Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_42
P. 3

ICĂ. 11  FEBRUARIE 1990
                                                                                                                                                      Pag.  3



                                                                                    —  Recepţioner,   camera
                                                                                  mea  de  hotel  este  atît  de
                                                                                  mică  încît  atunci  cînd  am
                                                                                  vîrît  cheia  în  broască  am
                                              iwm........................- ii..........   «Hn»  spart  geamul   de   la  fe­
                                                                                  reastră...

 itru
                                                                    Citate  celebre
 >r
  itan
  e  a
 ieri-                REFLECŢIA  ZILEI                          despre  Biblie  (III)
            „Cultura  este  drumul  cel  mai  scurt  spre
                                                             LORD  TENNYSON I  „Lectura  Bibliei  este  o  educaţie  în
        libertate".                                      I
                        SERGIU  CELIBIDACHE                  JOHN  QUINCY  ADAMS:  „Atît  de  mare  e  veneraţia  mea  *
 •ar-                                                    I  pentru  Biblie,  încît  eu  cît  mai  repede  vor  începe  copiii  I
 tis-                                                     mei  să  o  citească,  cu  atît  mai  încrezătoare  va  fi  speranţa  <
                                                          mea  că  ei  se  vor  dovedi  cetăţeni  utili  ai  ţării  lor  şi  membri  .
                                                          respectabili  ai  societăţii.  De  mai  mulţi  ani  încoace  practic
                                                         I respectabili  ai  societăţii.  De  mai  mulţi  ani  încoace  practic  I
        „Nu  există  nici  libertate,   '  este  adversarul  libertăţii  şl   Obiceiul  de  a  citi  în  fiecare  an  Biblia  de  la  un  capăt  la
       nici  cultură,  fără  muncă  şi   al  legilor”.    altui".
       cine  crede  că  prin  profesa­    DEMOSTENE      I   IMMANUEL  KANT i  „Existenţa  Bibliei,  ca  o  carte  pen­ I
       rea  unei  serii  de  fraze  a  în­                tru  popor,  este  cei  mai  mare  bine  pe  care  l-a  trăit  rasa
 :ate  locuit  munca,  deci   liberta­  hN u  poate  fi  nenorocire   umană.  Fiecare  încercare  de  a  minimaliza  este  o  crimă  îm­
 ;lor                                                     potriva  omenirii".
      tea  şi  cultura,  acela  se  pre­  mai  mare ,  pentru   oamenii   CHARLES  DICKENS  :   „Noul  Testament  este  cea  mai
       numără,  fără  s-o  ştie,  în­  liberi  decît  pierderea  liber-   bună  carte  care  s-a  cunoscut  or  se  va  cunoaşte  vreodată
      tre  parazifii  societăţii  ome­  îăjii  cuvîntului".  pe lume".
      neşti,  între  aceia  care  tră­    DEMOSTENE          SIR  W ILLIAM   HERSCHEL  :  „Toate  descoperirile  umane
 c !•
 ou-   iesc  pe  pămînt  spre  bleste­                    par  să  fi  fost  făcute  doar  pentru  a  confirma  tot  mat  mult
 *re-  mul,  ruina   şi  demoraliza­  „Libertatea   co-nstă   în  a   şi  mai  putemio  adevărurile  cuprinse  în  Sfintele  Scripturi".
      re»  poporului  lor".     voi  ca  lucrurile  să  se  întîm-   SIR  ISAAC  NEWTON  :  „Există  mai  multe  semne  sigure
  on,                                                     de  autenticitate  în  Biblio  decît  In  orice  istorie  profană".
  re,           M.  EMINESCU    ple  nu  cum  vrei  tu,  ci  cum
 stin                           e  drept  să  se  întîmple".  GOETHE :  „Orielt  ar  continua   cultura  să  progreseze,
  Kc-   „Trist  e  de  fără   cînd            EPICTET     orioit  de  departe  ar  ajunge  progresul  ştiinţelor  naturii  şi
                                                          oricit  s-ar  extinde  capacitatea., minţii  umane,  acestea  nu  vor
 lar  sceptrul  devine   furcă   sau                      putea  depăşi  niciodată  elevaţia  şi  cultura  morală  a  creşti­
      bici"  .                   „Orice  război  de  libertate   nismului,  aşa  cum  străluceşte  el  pe  paginile  evangheliilor".  Zîmbete  pe  meridiane
 5.        VASILE  ALECSANORI   e  sfînt".                  HENRY  VAN   DYKE:  „Născută  în  răsărit  şi  îmbrăcată
 Cio­                                                     în  veşmîntul  şi  imagistica  orientală,  Bibiia  străbate  cărările
  ara                                     LACORDAIRE      lumii  cu  paşi  cunoscători  şi  intră  în  ţară  după  ţară,  aflin-   •   In  timp  ce  soţul  îşi  face  siesta,  soţia  îi  controlează  buzu­
  isk   „Libertatea  nu  este  ceva                       du-şi  adepţii  pretutindeni.  A   învăţat  să  vorbească  în  sute   narele.  Şi  acest  lucru  ii  face  foarte  des.  Intr-o  zi  ea  găseşte
      care  se  poate   da  cuiva:   „Un  popor  care  nu  are   de  limbi  inimii  omeneşti.  Copiii  îi  ascultă  povestirile  eu   un  articol  dintr-un  ziar,  pliat  în  portofel.  11  desface,  îl  citeşte
      libertatea  este  ceva  pe  care   libertate  interioară,  nu  me­  uimire  şi  îneîntare,  iar  înţelepţii  Ie  iau  ca  pilde  de  viaţă   şl  deodată  ...îngălbeneşte.  Articolul,  ee  relatează  un  fapt  di­
                                                                                                                                          pentru  că  a  surprins-o
                                                                                                           vers,  spune :  „Un  soţ  îşi  ucide  soţia
                                                          Cel  răi  şl  cei  mîndri  tremură  in  faţa  avertismentelor  ei,  dar
      omul  şi-o  ia  singur  şi  oa­  rită  pe  cea  din  afară”.  pentru  cei  cu  duhul  zdrobit  şi  căit  ea  are  glas  de  mamă.   controlîndu-i  buzunarele".
      menii  sînt  pe  atît.  de  liberi   TH.  M AN N    S-a  întreţinut  in  visele  noastre  cele  mai  scumpe,  aşa  incit
                                                                                                              •   In  Anglia,  aproape  de  frontiera  cu  Scoţia,  o  tlnâră  faee
      pe  cît  vor  să  fie".                             dragostea,  simpatia,  devotamentul,   memoria   şi  nădejdea   greva  foamei  de  trei  sâptămini.  Interesat  dc  acest  caz,  un  me­
                 J.  BALDWIN     „Libertatea   este  sănăta­  îmbracă  veşmîntul  alesei  sale  vorbiri.  Nimeni  nu_  e  sărac   dic  întreabă  autorităţile l
                               tea  sufletului".          sau  nenorocit  cînd  si-a  însuşit  această  comoară.  .Cînd  cerul   — N -a  mîncat  nimic 7
  tba                                                     se  întunecă  şi  pelerinul  tremurînd  se  apropie  de  Valea  Um­
        „Mul}i  cer  libertatea  nu­        VOLTAIRE      brei  Morţii,  nu  Ii * este  frică  să  Intre  —  el  ia  toiagul  şi   — Nimic  doctore.
      mai  pentru  ei,  întemeindu-şi                   I  nuiaua  Scripturii  în  Mină,  apoi  spune  tovarăşilor  de  drum   —  Şi  nu  i  s-a  intimplat  nimic 7
  ru  fericirea  pe  nenorocirea  al­  „In  fiecare  dintre  mormin­  şl  prietenilor  săi:  „Rămas  bun.  Iarăşi  ne  vom  vedea"  şi,  — Ba  da  doctore,  peste  douăzeci  de  scoţieni  au  traversat
  Iar                                                     mîngăiat  de  acest  sprijin,  el  porneşte  prin  singuratica  tre­
      tora;  şi   de  fapt   acesta  e   tele  celor  căzufi  pentru  li­ I cătoare  ca  unul  care  merge  prin  întuneric,  dar  spre  lu­  frontiera  pentru  a  o  cere  în  căsătorie.
  ►ri­  despotismul".          bertate,   sămînja.   libertăţii   mină  !“  (Din  COMPANIONABLE  BOOKS.  de  Henry  Dylce,
  ma      P.  CONSTANTINESCU   încolţeşte,  gafa  să  dea  se­  prin  bunăvoinţa  editurii  Charles  Scribner  and  Sons).  •   Un  beţiv  se  opreşte  în  faţa  unui  mare  afiş:  „Păziţi-vâ I
  aj                                                                                                       Alcoolul  ucide  lent".  El  ridică  din  umeri.
  ita                          minţe  la  rîndu-i".         N o t ă :   Citatele  sînt  extrase  din  cartea  „MANUALUL
  uri   „Cine  ştie  să  moară   nu                     '   BIBLIC"  dc  HENRY  H. r  HALLEY,  tradusă  din  limba  en­  —  Ce-mi  pasă 1  Nu  sînt  grăbit.
      este  îngenuncheat".              W.  WHITMAN     I gleză  de  Doru  Motz  (pagina  18)  şi  predate  redacţiei  noastre
  tă.             CORNEILLE                                                                                             Culese  şi  traduse  din  presa  marocană  de
  to-                                                   J  de  domnul  Bucur  Bcmus,  din  Deva.                                  VLADIMIR  VESCAN,
                                   Selecfie  de  ILIE  LEAHU  f    '   -              .   ________________
  ÎC-   „Orice  rege  şi  orice  tiran    Deva                                                                                      profesor.  Deva
  de
  âl-
                                                                                                                       i
           UMOR                                                                                     L a     un     m t i n g
  K5
                                                                                     Reporterul  :  -   Pentru  ce   Un  funcţionar  :  —  Sint   bacşişului  care  reprezen­
        La  un  spital  de  boli  ner­                                              participaţi  la  acest  miting?  reprezentantul   funcţiona­  ta  munca   noastră  cinsti­
      voase,  medicul  dă  expli­                                                     Un  ţăran:  —  Ap ăi,  dra­  rilor,  noi  o  să  aderăm  la   tă,  ciştigată  cu  sudoarea
      caţii  studenţilor  veniţi  la                                                gul  meu,  jo  sint  reprizin-   partidul  care  ne  va ■ pro­  palmelor.   Sintem  şi  noi
      practică :
                                                                                    tontul  oamenilor  din  satu'   mite  că  nu  va   desfiinţa   contra  F.S.N.  ce  ne-air  dis­
      ,  —  Omul  acesta  a  iubit                                                  meu  şi  noi  om  ţine  cu  ăi   birocraţia  şi,  mai   ales,   truge  veniturile   cinstite.
      o  fată  şi  şi-a  pierdut  min­                                              ce  ne-or  da  pâmintu'  îna­  „direcţia  de  mişcare  a  hîr-   Trăiască  bacşişul i
      ţile  fiindcă  ea  s-a  măritat                                               poi.   Trăiască  ţărănimea   tirlor".            Un  cetăţean  turmentat  :
      cu  altul,  în  rezerva  ală­                                                 liberă  /  Trăiască  satul I  Vînzâtorul  :  —  Toţi  vîn-   ,-  Noi  vrem  să...  hîc...  ne
      turată  o  să-l  vedeţi  pe  cel                                               Un  muncitor:  -   Îmi  de­  zătorii   luptăm  pentru  a   constituim   intr-un...  hîc...
      care  a  luat-o...                                                            clar  .  adeziunea   deplină   putea  şi  in  continuare  să   partid  pe  care  îi   vom
                                                                                    iaţă  de  partidele  politice   vindem  mărfurile  prin  dos,   numi...  hîc...  „Adepţii   Iul
                                                                                    cit  şi  faţă  de  F.S.N.  Am   pe  sprinceană  şi...  de  sub   Bachus".  Trăiască  podgo­
        —  Dragă  doamnă,  spune                                                    venit ’ aici  să  ne   cerem   tefgheo.  Sintem  împotriva   riile I...  hîc...  hic...
      ginecologul, am  o  veste bu­                                                 drepturile,  să  ni  se  reducă   F.S.N.  care  pedepseşte  a-   O   muncitoare  de  la  fa­
      nă  să  vă  dau...                                                            orele  de  muncă  şi  să  ni   ceste  vechi  drepturi   ale   brica  de  mătase  :  -   Noi
                                                                                                                                   sintem  hotărite  să  luptăm
        —  Nu-mi  spuneţi  doam­                                                    se  mărească  salariile,  du­  noastre.  Vrem  dreptate !  pină  la  capăt  să  construim
                                                                                                             Un  elev  de  liceu:  —  Noi
      nă !  Eu  sint  domnişoară...                                                 pă  aceea  vom...  mai  ve­  am  luptat  în   revoluţie,   tuturor  partidelor  steaguri
        —  Ei,  atunci  am  o  veste                                                dea.                   am  dori  acum  să  nu  mai   şi  vom  adera  la  partidul
      mai  puţin  bună  de  anun­                                                    Studentul  : -  -   Vrem  să   purtăm  uniforme,  să  nu  se   ce  are  cei  mai  mulţi  mem­
      ţat...                                                                        învăţăm  cu  profesorii  aleşi   mai  facă  prezenţa  ia  oret   bri  şi  in  care  va  fi  dom­
                                   şi  acum ,  dacX  sindicatul  vostru esteţi*    de  noi,  să  nu  frecventăm   să  nu  mai   dăm  nici  un   nul  Petre  Roman !
                                  ”  ACORD,  VEŢI  DA  LUCRARE  DE  CONTROL..       cursurile  şi  toate  exame­  iei  de. . examene  in  timpul   Un  dezorientat:  -   Eu  cu
                                                                                    nele  să  le  putem  da  pină   liceului  şi  să  nu  mai  tre­  cine  votez ?
       Regizorul  de  film  îi spu­                                                 la  terminarea   facultăţii,   buiască  să  învăţăm I
      ne  artistei  de  cinema :
                                        Desen  de  ALEXANDRU  RUGESC1J              bineînţeles,  toate  promo­  Chelnerii  :  —  Sintem  cu   INA  DELEANU,
       —  Dacă  o  să  mă  asculţi                                                  vate.                  totul  împotriva  desfiinţării     Deva
      in  toate,  amîndoi  o  să  a-
      vem  un  Oscar I
       —  Şi  dacă  va  fi  fată,
      ce  nume  îi  vom  da ?             CÎNTEC  DE  DOR                  se  intitulează  o  lucrare  corală  a  acestui  compozitor
                                                                           (A.  L.  1878—1927);  4)  Compozitor
                                                                                                      român  de  origine
                                                                           italiană,  creatorul  piesei. vocale  „Cîntic  di  dor*  (Um-   TT T  7  [5  19  K  n
                                 ORIZONTAL  :   1)  Compozitor  român  <1843—1925),  berto,  1889—1943)  —  Litere  de  lege !  :   5)  Expresie
                               autorul  unei  hore  pentru  pian,  intitulată  „Dorul*;  2)   perimată  a  mărginirii  —  Literă  Chirilică  —  Cîntărea-
       Un  tinăr  i  se  deştăinuîe   Din  creaţia  acestui  compozitor  contemporan  (Ludo­  ţă  în  vacanţă !  ;  6)  Cu  viteză  de  reacţie  —  „De-ar  fi
      unui  prieten:  „M-am  des­  vic),  menţionăm  piesa  corală  „Dorul,  dor*  —  Rîu  în   dorul*  este; unul  din  corurile  acestui  compozitor  (Va-   i r
                                                                           sile);  7)  Semnatarul  partiturii  corale  „Nu  m-ar  arde
                               K.F.  Germania;  3)  Pe  versurile  acestui  poet  (Mircea),
     părţit  de  Minai.  S-o  facă   Dan  Stoian  a  compus  melodia  „E  dorul  aprins  în  Cu­  dorul*  (Gheorghe)  —  In  poezia  „E  chipul  tău“,  acest
     altul  nefericită !"..    vinte*  —  Vis  şfîrşit  !  ;  4)  Cuta  din  faţă  !  —  „Dorul   poet  contemporan  (Tiberiu)  spune:  „îndatorat  pâ-
                               de  brazi**  se  intitulează  piesa  pentru  voce  şi  pian  a   mîntul  ţi-a  adus/  atîta  grlu  cît  dor  în  el  ai  pus"  ;
                               acestui  compozitor  (Mauriciu  Cohen);  5)  Primul  pe­  8)  Din  creaţia  acestui  dirijor  şi  compozitor  (Emanuel)
                               riodic  cu  specific  istoric  —  „Dorurile,..*,  poezie   de   menţionăm  piesa  vocală  „Dorul*  —  Simbol  luminos  :  ' W
                               Octavian  Goga;  6)  Crud  ia  miez  I  —  Om  de  cempa-   9)  Scoase  din  sobă  i  —  început  de  alean  1  —  Ridi­
       Un  vapor  se  scufundă.   nie  —  Spaţiu  cosmic  t ;  7)  Ape  mişcătoare  cu  ghe­  cată  în  slavă  ;  10) . Din  creaţia  acestui  prolific  com­
     Operativ,  un  marinar  îi  ia   ţari  plutind  în  derivă  —  A   compus  lucrarea  corală   pozitor  (Ioan • D.)  menţionăm   cunoscuta  prelucrare
                               „Cîntee  de  dor*  (Gheorghe);  8)  Eliminate  din  teren
     pe  naufragiaţi  de  păr  şi-i   în  urma  unei  izbucniri  la;  o  fază  fierbinte  —  Dans   corală  „Doruleţ,  doruleţule*  —  Date  în  pîrg  f  ;  11)
                                                                           Compozitor  bănăţean  (1905—1969),  semnatarul  parti­
     depune  în  barca  de  salva­  din  ritualul  înrnorrruntării  la  vechii  egipteni  —  Cap   turii  corale  „Cîte  doruri  sînt  pe  lume*  (Nicolae)  —   - ţ  -— ..
     re.  în  faţa  lui  apare  un   de  serie;  9)  Rîu  în  Anglia  —  Făcut  piftie  în  Dealul   Liric  contemporan,  autorul  poeziei  „Dor*  (Adrian).  -UI
     chel.                    Copouîtir;  î0)  Pe'versurile  acestui  clasic  a l' poeziei   D IC Ţ IO N A R :  LOH R,  M UU,  URE.  ECI,  CSI.
                               noastre  (Vasile)  ioan  Cr.  Danielescu  a  scris  piesa  co­  \   VASILE  MOLODEŢ
       —  Hei,,  tu,   se  supără   rală  „Vine  dorultt5  1IŢ  Semnatarul  poeziei   „porul,
     marinarul,  acum  ţi-ai  gă?   dor*  (Lucian)  —  A   scris  piesa  corală  „Dorul  meu   D EZLE G AR EA  C A R E U LU I  AI* A R U T  ÎN  Z IA R U L
                              te  cheamă1*  (Mircea).
     sit  de  glumă ?!                                                               NU.  30  (4  februarie  1990)  :    11
                                VERTICAL :  1)  Compozitor  contemporan,  autorul   1)  ST O R IN   —  G O N G :  2)  Ţ A Ţ O M lR   —  .GER;  3)
                              corului  „Vine  dorul  prin  grădină*  (Vasile) ţ  2)  Din   A R A T   —  R O T A R U ;  4)  N  —  RO S  —  M IR U J;  o)  UT  -
              Cules  dc       creaţia; acestui  compozitor  amintim  piesa  vocală  „Cîn-   P O P A   —  ID A ;  G)  U IT A   —  A N I  —  A  ;  7)  M A N IU   -
                              tcc  de  dor*  (Cornel)  —  Mare  în  răsărit;  3)  Numele   EC  —  B ;  8)  NOU  —  G N A   —  A P A :  9)  A C S AN   -   CO-  -
             ILIE  LEAHU
                              rusesG  al  fluviului  Adige  (Italia)  —  „Dorul  maichii",  L IN ;  10)  U  —  A B A I  —  M IC U ;  11)  M Â N U   -   D OINAŞ.
   1   2   3   4