Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_36
P. 2
Pag. 2 CUVÎNTUL LIBER
Problema noastră nr. 1
De promisiuni sîntem sătui. ■ - ■
Avem nevoie de
Ieri, Comandamentul ju poate conta cert este de * ş'oană. La margarina, unt,
deţean al aprovizionării a 1 500 tone, cu un. plus de mălai x şi. orez resursele
dezbătut probleme de în aproape 600 tone faţă de permit să se distribuie a-
semnătate deosebită pentru luna precedentă. îmbucu celeaşi cantităţi ca şi pîriă
noi, toţi cei ce muncim rător este faptul că pen acum.
şi trăim în acest judeţ. în tru consumatorii din Va , în ceea ce priveşte lap La Deva, Comisia de repartizare a şomerilor in mancă ţi-a început activitatea.
urma dezbaterilor, sîntem lea Jiului se asigură, prin tele, programul zilnic este Aspect din'timpul luminării ordinelor de repartiţie celor fără serviciu.
în măsură să vă aducem relaţie directă cu „Gom- de 73 000 1, din care, din Foto NICOLAE GHEORGHIU
la cunoştinţă principalele timul", cîte' 3 kg carne judeţ, se asigură cîte 28 000
aspecte ale stării alimen . pentru fiecare locuitor, litri, acoperindu-se cerin
taţiei populaţiei, aşa ţum astfel rehunţîndu-se la ţele. La brlnzeturi, din Vom primi de lucru,
au fost în ianuarie şi cum raţionalizarea acestui pro necesarul de circa 300
vor fi |n februarie. dus. De asemenea, la 'p re tone, în luna februarie se
în ianuarie, am consta parate din carne se asi acoperă abia 90 de tone. domnilor şomeri !
tat cu toţii, s-a îmbună gură 920 tone, însemnînd La pline nu se ridică pro
tăţit aprovizionarea aproa un plus de aproape 300 bleme de ordin cantitativ,
pe la toate produsele. Faţă tone faţă de ianuarie. ci doar calitativ, ta spe- (Urmare din pag. 1) sii, sex, vîrstă, studii etc. velul municipiului Deva,
de programe, s-a dat în Cantitatea de zahăr — cial în Valea Jiului, pe Pe baza acestor date s-a care şi-a început acti
plus o cantitate de peste din lipsă de resurse mai care conducerea întreprin tru, am solicitat amănun discutat Pu toate unită vitatea ta clădirea Casei
140 tone carne şi prepa-, mari pe plan naţional — derii judeţene de morărit te, domnului Iosif Mariş, ţile economice» stabilin- armatei, începtad cu 1 fe
rate din carne. Au rămas este de 900 tone, revenind şi panificaţie se străduieş şeful Oficiului salarizare du-se - cu fiecare cîţi oa bruarie a.c., a înmînat
totuşi restanţe la ouă (1,8 1,4 kg pe o persoană de te să le soluţioneze. A- şi legislaţia muncii de la meni trebuie să primească, deja peste 350 de ordine
milioane bucăţi) şi la ulei la oraşe şi din centrele ceeaşi preocupare există Direcţia muncii şl ocro în funcţie de profilul so de repartizare. Cererile ce
(100 tona, nelivrat încă de muncitoreşti, iar pentru şi la preparatele din carne. tirilor sociale. licitanţilor. Odată realizat lor care, diatr-un motiv
furnizorii stabiliţi), urmînd fiecare locuitor din me Legumele, cu excepţia — Imediat după publi acest lucru, coto- sau altul, nu stat mulţu
ca diferenţele să fie a- diul rural, potrivit regle unor sortimente deficitare» carea Decretului-lege nr. pletat dispoziţiile de re miţi de tocurile de mun
coperite în această lună. mentărilor unice pe ţară, fructele, precum şi carto 33, ta toate municipiile şi partizare la muncă, pe că primite, vor fi anali-
Ce perspective se între aprobate de guvern, s-âu fii se vor desface în can oraşele din judeţ s-au con care comisiile din fiecare , zate şi clarificate de ace
văd pentru luna februarie? repartizat cîte 0,® kg. Prin tităţi satisfăcătoare. Şi la stituit comisiile' de re localitate le vor înmîna eaşi comisie, după înche
La această întrebare legi aceleaşi reglementări s-a „Avicola" Mintia se de partizare a forţei de cetăţenitor, conform moda ierea acţiunii.
timă se poate da acum stabilit ca şi ta ulei, în pun eforturi pentru re muncă. în ; componenta lităţilor stabilite. Subli — în rindul celor care
un răspuns d ar. Produc mediul rural, repartiţia să dresarea producţiei de acestora staţ incluşi re niez c4 aşa cum prevede vor primi repartiţii acum
ţia de carne pe care se fie de 0,5 1 pe o per- ouă şl carne de pasăre. prezentanţi ăi primăriilor, decretul, întreprinderile stat incluşi şî cri rămaşi
Se face apei ca cetăţe-, specialişti din cadrai Ofi stat obligate să primească ; fără loc de muncă ta ur
BREPTUt LA OPfHIE nii s$ înţeleagă fa con ciului forţelor de muncă, In colectiv pe toţi cei c ă -" ma desfiinţării unităţilor
tinuare,
necesitatea pre
in care litera» ?
li s-a Inmfaai ordi
rora
dării ambalajrtor la uni reprezentanţii -principatelor nul de repartizare, ur- — Evident, toţi, inclusiv
pe
unităţi economice de
tăţile de desfacere a pro
Pe ! pentru lapte. raza oraşelor precum şi mind ca numărul mediu foştii acţivişti de partid,
duselor, în special la cele
U.T.C.,
sindicat ş.a.m.d.
de personal şi fondul de
reprezentanţi ai celor care
vor fi repartizaţi îri mun
S-a stabilit, totodată, un solicită serviciu. salarizare al apeŞtors să că, in aceleaşi condiţii.
fie corelat
cu necesarul
— Ce s-a făcut în con
nou progranr dc funcţio tinuare ? stabilit de forurile ierar Există certitudinea ca toţi
(Urmare din pag. 1} renumelui staţiunii baineo- nare a unităţilor de des — Pentru a nu lăsa- hice superioare ale fie cei aflaţi in evidenţă
climaterice Geoogki-BăK facere a produselor ali nimic la voia bnîrapiării. cărei unităţi economice. noastră să primească plaă
mai sus, vă putem pune la Ce propunem? Din o- mentare, de- alimentaţie toate cererile aflate în e- — Aveţi ta Indemînă, ta 15 februarie a.c. loc
dispariţie documentaţia din paratura găsită lo domi- publică şi industriale, a-, videnţa noastră au fost «n exemplu concret refe de muncă. . .
care rezultă şi faptul că ciliul celor certaţi cu ome supra căruia vom reveni introduse şi prelucrate pe ritor la modul in care Deci, domnilor şomeri,
aparatura de practică cul nie ţi bunul simţ să fie cu amănunte intr-un nu calculator, la Centrul te lucrează comisiile de re care tae& nu v-aţi Intoris
turală- pe care o deţinem orientată o parte şi spre măr viitor al ziarului ritorial de calcul,. aşa că partizare ? la . Oficiul forţelor de
este veche de peste 20 de aşezăminte! nostru de. nostru. acum avem situaţia exac ■*— Da. Comisia de re muncă» este bine^ să o fa
pni. Am făcut nenumă cultură- De asemenea, să tă a tuturor solicitanţi partizare în :muncă.- a- oa ceţi cit mai repede, pen
rate demersuri pentru do primim sprijin concret din NICOLAE TiRCOB lor de serviciu, pe -profe menilor, constituită la ni tru a putea primi de Lucru.
tare corespunzătoare cu partea organelor focale ţi
mijloace de practică cultu judeţene de stat în vede * ~ • - m m - •-
rală, atit la organele lo rea efectuării reparaţiilor Luînd curtatul la Te Decît să ocupe atîta I
cale de stat cit şi ta cele , şi dotărilor corespunzătoa leviziunea Română Libe timp microfonul, bătînd
judeţene. ' '& i, ; 1 ■ re. • ■ apa în piuă, şi torturîn- I
Scaunele din. Ssjpă' de Din sincer respect faţă ră, pentru a. rosti un du-şi compatrioţii, ar fi
spectacole sînt rupte, vechi de cei care ne trec pragul discuta „fulminant", vi doamna Cornea prin ma încotrât^-n.n. !)! Nu cum mai' util, cred, ca res
de peste 25 de ani. Insta unităţii, este cazul să neri seafa, doamna Doi- nipulare ? Ceea ce a în va asta .este tot o deghi- ■ pectiva doamnă să se
laţia electrică este dete schimbăm faţa lucrurilor în • na Cornea a combătut cercat dumneaei să făeă, zat.ă manipulare, în sti- • apuce de o treabă mai
vehemenţă tendinţa
cu
riorată, existînd aricind pe „dădăcindu-ne" aproape Iul personal al doamnei serioasă, sau să rămtaă
ricolul unul incendiu. Re bine, să ne ocupăm înfr-a- • unor partide de a-i ma- o jumătate de oră cu fel la pensie, aşa cum de
paraţii capitale n-au fost devor de petrecerea plă I nipuia pe cri mai puţin ţi fe} de poveţe» che- Cornea, care. susţine sus fapt şi este de multă vre
şi tare că nu face parte
executate de peste 15 arii. cută şi utilă a timpului • avizaţi ta politică, ba mtodu-i pe „efragii* ei din nici .un partid, dar me. Totul este ea şă nu
De ce vă scriem toate liber al tuturor celor care j chiar şi pe studenţi, care muncitori şi ţărani să se ţine făţiş să ne „în ne lăsăm manipulaţi de
acestea ? 1 ne vizitează. Noi, cei cane • s-ău declarat apolitici.. unească cu studenţii veţe" istorie , şi să apere nimeni şi cu nim ic!
I
Pisă aici toate bune.
Considerăm că aşeză- lucrăm lo acest oşezămlnt* cauza şifonată a unor
mîntut nostru de cultură de cultură, dorim acest Ne întrebăm însă cu pentru a au putea fi partide istorice ? NICOIAE TIRCOB
trebuie să fie pe măsura lucru din tot sufletul. . indignare: ce înţelege d irija ţi" (de cine şi
• ~ - • - • - • - <
Ştim şi am simţit cu particulare, tar din ne
toţii, mai ales gospodinele întrebări pentru diriguitorii agriculturii judeţului cesarul de peşte 120 tone
care nu o dată veneau cu folie de polietilenă fur
plasa goală de la piaţă, nizorii nu ne-au livrat
(care ajunse Ce legume vom avea şi ce vom fierbe în oală ?
marile . necazuri datorate decît, simbolic, $ ţone(l).
lipsei unor legume şi chiar Primăvară f ! vremea
a cartofilor însămlnţării legumelor din
seră să fie consideraţi ca prima urgenţă bat la
un produs de contrabandă, tofi, la care se adaugă acordarea unor preţuri se asigură, totodată, se cem însă că cerinţele sînt uşă. De aceea, le spunem
ce se dădea fatr-o pe 8 000 tone legume destinate stimulative producătorilor, minţe. unele răsaduri' x şi mult mai mari ? La ver clar celor c# răspund şl
rioadă pe bon, sau se vin industrializării. La această va creşte şl producţia de alte condiţii în vederea deţuri s-a făcut fertiliza produc legumele că nu mai
dea cu ■ bucata), absolut dată se poate conta, din legume, că fa unele C.A.P. dezvoltării legumicultorii. rea. acţiune ce continuă —
necesari preparării hra sectorul asociaţiilor de cu tradiţie, cura stat cele Pulsul te ri al acţîuaBor dar este mult rămasă ta este timp de meditaţie, de
nei zilnice. Toată lumea profil şi cel de stat, doar din Dobra, llîa, Hărău, ce se întreprind H vom urmă — pentru legumele scrjtptolagii, de stat prin
vrea şi doreşte să nu ne pe 24 500 tone legume şi Orăştie, Beriu, Geoagiu, aprecia însă cel mai bine’ ce s« vor tasămînţa sad birouri sau în casă. Să
mai totîlnim cu astfel de abia 6 500 tone cartofi. Lăpuşnic şi altele, te vor la piaţă, atunci cfad 'voăt planta la primăvară. ieşim cu toţii la treabă !
probleme, trebuind să fie Mari semne de întrebare, , ‘ găsi soluţii pentru ca sec căuta produsele de - care Un aspect nedorit care Grădinile ne aşteaptă să
„reabilitaţi" ..castraveţii, lâ care răspunsul nu este torul legumicol să nii fie avem nevoie. ni, s-a semnalat este fap ie lucrăm ta momentul
pătrunjelul, alte sortimen încă elucidat, se ridică cu abandonat. - Acum este momentul tul că la unele unităţi oportun şi bine, să avem
te de legume rare. De a- diferenţa" de producţie. In acelaşi timp, sînt cînd iniţiativa legumicul cooperatiste s-a trecut ta ce pune pe masă şi, bine
. ceea, ne-am interesat de Măsurile de restructurare stimulaţi şi producătorii torilor trebuie să-şi spună împărţirea cartofilor de înţeles, fiecare să se
soarta legumelor din acest a agriculturii sînt foarte particulari,- prin'T.L.F. pu- cuvîritul. Este bine că la‘ sănainţă (?). D e asemenea, bucure de satisfacţii ma
an. bune, în avantajul tuturor nîndu-li-se la dispoziţie în A.E.S.6.H. Sîntandrei s-au se mai bîjbîie în asigu teriale, ca o expresie a
Necesarul de producţie producătorilor agricoli. în acest, an 70 tone îngrăşă făcut însămînţări pentru rarea seminţelor de legu răsplătirii efortului legu
pentru fondul pieţei în privinţa legumicultorii pla minte chimice, precum şi producerea a 200 000 fire' me, nefiind cunoscută micultorilor.
judeţ este de .‘47 400 tone nează, totuşi, unele incer folie de polietilenă pentru salată şi 500 000 fire de structura culturilor pen
legume şi 43 800 tone car titudini. Credem că, pita acoperirea ' solariilor.-. Li varză timpurie. Ce ne fa-' tru C.A.P. şi gospodăriile NICOLAE TiRCOB
