Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_270
P. 1

SPRE  CREMATORIUL  „CENUŞA*1


                      „ O v i d i t i   a    t r e c u t   p r i n   f a t a   c a s e i . . . "

          .  Am  cunoseut-o  «sent   că  este  internat,  nu  am   cu  diagnosticul  plagă  to­  un  coleg  de  ol  tor,  i-au
          pe ■■Alexandra.  Un  înge­  putut  intra.  2ilo  în  şir   racică dreaptă.  Atît a mai-   sărit  In  ajutor.  L-au  ur­
          raş  de  un  Un  şt  cîteva   l-am  c&utat  priit   toate   rămas   din  Ovidiu   ta   cat  in  maşină  şi  au  por­
              care  a  învăţat   să   '  spitalele  din  Timişoarei,   Timişoara.  6   simplă  bir.,   nit  spre  Spitalul  jude­
         ridă  eu  întreaga  ei  fiin-   dar  fără  nici  un  rezultat,   tinţă  din  care  rezultă  că   ţean.  Pe  drum»; Ia  un  mo­
         (L  Bute  ta  toată  lumea.   M&  mîngîiam  totuşi   cu   a  murit  împuşcat 1   ment  dat,  rănitul  a  şop­
          Numai propriului tată n-o   ghidul  că»  din  eite   îmi   Pentru  a  ieşi  cit  de  cît   tit  că  nu  mai  arc  aer.   Steaua  sus
          tă'i aiu SUrîdă  niciodată.  spuseseră  colegii  Iui,  era   din  ceaţa  densă  ce  învă­  Din  cîte   putut  da el
         .91  aceasta datorită  faptu­  doar  rănit  la  umăr  şi  în   luie  tragica  dispariţie  a   seama,  atunci  a  tăcut  o
          lui să  tatăl  t-a  fost  ucis   afara   oricărui   pericol.   tînârului  nostru  conjudc-   hemoragie  internă  puter­  răsare
          ia  Timişoara,  in   ziieic   Să-am  întors ^  la  Orăştic,   ţean,  sini  necesare  cîteva   nică.  L-au  lăsat  acolo  şi
          fierbinţi  Ş*  sîngeroase  ale   Alexandra  avea  doar  o  precizări   esenţiale.   Le  de  alunei  nu  mai   ştiu
          revoluţiei.  Na  l-a  cUnpŞ-                                             nimic  de  soarta  lui.  O         Steaua sus răsare
          cut,  Teste  ani  il  va  cu­                                            altă  precizare,  din  partea      Ca  o  taină  mare
         noaşte  . probabil  dintr-o                                               mamei iui Ovidiu, prezen­          Steaua  străluceşte
          poză.  Dur  va  fi  ca  totul                                            tă  în .sala  _  Tribunalului      Si lumii  vesteşte
          altceva.  Va  ti   mîndră              E R O I L O R  -                  Militar  Timişoara t  „Din
         Citindu-i  numele  pe  troi­                                              cele  relatate  acolo,  am              Că  astăzi  curata
         ţa  ridicată   în   centrul       Î N A L T Ă   C I N S T I R E           dedus  că  un  pinten  de               Prea  nevinovata
         Orăştiei.  Dar  Alexandra                                                 soldaţi  cc  se  deplasa'  în           Fecioara  Maria
         Marin  Muntean,  tot  orfa­                                               seara  zilei  do  17  decem­            Naşte  pe  Mesia
          nă  va  rămtnc.  O  orfană                                               brie  dinspre  centrul  ora­
         ce  U   va  şti  niciodată                                                şului  înspre  Calea  Giro-
         Unde  să  pună  o  floare  in                                             cului  a  deschis  focul  îm­      Magii  cum  zăriră
         'memoria  tatălui  ei.  Pen­  lună,  aşa  cădfeţfu  fiului   vom  serie  în  ordine  cro­  potriva  celor  aproximativ   Steaua  şi  pontică
         tru  simplul  fapt  rit  Ovi­  meu  nu  a  putut  pleca   nologică. Prima este aceea   40  de  tineri  aliaţi  în  faţa   Mcrgînd  după  rază
         diti  Nioolac  Muntean  nu   acolo  să  continue   cău­  că» la morgă, arătîndu-i-se   căminului.  Au  murit  doi,   Pe  Ilfistos  să-l  Vază
         ars  mormînt.  far  acttm,   tările.  Dacă  aţi  şti  prin   o  fotografie  a  defunctu­  între  care şi  fiul  meu,  iar
         eînd  sc împlineşte  un  au   ce  momente  am  trecut...  lui, o  femeie de  bine  care   unul a rămas fără o mină.   ■Şt  dacă  înmiiră
                                                                                                                           Indată-t  găsiră
         de  cină  a  fost  împuşcat   Evident,  putem   doar   lucra  acele  şi-a  amintit   Gri  tării  «Un*  sc  «8 » in
         iţi  faţa  căminului   stu­  bănui;  Această  dureroasă   uă  Ovidiu  a  ocupat  patul   Austria ta tratament, Spre   La  dfnsui  intrară
         denţesc  nr.  7,  aceste  ritt-   poveste  continuă   însă.   23,  dar «să a  dispărut  în   Crematoriul „Cenuşa",  O.   Şi  se  închinară
         duri se VOr o  pioasă  adu­  Continuă  cu  căutarea  lui   noapte» de  II spre  19  de-   vidiu  a  trecut  pe   aici.
         cere .aminte...          Ovidiu,  in  zilele   eînd   c ts M k   Bta  eîte  cunoaş­  prin  faţa  casei  din  O-   Cu  daruri  gătite  .
           Precum   îşi  aminteşte   la  Timişoara  se   putea   te  şi .presupune  ea, a lest   rtotie",, ■          Lui  llrlstos  menite
         Măria  Muntean,  o  mamă   intra   prin  ,  spitale,   la   tată»  cei  .49  transportaţi   Aceste  ultime  '  cuvinte   Luind  fiecare
         îndurerată  şi  îndoliată.  morgi»  prin  cimitire,   se   la  Crematoriul  „Cenuşa"   s i  ieri  spuse  cu  lacrimi   Bucurie  mare
           —  In  18  decembrie  ’89,   dezgropau  chiar  m orţii!   din  Bucureşti,  A  .  dona   în  ochi  Avea  In  braţe
          colegii  dte  fac illtu Ic  ve­  Ovidiu   nu  era  nicăieri,   pmd a rt t  In  tuna. mar­  pe  Alexandrii.  Este   în­  Care  bucurie
          niţi  acasă  m-au  anunţat   într-una  din zile,  Mo idea,   tie,   cind  soţia  eroului,   conjurată  eu  dragoste  de   Şi  la  noi  să  fie
          dl  băiatul  meu  a   fost   sora  dispărutului,  venită   mutra s-a putut desprinde   toţi  al  idaăld.  Cepliu   De  la  tinereţe
         vănit:  ta  Umăr  tn   scara   la  Timiş&ara  tocmai   de   eltova  momente  de  Ale­  a  învăţat  să  ridă  oame­  Pin-la. băfrîneţc.
         sălci  de  17,  A  doua. zi   Ia  Braşov,  a  fost  îndru­  xandro,  a  putut,  discuta   nilor  cu  întreaga  fiinţă.
         .dimineaţa  eram  la  Timi­  mată spre  Laboratorul  de   cu  cri  care  i-uu  dus  la   Poate  aşa  ar  ti  făcut  as­
          şoara.  La fatuitate mi s-a   criminalistică,  tn   sfîrşit   spital. Beftu dat arabi «tu­  tăzi  şt  Ovidiu.»   Dur„.
          apus  eă  nu  cunosc  nimic   ceva  cert.  Tratele  ci  era   rnaţi  In  medicină  care   ■ Eroilor,  înaltă  cinstire!
          despre  el,  iar  la  Spitalul   înregistrat.  A  murit  în   i-att  spus   eă,  văsindu-1
          judeţean,  unde  am  aflat  noaptea  de  17  decembrie,  mal brunet  şl c iezind  că-i  VALENTIN  NEAGU




                                                                                      12. Florenţa -  o perlă de maximă strălucire}


                                                                                        Ştiam  cîtc  ceva  despre   Parcurgem  şi  un  bule­ -sedinţg   a  :  ducilor   de
                                                                                   î  ptiant-c,  fotografii  —,  insă  paci  bStrini.  de  pini  si   Toscana,  depozitarul  celui
                                                                                      Florenţa
                                                                                                              vard  larg,  flancat  de  co­
                                                                                                  din
                                                                                                       cărţi,
                                                                                                                                     mai  cuprinzător  volum  al
                                                                                                              chiparoşi,  iar  in  spatele
                                                                                      nu-imbănuiam  dimensiu­
                                                                                                                                     terii  italiene,  trecem,  pe-:
                                                                                      nile  şt strălucirea,  bogăţia  lor,  de- blocuri  elegante,   creaţiei  artiştilor  Renaş­
                                                                                      spirituală   şi  materială.   cu  două  şi  trei  etaje,  tra   Ponte  Vccchio,  din  seco­
                                                                                      Mai  intîi  i-am  parcurs  cu   tiefsăm  fluviul  Arno,  care   lul  al  XlV-lea  —,  unul
                                                                                      autocarul   o  mică  parte  împarte  oraşul  in  două.   dintre  cele  mal  vechi  şi
                                                                                      din imensa  întindere,  prin  . şi   coborim  in   piaţa   mai  cunoscute  din  Euro­
                                                                                      labirintul  de  străzi,   in  Michelangeîo.  da  unde  a   pa,,  cu  44   de  magazine
                                                                                      care  sînt  împletite  sume­  vcm  o  privire^amplă  asu­  înghesuite  unul.  în  altui,
                                                                                      denia  de  palate,  biserici,  pra  unei  mart  părţi  '  a   apoi  prin  coridorul  lui
                                                                                      muzee,  ■  grădini,   statui, -fermecătoarei   Florenţa.  Giorgio  Vasari  şi  ajun­
                                                                                                                                     gem  în  marea  Piaţă  a-Se
                                                                                                                                    nioriei,  unde  se  află  ce-
                                                                                              ÎNSEMNĂRI  DE  CĂLĂTORIE             .  lebrele  Galerii  de-  Artei
                                                                                                      I T A L I A                    Uffizi, ,fondate  de  familia
                                                                                                                                     Medici  în  anul: 1570.  Im­
                                                                                                                                     presiile  sînt' copleşitoare
                                                                                      fintîni  şi  pe  care  aleargă   Aici  tronează  o  imensă  greu   de  redat.   Imense
                                                                                      nebuneşte  maşini,   cam   statuie  a  lui  David.  co­  depozite  de  artă;  picturi
                                                                                      două  milioane  pe  zi,   şi   pie  după  celebra  operă  a  din  toate  epocile7  şi  din
                                                                                      sute  de  mii  de  motoci­  magnificului  Michelangeîo  toate  şcolile,  galerii  de
                                                                                      clete.  Oraş  medieval  de  Buonarroti.   Facem  foto­  statui  antice,  colecţii,  de
             .Eveniment  în  prem ieră:  elevii  clasei  a  III-a  de  la  Şcoala  Generală  Nr.  5   triuri  dimensiuni  —   azi  grafii  color',   cumpărăm  portrete,   sculpturi   in
          Deva  s-au întîlnit ca... Moş  Crăciun !  Este  şi  aceasta  una  din cuceririle  pe  care   numărînd  mai  mult  de  o   pliante,  apoi  coborim  în-  marmură,  bronzuri,  ţapi
          le  datorăm  Revoluţiei  din  Decembrie  1989,  eroilor  ti ncri,  care  s-au  jertfit - pe   jumătate  sde  milion   de  centrul  vechi,  încărcat  de  serii,  obiectă  din  fildeş
          altarul  libertăţii  noastre.                      Foto  PA VEL  LAZA       locuitori  —.  Florenţa   a  artă  şi  istorie.  O   luăm  medalii,  desene  originale.
                                                                                      concentrat  ca  nici  un  alt  per-pedes  pe  lingă  fortă­  Personaje  pline ide  graţie-
                                                                                      oraş  italian  un  inegalabil ’  reaţa  Di  Basso,  pentru  a   şi candoare, reflectând  din
                                                          W W .W  W W Z W A W .V    |  tezaur  de  artă  şi  cultură,  putea  vedea  cîteva   din   interiorul  fiinţei  lor  fine-"
                                                                                      fiind  locul  de  naştere  şi  comorile  Florenţei,  dar  ţea  şi  puritatea,  dulcea
                                                               IN  ZIARUL             de  creaţie  al  celor   mai  care  nu  pot  fi  descrise  ţa  şi  _  claritatea  liniilor
                     0 3 Q G B 9 3                              DE  AZT:              renumiţi  artişti  ai  Renaş­ 4 n  cîteva  rînduri,  nici  trupurilor  sidefii  de  fe­
                                                                                      terii  italiene  —  Dante,  măcar  intr-un  simplu  re­  cioare  şi  îngeraşi,  imensi-
            «ss Sulul  med  stă  acasă  numai  trei  zile  pe  lună,
         1«  rest o lut  timpul pe teren,                   „Raiul  beteag"  sau  „O   Michelangeîo,   Petrarca,   portaj  de  călătorie.  Pri­
            *— SS» a* te plictiseşti ?                      dimineaţă  printre  ne­   Boecacio,  Galilei,  Giotto,  vim  din  afară   Palatul   DUMITUU  GlfEONEA  ,
                                                                                                  Fra  Ange­
                                                                                      Brunelleschi,
            -** XBrid zile trec repede.                     fericiţii  de  la  Păctişa".  lico.              Pitii,   construit  în  seco­
                                                                                                             lul  al  XV-lea,  fostă  re- (Continuare  în  pan  a  2-a
                                                          r r w w v Y V iv w r v iY A s
   1   2   3   4