Page 6 - Cuvintul_Liber_1990_35
P. 6
P«g- 6 CUVTNTUL LIBER NR. 35 • STMBATA, 3 FEBRUARIE 9998
Mihai [minescu—poet al
tineretului (U)
Fpră a fi stăpiniţi de o ferinţă in codru, elementul
Mso idolatrie ia mp/eeimea cel mai propriu cunoaşterii
opere» tcriHonjiui, nu gre poetului, in acordurile unei
şim dacă considerăm că in simfonii de o tiranică su
viaţa tineretului nostru, din gestie, Iubirea in poezia lui
fiecare generaţie, poem Htl Eminescu «st» puritate şi
tminescu eite principalul suferinţă, adorare şi resem
Dacă ptaă acum nu a n dedicat părinţilor med
«uvtutut. tn «cest eii- Cuvmt către „CUVINTUL UBER" B ele pentru care nu am eveniment intelectual rezuf- nare, renunţare şi amintire.
democraţie, «onfun- făcut acest ta ri» rersKâ, tat »în faptul că la ea tf- Este o tinguire melodică a
slocari cu dezardi- îndrăznesc să *poa t da-, Ziarul ,,Cuv!«tul liber" va sper. din cete scrise . inai . in iii ie toate oi- sufletului, o''dane de' beati
sîat poet ţi nimic din ceea
•aarhia, au am fă- trebui să facă mai m ultă S ă Nu vreau să w ă eri cerinţele pkporvlui nostru, tudine .dureros de dulce“, .
Iubire nu-m i
pentru că m-am ce Înseamnă O s aceea a- lumină tn pătenjenişul de jez ia „daartr*1 sd sndNH
este stră in }
zvonuri contradictorii, cais
e i pot ti etichetat flrm aici câ ea «u stat pen circulă ca privire la dife poBticl cttiturale a ziarului,, câ evocâ o Imagine a lu o dorinţă de oriunde re in
dar cred că * vremea «ă m
• „oportunist-, ei pen- tru Înlocuirea totitrer per rite persoane sus-puse, ce dea frîu liber acelor curta ării înzestrate eu toate di veşnicie. Poeziile de iubite
Câ ai înainte de Revolu an abuzat d e funeţiile de te care «tiţte ani au fost mensiunile prelungite piriS ale poetului slnt fie arie
ţi». ca de altfel şi acum, soanelor din „sogm iajui" ţinute ia trenat. Prea se private de %-„ffiMto ter cea mai fa- bucuriei, fie ale durerii şl
socio-cultural.
S iat pentru
m -*m ferit de acele cuvinte schimbări în atitudine, ta imite accentul pe micite
«ari, «are tapet cază conştiinţe, ştiut ţiiad că, „găinării", furtişaguri d e * ° ■* despărţirii. Miracolul emi
mtaciuoil. modlflcîndu-se cauza, altul drept comun, uittadu-se ma ifoet al ari ^raitelor cugetări nescian îşi am prima m u
mie tui mi-au fost va fi Şi efectul. rii, adevăraţii delapidatori, şt revolte aţa cum apa'S ză bi Întrebuinţarea pe care
Strtine cuvinte ca i indife prea se caută palul din cel care sub oblăduirea ve- te poemele 1MPARAT Şl ei a ştiia s -o dea limbii
renţă- iaşftate, fric ă - Ba. ochita celuilalt şi n u se ză châi puteri au încălcat, cu
m at antet decît atit, semni- reşte bîrna dte tetiar ochiul bună ştiinţa, atît tegile ţării. p m m m M m E M Q m m , româneşti. Eminescu a rea
«oau» lor am trăit-o une- celor grăbiţi să se erijeze te Cit şi togile nescrise ale so m a m , sculptor te» lizat versul cu armonia cea
« t p M ta limitele el paro- acuzatori... Căae, pe cine moralei şl ta ultim ă instan a dăltuit în mal perfectă ~ expresiv fi
• Şi daci nu «tn reu- discreditează 7 Cine pe cine ţă, ale bunului simţ ele
; sfi inâ dedublez, asemeni mtnjeşte 7... Legea junglei mentar. nă m vorbelor muzical tn a cărtri seducţie
r (lustri condeieri — ze- sub lozinca democraţiei prost O vină apasă, Intr-o mal mu* _ #. muA/Utla- cititorul trăieşte vrăjit.
cosmeticieni, cu şi fără înţelese. Toate acestea nu mare sau m ai naică tnâsună, Sotleliati colaborarea Că Eminescu «sie tun poet
“ a l sm erii — Care una duc la nimic, cei mult, la asupra fiecăruia. Mal puţin, lor ataţiterl, «ttiştt prin arao nesăţioasă a
au ţi aha fumau, tlu- înlocuirea unul vid cu un asupra acelor copil care au ■ÎB,*sţi. of tineretului u f » prin aria
tortod pe «wb privările noas altul... avut doar „vina" d e a se ţi medMnd la des tematică a poeriei sale, cit
tre oonaternate cuvinte sfin Cred că a sosit. In sfir- naşte 1 i lume deja ma- antului, £mi- Şi prin modul te cam do
t e Înzorzonate In staniolul sit, momentul CB ziare! dum cutată. Aeeştl copil, pe în sc ur ta ' mina şi modelează sensibi
C ita tu l patriotism, maculînd neavoastră mdepetvteBt să care nu <o singură dată, noi, instanţă— 'Şt dacă i o fire de hip-
ţi tain Un tipărite ale vremii fia Intr-adevăr liber 1 Sâ-şl cel m aturi, l-am invocat ca aă realizaţi totdeauna litatea generaţiilor o con-
Jp e ea s i n-o spunem ? — respecte, aşadar, «a sfinţe lucra, «turna rugaţi ' tătar 'de a ţară energie firmă_ şi Isteria noastră ti-
Chiar paginile ziarului Dvs„ nie titlul—program p e care pretext al laşităţilor noastre, foştii trompetist! ai cetăţeneasca pusă la slujba teiwâs Mai feti poeţii valo
au fica t «EVOLUŢIA I Să
« b o tezat astăzi atlt de pro Şl l-a propus. Im ă transpar, ne închinăm acestor îngeri Societăţii fi © conţiimţa w- roşi ce l-au urmat (amintim
miţător), e pentru că. In ' din uncie articole. vedtf care au stat cu adevărat la «M * ■* » ! UtScâ' neînduplecată dki
to p aceşti ani, mi-am rezer tare ale limbajului aşa-nu- tiutT’ să nS m doar pe A Vlabuţă, G. Coş-
să nu mai «i ‘dea buzna,
vat umila libertate de a ră- mit „de lemn" t „vom face dreapta lai Dumnezeu. aces itar-o dezordine a&mmeşli oare s-a ,zămislii suprema boc, <0. Goga, f t Cema, T.
mloe eu însumi, faţă de mine totul", „pe baricadele mun tor copii-sfinţi care ne-au scSdatului lăsat la vatră, semitriUtăiii ţl Arghezl} eu naufragiat in
readus pe buze şl ta cuvinte
şl faţă de oamenii între care ca", „Încă dJa prim ele ore spre soclul falşilor revoluţîo- » fete
trăiesc. ale dimineţii" eţe, ®ot felul gustul aproape uita* al li aarl-eroi, ştiut fiind că ade ■meia Wtmpdema ale liricii
Cum poezia nu poate sau, de adeziuni, angajam ente bertăţii 1 O are a* vom văraţii m artiri, val, wb marelui clntăreţ pine şi-aa
. m ai precis, nu trebuie să luate, uzitîndu-se fraze sfo recăpăta demnitatea de a-i murit ! Mai m ultă pietate— Poezia tul Sminescu este definitivat resursele pro
privi ta ochi, fără să roşim ?
'Însemne eră. n-o s& fiu eu răitoare, deseori fără aco Şi puţină decenţă, domnitori adecvară sufletului unul om prii, au ucenicit invăţind de
aceia care o să-l dezmint perire In fapte, prefigurînd F asonai, nu am mal' pu fteâr deoarece te cefe mai
tocmai acum rădăcina... Pa- chipul zbîrcit al vcotii, ideo blicat In riarul Dvs. d e mal la Eminescu cam se reali
rafcazînd un celebru dicton, logii burtoase,,. mulţi «ni, m excepţia unui 10AN £VU multe poezii arie sale stat zează expresia şi muzicali
cuprinse mal cu seamă ex
perienţele unui fteâr. La tatea in poezie.
nkriumri dintre poeţii romani Ieşit din contingentul de- -
cred câ nu mm intilm ca venirii bloiogrce, Mihai €- -
ţa Şrrrimscu o poezie cu minescu va veghea mereu
C u vîn tu l — c risld m aţa de profund ecou fa devenirea spirituală a po
sufletul tineretului, cu a- porului nostru, finind-o sub
titea rezonanţe in planul semnul celei mpi rodnice
Am uitat să scriem adevărai, i uitat s ă fim intim m u al cugetării, ursite' Pentru că încă de
sinceri, am uitat, de e mie de «ei uitat să trăim Emkxeteu rămme in cete la moartea sa şi pino ari
frumos. mat multe poezii ale sale am asistat -ţa o neint-eruotiă
‘Acum, dacă am putea să scriem cu am îndouă un fepreweatarit al lirkii reintegrare in actualitate
mîinile, cu toate glodurile, frumos, adevărat, dtair-un personale şi ostie, , tn primiri a valorii spirituale eminas-
suf let mftmit. tnsingerat care caută seninătatea, pacea. rind, un poet eri elemen elene, fiecare generape,
telor ce msiMeţesc tinere-
Multă vigilenţă, cea mai mare răspundere, pen tui, natura şl dragostea. grupare Uter ară şl I-a adju
decat, a găsit in opera ea
tru a au mal p u i» pătrunde printre noi impostorii, Omul iubeşte in poezia Iul crezul dezvoltării proprH.
analfabeţii şl eel rău intenţionaţi. Cei compromişi Emteescii cu m intensitate Din acest punct de vedere
nu mai pot fi şl ®a noi. WapHeitatea nu mai poate ■care conduce exiazaJ ero nu in maniera fui Ion Elio-
fi admisă. Pentru aceştia care ne-au ris în nas, ecu- tic pfeă fe Urnita suferin de Rădulescu, Jitii Maiones-
pîstda-ae spaţiile literare cu «onjalan4ă, nu există ţei şt a ‘morţii. Cee© ce unii cu, Alexandru MacedonsM,
nici e ocBKă. .. nu mesc pesimism tn poezia sau Eugen Lovinescu, ci prin
exemplul japaeri, Eminescu
Ivi Eminescu este mai de-
Am fost In tot acest răstimp» alături de eurintul grabă starea omului cam a este creator de şcoală.
— cristal, fără impuritatea provocatoare a impos dus plnă le capăt experîen-
turii de orice fel. fp iubirii ş l totul se infăp- Prof dr. tOAN DAM ŞA
Kămia pe această poziţie plnă dnd mfletat, cu» '■tn natura, de pre Liceu) P cdog^ic Deva
geUtl-şi raţiunea de seriilor român mi-o vor tăgădui.
Păstrarea neaHerafă a tra dlţlitor şt detindsv afectai ră- cAKMWf n m tm
o preocupare «onştaată a « i ş d t ii swtisttee taHiede-
'1 '
Patria
ZlmWţi, de weţi, dar fi acum v-aşiimt,
In teteDn demn. ea o statuie;
•teeMmdeni, oamenii pe scări cum i«sui vostrn sole
uivaţa «a tooeasca şi, bucuros, spinarea mi-o îndrept.
şi o „iubire nouă"
Veniţi I Veniţi. că uşa nu se-ucuie,
de durere f i bucurie
c-aşa am secol» că-i înţelept;
•ei dar bateţi mai înflî uşor In ptopt —
„ de nu risgmnd, să ştiţi ci nimeni nu «.
Pretutindeni, spiritele
Intraţi! Am vrut ş i plec dar n-am pietet,
nu mai stat „ziduri*, deşi, dte cînd te cted, în transhumanţă,
ecourile lor se sparg mă duc cu visurile la păscut
te afară, Azi v-aşteptam ş» am luat vacanţă...
printre oamenii cetăţii. —O, amintiri, copii fără ruşine,
de.ee veniţi âtîi de rar la mine ?
P re tu tin d e n i, v ă zd u h u l NECUtAI CHIBICA
se roteşte tntr-o «perimţă'‘,
eseae^dete pretopărlnţilor De inimă, pămint şi soare
şi ale pruncilor
Aştept pe Burebista cu piine şi cu sare
De peste două mii de a n i; plinea s-a făcut bucate
i in tr-o te fte re sc e n ţă cu in fin ite m iresm e.
Şi sarea s-a făcut cărare...
P re tu tin d e a i. ste ag u rile De peste două mii de ani adăsl
Să-mi vină Inşesatul ca Momi în binare
Pe Cîmpul Tracici înmiresmat de soare.
şt toate corolele venite
Mi-e greu —• desigur — pămîntul din spinare, *
dte cele patru puncte cardinale,
Dar de se poate să-l mai duc; îl duc!
de Jos şi de sus.
Mărire Ţie f Mare-n Aşteptare... A n d trecut, cu totul Intim piător, l-am Intilnit, la Brad,
Patria, pretutindeni. Eu te aştept cu pîine şi eu sare. pe scrittem l Mlrcea Stntim breanu. Pasiunea domniei sate
— « « c ăitu l — este evidentă, ipostază ta «aţe a acceptat
Izbucneşte ca un trandafir, Tot rostul meu se zămisleşte-n lu t; să-l fotografiem.
Din rădăcina ta mî-s braţele tot floare. Fotografia nu a fost posibil să fie publicată. E re Ia
înflorind In Decem brie! câtva tim p după ce fusese înlăturat de te Conducerea Edi
turii „albatros", la intervenţia lacheilor odioasei dictaturi
CONSTANTIN DEHELEAN CONSTANTIN GIIEORGHE-NAIDIN
ceauşiste. Foto NKXH.AE GHEOAGHIU
