Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_270
P. 3
DECEMBRIE 1990 PAG. 3
Primim din partea Casei
de Copii Şcolari (fete) din
Orăştie o scrisoare de mul
şi simţ de 'Judeţene de Turism Deva.
ţumire, adresată Companiei
Mulţumiri pentru c e ? l G .I.G .C.L. DEVA
i „Din iniţiativa dumnealor,
— Vă solicităm, stimate — Nu. Să ne spuneţi sim, să refolosim. Este o j 50 de copii însoţiţi de două
domnule Ioari Vasile, pre doar care dintre centre se condiţie â vieţii de fiecare | cadre didactice au avut SECTORUL FOND LOCATIV INFORMEAZĂ
şedintele Consiliului de înscriu cu cele mai bune a. ‘ ; prilejul de a vizita bă-
Administraţie al I.J.R.V.MR. realizări ? Nu aşa cum' se acţionea- I trînul Castel al Corvineş- Pentru deranjamente interioare apă rece şi apă
Hunedoara—Deva, să spu — Hunedoara, Petroşani, ză la Depozitul din Deva. ’ tilor, primitoarea capitală caldă şi încălzire, locatarii din municipiul* Deva In
neţi cititorilor ziarului Brad. Dar fa'c şi o, subli (Foto 1).' I a judeţului — Deva, fru zilele de sîmbătă, duminică şi sărbători legale se vor
nostru ce face unitatea pe niere : Peste tot rezulta . Nici la cel din satul J mosul Parc Dendrologic din adresa Dispeceratului din Gojdu, telefon 16376.
care o conduceţi- pentru ca tele ar putea fi mai mari. Bacea, comuna Ilia. Fierul» Simeria, precum şi istori Menţionăm: Pentru deranjamentele de încălzire
industria judeţului să func Lucrătorii noştri, populaţia vechi rugineşte, iar la oţe- I cul Muzeu din Alba Iulia", din cursul săptămînii vă veţi adresa la telefon 20967,
ţioneze mai bine. Ne re trebuie să înţeleagă acest lării nu este. (Foto 2). j După o excursie gratuită dispecerat Micro 15. >
ferim, bineînţeles, la mo adevăr că numai dacă în Franţa, copiii au avut Nu se consideră deranjament lipsă apă rece, apă
dul în care retişiţi să recu vom avea chibzuinţă şi Gn. I. NEGREA, • acum parte de o excursie caldă şl căldurăr pentru aceasta vă veţi adresa la
peraţi şi să reintroduceţi simţ de buni1 gospodari vom Foto PA VEL LAZA | telefon 15544 pentru apă rece şi 12663 pehtru încăl
în circuitul productiv mate. trăi mai bine. Să nu iro- zire şi apă caldă. (705)
riale utile şi atît de nece
sare unităţilor economice
din judeţul nostru.
— Dificilă întrebare. Dar
sînt în -măsură să vă răs BANCA COMERCIALA ROMANA
pund. Centrele noastre de SUCURSALA JUDEŢEANĂ
colectare din Deva, Hune
doara, Petroşani, Brad, m u l ţ u m i m !
Orăştie, Haţeg asiguţă zil HUNEDOARA-- DEVA
nic, însemnate cantităţi de
fler vechi, fontă. cupru, str. 1 Decembrie, nr. 10
oxizi de cupru, bronz, gratuită prin judeţul nos
plumb, zinc, alurrjiniu, ma tru, pe care , nu-1 cunoş * Anunţă scoaterea la concurs a 7 pos
teriale abrazive, refractare, teau decît din cărţi sau turi de inspectori şi un post de consilier ju
textile, hîrtie, mase plas din ilustrate. V
tice, cioburi de sticlă şi A fost pentru prima ridic.
multe altele; Să vă dau dată în viaţa acestor co
cifre ? pii, cînd au beneficiat de Concursul va avea loc la sediul ~ băncii
ospitalitatea unui hotel în data de 11 ianuarie 1991, ora 9,00.
„Căldura sufletească a per
sonalului de la ' Hotelul Tematica, bibliografia şi relaţii supli
„Flora", în rrfod deosebit mentare la sediul unităţii sau telefon 11050,
a domnului Puiu Popescu,
ospitalitatea' desăvîrşită cu interior' 24 şi 16480. '
care au fost trataţi, i-au
• făcui pe micii clienţi să se
simtă oaspeţi de vază*.
Zilele de 7, 8 şi 9 de
cembrie rămîrt pentru a-
ceşţl;; copil, ^adevărată . pa
gină de ; poveste". Şi tot SECŢIA EXPLOATARE REPARAŢII UTILAJE
de poveste ţine şi, darul
domnului Călţun pentru H U N E D O A R A
organizarea mult rîvnitei
disco-ring.
Tuturor care nu i-au 1 str. Peştişu Mare, nr. 1
uitat, copiii le trimit, din închiriază pentru perioadă nelimitată
suflete, curate, „La mulţi,
ani cu sănătate, fericire macarale mobile pe pneuri şi şenile între
şi prosperitate !-". (N. VA- 25—50 tf şi excavatoare „Zemag" de 2,5r
SIU). . - -;v-:;:v
m c CUpâ. • . ' C ' '
Relaţii suplimentare, la telefon 957/
Filosofi prestigioşi au prejudiciază sentimentul re plngem religia la cele mai - ani, comit o mare greşeală
ţinut să definească pe ligios şi îndepărtează pe mici inconsecvenţe ? V • în consacrarea exclusivă a 11287 sau 957/13050, 13051, Lnt. 381.
Dumnezeu în diverse mo credincios de trăirea 4 re clerului, ■ neţinînd cont de
duri : „Primul motor* (A- ligioasă. Autoritatea, şi prestigiul * starea de fapt ce explică
ristotel), „Actul pur" (Tho- * etic al religiei în general şi favorizează enorm as
mas d’Aquino), „Cauză sa O atitudine cu totul gre şi al Creştinismului în censiunea neoprofestantis-
însăşi" (Descartes), „Fiinţă şită faţă de religie se ma particular - au fost grav mului, respectiv: apariţia
necesară” (Leibniz),- „Ma nifestă din' partea unor compromise de motivarea, - unor credincioşi laici cu
rele Anonim* (Lucian Bla- inteleptuajf §e Averse ge - prin texte biblice, a repre vocaţie, talent şi devo-- ŢESATORIA DE MĂTASE DEVA
i ga) etc. Toate sînt valo nuri şi Nivelă care, con. siunilor contra ereziilor, ca ţiune, care propovăduiesc
roase, sugestive, utile, dar sultînd pentru prima dată - şi a unor condamnări la adevărurile de credinţă! str. Dorobanţilor, nr. 34
pu, suficiente şi integral Biblia, se desprind foarte moarta (Carol I şi Maria mult mai competent şi mai
reprezentative. uşor de ea sau chiar o Stuart), sau a reprimărilor convingător dccit mulţi
. DUMNEZEII ESTE CEL detestă. Faptul este expli : din luptele politice în e- clerici trecuţi prin ţoafe Anunţă in ziua de 16 ianuarie 1991»
CE ESTE, adică ADEVĂ cabil. îndeosebi cei total poca contemporană (Decla- gradele de învăţământ teo.
RUL SACRU comun viziu logic. ' ora 8, licitaţie publică pentru vinzarea de
nii tuturor cuvioşiloţ (ho- ☆ fonduri fixe scoase din funcţiune, conform
mo religiosus). ce cred în Cultura laică este su
El şi-l adoră. perioară calitativ culturii Ddcretului-Lege nr. 50/1990.
☆ religioase şi, totuşi, se do Lista poate fi consultată la sediul între
Studiile teologice con vedeşte inferioară moral
tribuie incontestabil la sta celei religioase. Explicaţia : prinderii.
bilirea şi apărarea unor valorile etice susţinute de
importante adevăruri de religie sînt acceptate cu
credinţă. In paralel, ex încredere fermă - prin cre
cesele teologice prejudi dinţă, datorită certitudinii
ciază autorităţii şi accep dogmatice, în timp ce ace
tării adevărurilor de cre leaşi valori sînt. primite
dinţă, devenite dogme. de la cultură, prin , con
☆ vingere, dar îndoielnic,'' da
Mărturisirea lui Coethe es lipsiţi de credinţă sau chiar ' raţia patriarhului Nicodim torită scepticismului do FABRICA DE PRODUCŢIE
te provocatoare*. „Credeam de predispoziţia de a7 primi diyă rebeliune). minant în gîndirea laică.
în Dumnezeu. în legile firii adevăruri de credinţă, în- In ceea ce priveşte Isla ☆
şi în biruinţa binelui asu tîlnesc idei ce par lipsite mul, contrastul este real Biblia şi Coranul con INDUSTRIALA Şl PRESTĂRI SERVICII
pra răului. Dar sufletele de suport, sau relatări de mente; înspăimîntător între curează cu uşurinţă imen.
cuvioase voiau să mă facă fapte cu totul incredibile. ! prjneipialHate etică susţi sa şi valoroasa bibliografie
să cred că unu e tot una Nimic ' însă nu justifică' nută de exegeţii Corartului laică, fiindcă aceasta este Cu sediul în Hunedoara,
eu tref şi că trSi înseam respingerea Sfintei Scrip- : şi crimele exacerbate • ale subminată în competenţa str. Ecaterina Varga, nrî. 3
nă unu, care se împotri i turi. pe următoarele consi ' credincioşilor islamici, ce şi în prestigiul ei de
vea setei de adevăr a su derente: se întrec cu cele ale na. propriile excese critice, Angajează numai bărbaţi:
fletului meu*. In conse 1. Persistînd în lectură, ziştilor atei, _ Dovezile a- inevitabil destructive. • 2 mecanici auto
cinţă, se cuvine sa; QP ŞSÎsţă om care să rju feîlftţlăt. terorism, fratricid,
In interesul religiei In găsească în Biblie idei * religios, genocid politic, - Cultura laică mi este de • 10 lăcătuşi mecanici pentru confec
general şi al fiecărui cult măreţe şi fapte înălţătoare. abuzul de ostatici şi, de conceput fără spirit cri ţii metalice
confesional în particular 2. Familiarizaţi în prea ultimă Oră, culminant: o- tic, ce greşit nu-şi cu
revine: labil cil spiritul biblic, apoi cuparea unui stat islamic noaşte limitele. Remediul: • 2 modelori pentru turnătoria din
a) teoretic, a susţine fără sporind în credinţă şi mai — Kuweitul — de un altul Criticologia ca- ştiinţă a fontă
a impune adevărul de cre ales în judecată, texte' an — Irakul —, încâlcind tot cercetării ţi cunoaşterii pro • 2 liniori de cale ferată
dinţă; * terior neînţelese şl « res Dreptul Internaţional şi cedeelor; critice şi ca me
b) practic, a îngădui, în pinsa» vor fi recunoscute, f|îdînd toate statele lumii. todologie a selectării şi • 2 paznici de noapte
limite judicios stabilite, admirate şi acceptate. Buddhismul Zcq ţţmsti- finalizării celor mai valo • 8 necalificaţi
nuanţe diferenţiale ale a, 3. Respectînd şi neobiec- luîe o excepţie etică ono roase modalităţi şi jude-1
celoraşi adevăruri de eră- tfiid. altor factori ai culta, rabilă a spiritului religios. c&ii critice, întru prospe-
dinţi, adecvate puterii cte rii ca : ştiinţa, literata?*, ■ « rarea culturii şi-a intere
înţelegere şi predispoziţiei filosofiâ şi ârteîe, Unde Bisericile'Creştine tradx- selor superioare ale socie
afeoţive a' fiecărui cre întîlnim falsuri» erori ţi , ţlonale, eu incontestabile tăţii. ,
dincios. Exigenţa şi' into- chiar manîîestări deca merite istorice, şusţinînd
_ lefanţa în propovăduirc* dente, ' de ce,1 totuşi, res- şi apărind credinţa 200Q de VICTOR ISAC
