Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_40
P. 2
Pac,. 2
mttm c w H m u m
Piaţa să fie piaţă! CAS A P E CO PII PREŞCOLARI OHÂŞTIE
o circi urnă ordinară! copii * » •
Asistăm de o vreme în stipulează că vînzarea se vederile legale şi de acum
coace la un fenomen ee face doar de la domiciliul nu vor' mai comite astfel
tinde sâ ta proporţii, Pia producătorilor sau de la de acte.
ţa Devei, ca şi cele ale al lotul de producţie, res Am consemnat şi păre
tor oraşe, au devenit ade pectiv de la cazan, numai rea unor oameni de bine.
vărate drciumi ordinare, după; ce au declarat în „Nu mai Vrem sâ consu
unde producători particu prealabil la primărie can măm asemenea „otrăvuri"
lari vînd tot felul de bău tităţile disponibile, bine vîndute în piaţă. Ar fi bi
turi (-â nu mâi vorbim la înţeles plătind şi taxele ne să găsim în magazine
ee preţuri — n.n.), con prevăzute. Orice abatere vinuri mai bune şi alte
trar prevederilor legale, u- de la aceste reguţU se sanc produse alcoolice, pentru
nele falsificate şi - nocive ţionează cu amendă de la că aşa s-ar stîrpi acest soi
pentru sănătatea consuma 500 la 1 500 lei. de comerţ ilicit" — spunea
torilor, datorită amestecu Efectul dăunător al prac Aurel Oltean, lucrător la
rilor şi conţinutului ridi ticilor de a vinde băuturi I.P.I.G.C.F, Deva. „Sub
cat în plumb. Ca urmare, în pieţe — ne-au spus re scriu ş'i eu la această pro
mulţi oameni de bine ne-au prezentanţii poliţiei muni punere —- afirma Marin
„esizat despre această si cipale •— s-a reflectat în Marcu, din Hunedoara, de
tuaţie şi cer să se intre în numeroase acte antisociale oarece sîntem înşelaţi cu
legalitate,- interzicîndu-se comise de către oameni a- băuturi- falsificate". Oa
vînzarea băuturilor alcop- flaţi sub' influenţa alcoolu menii de la administraţia
ice în pieţe. lui consumat In aceste lo pieţei sînt şi ei de părere
Pentru a clarifica situa curi sau pe stradă, fată- de câ trebuie pus capăt co
ţia, am solicitat juriscon- ce trebuie combătute cu merţului ilegal eu băuturi
ultei Tatiana Opruţa, de fermitate asemenea aspec alcoolice în aceste locuri,
a întreprinderea, de vini- te ilegale şi rit dorite. întrucât, pe lîngâ aspectul
î'icaţie şi produse spirtoa în ziua de 7. februarie, necivilizat, cei aflâţi sub
se Deva, să ne facă preci a.c., mulţi „vânzători" ca influenţa băuturilor alcoo
zările de .rigoare. Interlo- re nu posedau nici acte de lice comit acte reproba
uţoareâ ne-a spus că, po producători sau legitimaţii bile. -
trivit prevederilor H.C.M, de identitate, se transfor Ne- exprimăm convinge
3500/1969. care se menţine maseră în Veritabili' cîr- rea că toâtă lumea va în
în vigoare, băuturile al ciumari. Printre ei, Dom- ţelege necesitatea de a se
coolice, ea 14* toate ţările nica loneseu din Birchiş- face ordine pentru ca pie
civilizate, constituie mono Făge-t, Rozaliâ Banc din ţele să nu mai fie trans
pol de stat. producătorii Tirnăviţa-Brânişca, Mino- formate în cârciumi ordi Şl noi «ik tiim io societate; Foto NiCOLAE GHEORGH1U
agricoli particulari pot va dora Crăciun din Boiu de nare. . ' . Marioara Bucur — edu ia număr (in plus, s-a mai implicit Ministerului In-
lorifica băuturile al coolice Jos-Gurasada şl alţii, spu catoare grupa mică: „Co şi redus un post de supra vaţamlntului, următoarele
în condiţiile legii, care neau că n-au cunoscut pre- NlCOtAE TIRCOB piii ne vin de la leagăn şi veghetor, anul. trecut — as[nectc care încă impietea
nu ştiu sâ vorbească, doar n.n,)„ reuşesc, prin efort, ză asupra activităţii nor
• - • - • - • - • - • — • B-.-T cu doi mă pot „înţelege" să asigure un curs normal male a instituţiei : • re
mai bine; Mă bucur sin al vieţii în cămin şi pe vederea situaţiei persona
{ Adevărata epopee a i cer cînd -aceştia încep sâ timpul dupâ-amiezii şi lului existent în momentul
Porcii se „reabilitează", l renaşterii pe care o trâ- .' gîngureascâ, să recunoas nopţii. Grijă dovedesc cele de faţă în şcoală, necesi
I ieşţe întreaga econqmie ş că imagini, să mă pot în două asistente; medicale tatea angajării urgente a
pentru sănătatea copiilor:
| românească include, fă- i ţelege Cu ei, cil adevărat. -dovada —"nu., există în rîn- unui logoped, suplimenţa*.,
In» sînt dragi ca şi copiii
rea numărului supraveghea
dar cam anevoie t . ră îndoială, şi uriaşul } mei. Pe lingă ce facem la did celor1 90 de micuţi de. toarelor, avîndu-se în ve
J efort ,al minerilor . Văii 1
^ Jiului, al celoi pe care sala de grădiniţă, mai aju aici cazuri de îmbolnăviri dere că după-masa rămî»
1 savanta analfabetă îi tăm la servirea mesei, ia bupă cum ne mărturisea n f numai o singură per
îi
• Domnul inginer Voicu Găină, după o „reciclare* } numea eu dispreţ „şo- îmbrăcarca lor, altfel nu difeetorul instituţiei. Lucia soană cu 90 copii; • ame
la bovine a fost cerut din nou la porci • Domnia V bolatţi. ”, \ se poate. Am avut şi co Muntoanu,,s-a "făcut tot ce najarea ,.şl dotarea cores
omeneşte a fost cu puţin•:
punzătoare a unei noi săli
pii care nu puteau sâ mear
si« a vizitat cu ani în urmă ferme specializate în Creş \ Oamenii cărbunelui ţ gă în picioare, l-am aju ţâ pentru ca să li se asi . de ’ baie, actuala având
terea porţilor din S.U.A, şi, în cunoştinţă de cau l se dovedesc insă a fi t tat sâ înveţe". Hafila Clon- gure copiilor hrană cores doar două vâniţe, în care
} demni de toată admira» ) sînt spălaţi aceiaşi... 90 de
ză, ne declară că „tehnologie stăm măi bine ca ei, } ţia noastră. Din datele ţ ţa — educatoare grupa punzătoare. Un caz este copii între 3—6 ani; •; re- '
dar n-avem furajele lor* • Satisfăcînd foamea de ţ furnizate de tehniţîa- ^ mare: „Cu răb&fe şi per edificator: „Chiar şi în , partizarea eşalonată a.; fon
condiţiile în care nu s-a
severenţă aRl HgjşU ca cei
proteină, vom avea şi carne mai multă. din grupa meî^iH înveţe primit nici un gram de durilor de ia buget. de-a
poezii, cîntcce, Să recunoas carne, conform repartiţiei lungul- .întregului an.;' •
— Ca foarte bun specia fie reduse în continuare. că obiecte şi ifnagini". A- stabilite, din luna august se solicită elaborarea unei
list în creşterea porcilor, Din cauza târârii scroafe i Un* ţ ceste strădanii şi senti pînă în octombrie' anul programe speciale de învă-
vă rugăm, domnule ing. lor de prăsllâ, purceii ob mente caracterizează acti trecut, după cum ne spu- ţămîht pentru casele de
/oicu Găină, director :al ţinuţi au la naştere abia \ mesaj ţ vitatea şi a altor educa . nea contabila Viorica Bu- copii; • în atenţie — cu
i.S.C.I.P. Orăştie, Să ne in jur de 0,5 kg. Cînd în toare de aici, dâ. am„apelat, pe cît a fost banii cheltuiţi doar în ui-.
prezentaţi situaţia actuală treprinderea mergea bine, Grija pentru copii este „pasibil, la produse din timii cind\âni_ pentru, re
j efectivelor Unităţii. nefiind „aliniată" la nor evidentă la Casa de pre ferma proprie. La lucră paraţii s-ar fi putut con
strui o clădire nouă a şco
— Aceasta nu este prea mele şi tehnologiile ceau- şcolari din Orăştie. O do rile de reparaţii am fost
oună. Avem o slabă struc şiste, purceii de sub 0,9 kg constelafia \ vedesc condiţiile de ocro ajutaţi de către întreprin lii, cu toate dotările nece
tură de greutate. Din efec erau socotiţi neviabili. tire, masă şi cazare ale derile mecanică şi chimi sare, iar copiii ar fi scă
pat astfel, implicit, de in
tivul total de 82 000 porci, Pentru refacerea efectivu acestora: pătuţuri, saltele, că". Dacă dragoste pen- fluenţa dăunătoare a igra-
296 porci sînt între 50—60 lui matcă, de care depin cărbunelui îmbrăcăminte curată, or . ,t.ru _copii este... siei.
iig, 1 683 între 41—50 kg de hotărîtor soarta între dinea în dormitoare, liniş
,i 9 729 între 30—40 kg. gii activităţi, pe lingă creş te, multă linişte, suprave Supunem atenţiel-Inspec- MINEt BODEA
Deci, scontăm începerea terea, în condiţii mai bu j nul principal Gheorghe- j ghetoare, care, deşi puţine toratului şcolar . judeţean,
livrărilor pentru sacrifica ne a scrofiţelor din pră i Mihai Pop, de la, dispe- \
re doar prin luna mai, sită proprie, vom împros ) . ceratul producţie al ţ
— Pe vremurile bune păta efectivul cu material ţ Combinatului minier
cum se prezentau lucru de reproducţie de calitate " ( Valea Jiului, am reţinut
rile? pe care-1 vom prelua de ? că, mimai în primele
— Sporurile zilnice de la „COMTIM". Prin aces
J trei zile din această â
creştere in greutate depă te măsuri credem Că în l doua lână a anului în
şeau 500 gr şi livram lu anul viitor vom face un l curs, metalurgia şi e-
nar peste 20 000 porci, A- salt la 7 000—8 000 tone r nergetica românească
cum capacitatea unităţii carne de porc, pentru ca ţ au beneficiat d* o can-
este de 12 000 tone carne apoi să putem ajunge la 1 -ti tata suplimentară de
anual şi. în acest ân putem capacitatea proiectată de / cărbune însumînd 6 208
da la sacrificare doar porci 12 000 tone anual. V tone. Acest plus de pro-
pentru 3 500 tone carne. — Despre oameni şi at î ducţie se concretizează
— Cum vedeţi perspec mosfera de muncă ? ’ în huilă spălată . pentru
tiva „reabilitării" ? — Avem suficient per cocs, semicocs şi pentru
— Acum s-a îmbunătăţit sonal, marea majoritate \ termocentrală, livrată
mult furajarea. în loc de fiind băni meseriaşi. Fie l peste prevederile pia-
reţete cu 10 la sută pro care se străduieşte să-şi / nului fundamentat reâ-
teină, conţinutul a ajuns facă datoria, ştHnd că pla V list, în concordanţă cu
la 17—18 la sută. Foamea ta este în relaţie directă ( potenţialul uman şi
fe proteină rămâne în con cu munca, cu rentabilita i tehnic existent. Aştep-
tinuare'o problemă de re tea pe care O obţinem. 1 tăm în continuare veşti,
zolvarea căreia depinde Avem deci unele speran ţ care să confirme fap-
soarta creşterii porcilor în ţe ..că şi porcii de lâ 1 tul că mineritul — dar
complexele specializate. Ca I.S'C.I.P. Orăştie vor trăi / şi alte ramuri ( indixs-
urmare, dacă în ianuarie mai bine, că prin buna lor ) triale — se află pe dru-
am avut 12 478 mortalităţi,, hrăn.ire şi îngrijire ni se ( mul bun, acela al redre-
în februarie pierderile au va asigura carnea de care | sării întregii economii
scăzut cu mai mult de 20 am fost lipsiţi multă vre naţionale.
de procente. Nu sîntem me şi de care avem atîta
mulţumiţi şi acţionăm ca nevoie. MIRCEA DIACONII \
mortalităţile la purcei să NICOLAE TIRCOB
i (trupa mare ştie să cînle foarte frumos Imnul naţional „Deşteaptă-te române-
— • — • — •
