aut^itte speo-
ra din câpâtiie/ Şi te-ar
merăm, de o parte,şi de Papa Sextus al iV-leaf grafice, sau cefe patru duc/ Şi mîndra nu m-o runcă din cercel/ Că moa- tacol, la care participă
alta, petraseul de la lif­ care a comandat-o. fftt* camere cu stanţele tui erczUt/ Dar acum mă poa­ ra din clopoţel/ Noroc, membrii întregii colecti­
tul Papei jAnă la altar, mti, intr-adevăr, extaziat Răfael, ca şi ailtea şi a- te crede/ Că mă duc, nu cerbule, noroc 1". , , vităţi. «.
fn scurt timp apare chiar în faţa celor nouă scene Htea aHe splendori ale mă mai vede/”, Dacă gazda are fete sînt Cîntecete şi jocurile ca­
Sanctitatea Sa, fnHmphţdt bfâUee din eentra — des» artei, culturii şi civiliza­ Ajungînd la casa gos­ jucate şi acestea (haţega- re fac parte din obiceiu-
w» onor de garda elveţia* prinderea htmtnii de In» ţiei italiene, adunate tn podarului, vătaful care ne, învîrtite) ca şi' neves­ rile legate de schimbarea
nă a Vaticanului *4 ri* tttneriOţ« apei de pămtnl, această ţărişoară mirifică conduce întregul «lai în­ tele mai tinere. anului sînt documente
tierî arătoşi, în uniforme crearea lui «Idom, a Emi, \ — VmtkanuI, treabă dacă acesta pri­ * Colindătorii primesc da­ deosebit de preţioase pen­
medievale, abundent co­ sacrificiul lui Meise, fie- Dar. şi Ja Assisi .va fi meşte orirbui: „Bună sa- ruri —' cehă;, peciijăl ţui- tru . studiul dezvoltării
lorate, executate după de- topul, a celorlalte de pe tnfeffesanf... xa, oameni- btuu.1 Primiţi.. jcă« bani - pe ..care. le culturii noastre populare,
nrmmlr** ' lOaBI ntg.i iiMUi litMIiarşwaWI»:-'»»***»' iiWNŞ’ş*" ■■ «Şterg**