Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_51
P. 2

pag-  2                                                                                                                                CUVÎNTUL  UBfR  N ţ J I


           Duminică  furtunoasă                                    DIN  NOU  DESPRE     care  pot  contribui  la  a-   Astfel  s-ar  şterge  cum­  cum  puteţi  privi  cu  ne­
                                                                  COPIII  DIN  CASELE   meliorarea  situaţiei  aces­  plita   ruşine  a   tuturor   păsare  faptul  *că  după-   TEKVI
                                                                      DE-.  COPII      tor  copil:  primăriile  ju­  celor responsabili  care  au   amiază  doar  2  cadre  di­
                     la  Hărţăgani                              Ivan,  ne  scrie  că,   în   deţeană şi  locală,  Inspec­  desfiinţat  nu  numai   li-'   dactice   nu  pot  asigura   ROI
                                                                 Impiegatul  Doru  Ioan
                                                                                                                                       supravegherea
                                                                                                               brăria,  ci  au  şters  şi  de­
                                                                                                     judeţean,
                                                                                                                                                     somnului
                                                                                       toratul  şcolar
                                                                data  de  I I   februarie  a.c.,   unităţile  economice  care   numirea  ei.  copiilor  la  5  grupe ?  Gîn-   LII
                                                               fiind  de  serviciu  în  gara   şi  pînă  acum  le-au  mai              diţi-vă  că  este  în  detri­
              (Urmare  din  pag.,  1)  lăsaţi-l  să  vorbească"  -   stri­  Călan,  „pe  peron  au  a-   oferit  ajutoare.  MAI  MULTA  GRIJA...  mentul  copiilor  şi  credem   io»oo Actua
                                   gau  ceilalţi.   „Propaganda"   părut  cîţiva  copii  îmbră­                  Un  grup  de  educatoa­  că  nimic  nu-i  prea  mult   10,15  TOleşc
                                                                                                                                                                      *  Cur
                                   onomatopeică  a  durat   cam   caţi  sumar,   înfriguraţi   RUGĂMINTE       re  de  la  Grădiniţa  nr.  1   atunci   cînd  este  vorba  eng
          frarea  oamenilor  în  sală,  ne-a   un  sfert  de  oră,   culminînd   şi  cu  mîinile   înfundate   Ina  Deleanu,  apreciată   cu  program  prelungit  a   de  copii  şi  mai  ales  eşti   * Lim
                                                                                                                                                                        conr
          făcui  chiar  să  dăm  crezare   cu  îmbrîncirea,  pur  şi  sim­  adînc  în  buzunare,  mur­  colaboratoare  la  realiza­  C. S.  Hunedoara,  în  nu-  plătit   ca  să  lucrezi  8   *   PrU
                                                                                                                                                                        calt
          spuselor  uneia  dintre  profe­  plu,  a  vorbitorului   de   pe   dari.   Intrebîndu-i   de                                 ore   pentru  ei.   A i  cui   *  DiaJ
           soarele prezente că  satul Hăr-   scenă.  După  acest  debut  fur­  unde  vin,  mi-au  răspuns                              sînt  de  fapt  aceşti  copii?   ele>
          ţăgani  îşi  trage  numele  de   tunos   a  urmat  aproximativ   că  sînt  de  la  Casa   de                                 Cunoaşteţi,   desigur,   că .   *   poşi
          la  diarfâ,  harjag.  Peste  pa­  o  oră  de  ceartă   colectivă,   copii   din  Baia  de  Criş.                             părinţii. lor  sînt  lucrători   11.20  Teleci
                                                                                                                                                                      (relua
          tru  ore  de  acuzaţii  la  uni­  timp  în  care,  cu  chiu,   cu   Fiind   şi  eu  din  partea   NEVOIA DE A                în  G.S.H,   şi  ştiu  că  â-   Ciclul
                                   vai
                                         s-a  ales  un  prezidiu
          son  sau  între   grupuri   de   care  să  conducă-  adunarea.   locului,  de  la  Ţebea,  '  şi                             ceastă   unitate  plăteşte     Revol
                                                                                                                                                                      „Cain
          persoane,  urlete,  fluierături,                     cunoscîndu-le   situaţia,                                               Oameni  pentru   a  le  în­  13.20  Actua
          tropăituri,   chiar  îmbrînceli.   Dar  care  prezidiu  nu  prea   i-am  întrebat  cum  o  duc                               griji  copiii  şi  nu  oameni   13,40  închic
          Fiecare  avea  dreptatea  lui,   ştia  ce  să  facă  şi  nici  nu-şi   acolo...  Aceşti  copii   ai                          care  fac  încă  pe  şefii  şi   mulul
          existau  cauze  şi  adevăruri   putea  intra  în  atribuţii,  de­  soartei  crude  sînt  la  fel   rea  paginii  de  „Caleido­  mele   cărora   semnează   se  cramponează   de  re­  15.30  Teleg)
                                                               de  necăjiţi  ca  înainte,  iar
                                   oarece  toţi  cei  din  sală  vo­
          de  grup  sau  personale,  pe                                                scop  duminical"  a  ziaru­  Elena  Iordache,  ne.  sesi­  gulament :   oare,   chiar   Duba:
                                   iau  să  vorbească  în  acelaşi   atitudinea   îngrijitorilor,   lui  nostru  supune  aten­  zează  de  lipsa   de  preo­  într-atît  vi   s-au  alterat   guţăti
          'care  cei  prezenţi  le   strigau                   ca  şi  a  colegilor  lor  mai                                          sentimentele  materne ?“   15.50  Mluzic
          în  guiţi  mare,  agitînd  pum­  timp,  neavînd  nici  răbdarea,   mari,  care  lasă  de  dorit,   ţiei  celor  în  drept  ur­  cupare  a  personalului  sa­  16.15  Panoi
          nii.  Nimeni  nu  voia  să  as­  nici  bunăvoinţa  să-l  asculte   generează  aceeaşi  teamă   mătorul  aspect:  nitar  şi  administrativ  din   Notă :  Menţionăm   că   16,45  Teleş*
                                                                                                                                                                      *   Cui
          culte,  toţi  voiau  să  se  facă   pe  celălalt.  In  sfîrşit,  după   în  sufletul  lor.  Deci,  în­  — 'Cine  şi  de  ce  a  des­  cadrul   instituţiei  de  a   ieri  una  dintre  semnata­  enf
                                   aproape  două  ore  de   va­                        fiinţat   librăria  i  Mjhai   contribui  la   asigurarea   rele'  scrisorii  -—,   Elena  17.10  Adevi
          auziţi,  lată,  relatate  cît  mai                   trebarea   rămîne  valabi­  Eminescu?  (din  Deva  —   unei  îngrijiri   corespun­                     artist
          fidel,   cîteva  Secvenţe  sem­  carm,  cîţiva  oameni  au  reu­  lă:  Ce  facem   cu  aceşti   n.n.).  zătoare   a  copiilor  de-a   Tita  —  ne  comunica  tele­  18.10  Tribu
          nificative  din  „filmul"  adu­  şit  să  urce  pe  scenă  să  se   copii  oropsiţi  de  soartă,   —  De  ce  „Casă  cărţii"   lungul întregului  program   fonic  că  cele  semnalate   pol itl
          nării,  menite  să  reflecte  at-   facăpscultaţi. S-a vorbit  şi de­  îi  lăsăm  să  se  chinuie  în   de  lucru  de  8  ore.   „Ce   şi-au  găsit  o  rezolvare  la   19.10 Deser
                                    spre  modul  cum  s-au  împăr­                     nu   ar  fi  putut   purta                      nivelul  instituţiei  mai-sus   19.30  ActUc
         -mosfera   „democratică"   a                          continuare?"            numele   marelui  poet ?   faceţi,  îi  întreabă  semna­  amintite.  Un  lucru  bun   20.15  Pro
                                                                                                                                                                      priva
          dezbaterilor,  „ţinuta"   con­  ţit  ajutoarele.  Dar  nu   s-a   Credem   că  scrisoarea   Oare  ar  fi  prea.  tîrziu  să   tarele  scrisorii  pe  cei  în   pe  care-1  salutăm  şi  noi.  20,40  Pro-fl
          fruntărilor  de  idei  şi  interese.   tras  nici  o  concluzie  unani­  dv.  va  fi  un  nou  semnal   şe  numească  „Casa  cărţii   cauză,  între  orele  13— 15   Open
                                   mă,  certă.  Cei  care  au  ră­                                                                                                    Gaorj
          Nu' vom da nume  de  oameni,                         de  alarmă  pentru  factorii  —  Mihai  Eminescu" ?  (ce  faceţi,  noi  ştim...)' şi  MINEL  BODEA     K>te
          deoarece,   cu  unele  excep­  mas  cu  buzele  umflate   îi                                                                                            22,00  Refle
          ţii,  tofi  au  fost  „o  apă  şi-un   acuzau  pe  ceilalţi  că  au  că­                                                                                22.30  Oplni
          pămînt4  în,  privinţa  condui­  rat  cu  sacii.   S-a  hotărî!  să                                                                                     22.50  Actul
          tei  la  adunate.        se  aleagă   un  nou  consiliu                                                                                                 23.10  FaTăi
           „Nu-i  vedeţi  -   îmi   şop­  de  conducere  a  satului (??)
          teşte  un  tip  uşor  aghezmuit,   şi  trei  reprezentanţi   pentru                                                              Se  întorc  oamenii  la
          care,  încercînd   să  mă   ia   consiliul  comunal  provizoriu                                                                                          SELECŢ
                                   de  uniune  naţională.  Iarăşi                                                                        rosturile  lor;
          sub  aripa-i  ocrotitoare,  m-a                                                                                                                         GRAMUL
          şi'îmbiat,  pe  loc,  ia  o  ţuică   a  început  vacarmul.  Pe   a-                                                                                     nai  ;  8,00
         tare  >-  ăştia-s  cei  de  dreap­  cest  fond  sonor  s-au  desfă­                                                                     Foto             8,10   O
                                                                                                                                                                  fiecare  ;
                                   şurat  alegerile,  dar  a  cres­                                                                         N.  GHEORGHIU         cu  dumn<
         ta,  dincolo  cei  de  stîngo  şi                                                                                                                        Ştiri';  10,(
          între  ei centri ştii,  care  nu  ştiu   cut  şi  tensiunea   din  sală.                                                                                11.05  Cetă
          ce  vor,  său  ştiu,  dar  nu  pot   Cînd  am  simţit  că  ea  se  a-                                                                                   11,35   Pi
          să-şi  spună   cuvîntul   din   propie  de  limita  unei  păru-                                                                                         Memento
                                                                                                                                                                  Radiojurn
          cauza  celorlalţi".      ielr  colective  am  ieşit,  luînd                                                                                             văr,  den*
                                                                                                                                                                  te  ;  15,00
            Intr-adevăr,  abia  s-a  urcat   drumul  Devei.  Nu   înainte                                                                                        vanpremit
          pe  scenă  cel  care  a  iniţiat   de  a  ni  se  spune  că,  totuşi,                                                                                   Varietăţi
                                                                                                                                                                  Radiojurn
          adunarea  (vicepreşedinte  al   noul  „consiliu"  a  fost  ales.                                                                                        sprijinul
                                                                                                                                                                  17.05  Aveţ
          consiliului  comunal  provizo­  Fie  că  acesta,  împreună   cu                                                              după  dsuă  luni          Meridiane
          riu  de  uniune  naţională)  şi   toţi  oamenii  satului,  de  alt­                                                                                    18.00  Ade’
         vacarmul   s-a   declanşat.   fel  harnici   şi  vrednici  gos­                                                                                         libertate;
                                                                                                                                                                 nai  ;  21.0C
          „Huoo,   huoo,   jos,  jos  de   podari,  să  înveţe  în  cel  mai                                                               (Urmare  din  pag.  1)  22.00  Ra<
                                                                                                                                                                 24  de  ori
         -acolo,  cine  te-a  pus?"   -    scurt  timp  alfabetul  demo­                                                                                         note,  cor€
                                                                                                                                       tiv   şi  întocmai   şi  . de
                                                                                                                                                                 Muzică
          zbierau  unii.  „Uraa,  bravoo.  craţiei  şi  al  demnităţii.                                                                 ce  se  amină  elaborarea  al­  nească;
                                                                                                                                                                 celebre  ;
                                                                                                                                       tor  acte  normative, extrem   0,05—6,00
                                                                                                                                       de  necesare  pentru   însă­  zical  nocl
                                                                                                                                       nătoşirea  totală  a   stării
                  MIŞCAREA  ECOLOGISTĂ  DIN                                                                                            naţiunii.                   C I
                            ROMÂNIA                                                                                                      La  două  luni  de  la  is­
                                                                                                                                       torica  Revoluţie  a  româ­  DEVA  :
                FILIALA  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                                                                          nilor,  :■  în  ţară  sînt  încă   de  dantel
                                                                                                                                       multe,   multe   asemenea   NEDOAR
           Are  sediul  provizoriu  la   11450,  interior  150,   Pen­                                                                                           legătură
          Deva,  pe  Strada  Dr.  Petru   tru  relaţii  vă  puteţi  adresa                                                             probleme.  Ce  considerăm   -   A ) ;
                                                                                                                                                                 (Modern
          Groza,  nr.  35,  etaj  I,  ca­  zilnic,  între  orele  9— 11  şi                                                            necesar  acum ?  Consolida­  rea   (Flă
          mera  133,  telefoane  11350,  17— 19.                                                                                       rea  spiritului   de  unitate,   ŞA N i  ;
                                                                                                                                       de  coeziune   şi  înţelegere   plimbare
                  I m m m m m m •  •« m m m m mm  m m m m mmm  mm  mm  mm  m m m m m m m «» m m m (  * mm»  mmmmmmmmmmmmmmmm i                                   dokan
                                                                                                                                       în  chestiunile  care  privesc   Montă.  C
                                                                                                                                       binele'  naţiunii.   Arunca­  I-IlKJfcn
                       APLECAŢI  URECHEA                                                                                               rea  peste  bord  a  intere­  Africa E s
                                                                                                                                                                 VULCAN
                                                                                                                                       selor  meschine,
                                                                                                                                                       a  senti­
                                                                                                                                                                 n e a ;  C
                                                                                                                                       mentelor  anfinaţionaliste,   lui   (Lu
                                                                                                                                                                 (Minerul
          LA  DOLEANŢELE MUNCITORILOR!                                                                                                 a  orgoliilor  şi  tendinţelor   Eboli  —
                                                                                                                                                                 tezaty;
                                                                                                                                       de  subminare  a  autorităţii
                                                                                        Studenţii  nu  tac  politică.   Joaca  asta  continuă  şi   conducerii  ţârii  şi  guver­  şi   por
                                                                                                                                                                 roşie)  ;
             (Urmare  din  pag.  I)  plar,  Eugenia  Tuhuţ,  tîm­  din   masca   de   sudură.   Să  fie  dar I  Ceea  ce  au­  acum,  cu  toate   că   ieri   nului.   Desfăşurarea  paş­  Corsarul
                                                                                                                                                                 RAŞTIE
                                   plar  şi  alţii).        Deci,   după  cum  vedeţi,  ziţi  la  radio  şi  vedeţi  la   le-am  schimbat  aţa.   Au   nică,  cinstită  şi  civilizată,   triaj;
                                    —  Ce  am  văzut  în  ves­ ■  muncim  în  curent,  în  frig,   televizor  -  _  discuţiile  libe­  mai  învăţat  cei  mici  să  se   .pe  baza  dialogului,  a  lup­  (Flacăra)
                                                                                                                                                                 Vlad  Ţ<
                                   tiarul   muncitorilor,,   _şi   hala  nu  are  uşi...  (Viorel   re  din'  amfiteatre  şi  pasa­  ascundă,  uneori  abia  îi  ză­  tei  politice,   a  confruntă­  cultură) i
           Am   ajuns  la  tîmplărie.   muncitoarelor,   la  grupul  .  Colţa,  sudor).  jele  metroului  bucureştean  reşti,  scenariul  e,  însă,  sim­  rilor  de  idei   şi  opţiuni,   uâ   Si
          Vorbim   cu  oamenii,   Ie   social,  nu  se  poate  descrie:   Âm.   sintetizat  cît   am   -   nu  au  nimic  de-a  face  plu:  peştele  mare  şî  roşu   fără  denigrări  şi  atacuri  la   BRAZI:
                                                                                                                                                                 SIMERL
          notăm  doleanţele :      Noi  ne-am , continuat  însă   putut  părerile   exprimate   cu  politica.  Drept  argument  înghite  peştişorii  miei.  persoană,  fără  violenţe  şi   Călifar
           —  Toată   iarna   am   raidul.                  de  oamenii,  foarte  mulţi,   aduc  o   Scrisoare  semna­  Mă  întreb  uneori:  pen­  agitarea  bîtei  —  care  ne   Oricare
         muncit t în  frig,  fără  gea­  '  —  Producem  conteinere   cu  care  am  stat  de  vorbă.   tă  de  Călin  Hera;  Student  tru  ce  atîîa  luptă ?  De fapt,   readuc  io  memorie   vre­  băiat  (L
                                                                                       în  anul  I  la  Institutul  Po­
                                                                                                              e  acvariul  meu.  Este  ade­
         muri  la  atelier.   (Maria   pentru export în  R. F. Ger­  Cu   toţii  şi-au  exprimat                                       ju r i  de.  tristă  amintire.
         VasiU,  tîmplar).-        mania  şi  Olanda.   Cei  48 •   cald,  cinstit.   prieteneşte   litehnic  Bucureşti.  El  mi-a  vărat,  ei  trăiesc  acolo,  dar   Acum,  cînd  Revoluţia  a   VI
                                                                                       încredinţat  spre  publicare  ce  vor  mai  mult?
                                                                                                                              Poate
           —  Am   cerut  din  toamnă   de  sudori,  lăcătuşi,  vopsi­  dorinţa  lor   de  a  munci,   o  însemnare  a  sa  purtînd  că  nu-şi  dau  seama   cît   învins  iremediabil,   cînd   Pentru
         să  se  rezolve   cu  pregăr   tori  sînt  oameni  de  mare   de  a  face4  treabă   bună,   titlul  .Peştele  roşu".   Să-l  depind  de  mine.  Nu  sînt   dreptatea  şi  adevărul  ies   fl  frum
         tirile  pentru   sezonul  fri­  nădejde,   muncitori   cu   aşa  cum   se' cere  acum.  •   lăsăm,  deci...  să  înoate :   liberi,  ci  captivi  între  pe­  de  oald
                                                                                                                                                                 riabil,
         guros.  Nu  s-a  făcut  ifiimic.   înaltă  calificare,  ,  Aşa   se   Tocmai  de  aceea  este  inex­  „A  fost  odată  un  acva­  reţii  de  sticlă   amăgitori.   tot  mai  mult   la  lumină,   noaptea
         (Elena  Marcu.  tîmplar).  explică  şi  faptul  , că  pro­  plicabila  şi   de  neînţeles   riu.  Al  meu.   Pusesem  în  Eu  le  dau   mîncare,   le   cînd  ţara  îşi  scutură  din   Vînt   3
                                  dusele  care  ies  din  mîini­  atitudinea  conducerii  în­                                                                    Temperi
           —  Frig,  curent,   praf.   le  lor  sînt  de  bună  cali­  treprinderii   de  a  nu   le   el  un  peşte;  Suplu,  frumos,  schimb  apa,  pot  face  orice   temelii  lanţurile  grele  ce   vor  fi  c
         Instalaţia   de  captare   a   tate,   se  bucură  de  apre­  asculta   necazurile   şi   a   vioi,  chiar  "inteligent,   dar  cu  ei,  mă  pot  chiar  des­  au  strîns-o  în  chingi  chi­  şî  plus
         prafului   şi  noxelor  de­  cierea   beneficiarilor.  Nu   pune   umărul,   împreună   foarte  roşu.  Ii  plăcea   în  făta  privindu-i.  Cred   că   nuitoare   şi   Umilitoare   zero f*«5
                                                                                                                                                                 iar  fe,.J
         fectă.  Aşa  lucrăm.  (Petru   avem  noi   capacitatea  s ă ,   eu  oamenii   de  bine   de   acvariu,  era  singur  şi  pă­  mîine  voi  mai  pune  cîfivd   12  şi  13
         Cozma,  tîmplar).                                                             rea  înfelept.  Acum  cîteva  peştişori  în  acvariu.   Sînt   zeci  de  ani,  să  avem  gri­
                                  producem  cît  ni  se   cere   aici,   la  îndreptarea  ac­                                                                     Pentri
           —  Cu  toate  acestea   nu   —  arăta,   maistrul  (Dumi-  .   tualei   stări   de,  lucruri.   zile  i-am  făcut  o  surpriză:  curios  cî}i  mai  poate  în­  jă  de  ţară  şi  de  noi.  S-o   zile  :  v
         ni  se  asigură   nici  anti­  tru  Latiş,  omul  care  con­  Convingerea  noastră  fermă,   mai  mulţi  peştişori  simpa­  ghiţi  peştele  roşu.  _  Care   înălţăm  prin  munca  noas­  dominai
         dotul-   (Ioan  Sucîu.  tîm­  duce  munca  în  secţie,  dar   formată   la  faţa  locului,   tici,  vioi,  supli,  frumoşi.  Nu  nu  mai  e  suplu,  nici  viol,   tră,  prin   vrerea  noastră,   caldă,
         plar).                   decizia  de  numire  pe  post   este   că  muncitorii   au   ştiu  ce  s-o  fi  gîndit  peşte­  nici  frumos,  nici  chiar  aşa   prin  gîndul   nostru  curat   riabil,  <
                                                                                                                                                                 in  ultii
          ---- Aţi  mai  văzut  atelier.  nu  i  se  dă!    dreptate.  Ei  îşi  cer  drep­  le  roşu,  dar  a . încep uf  să-i  de  inteligent,  dar  încă  foar­  şi  acţiune  energică.  posibile
         de  tîmplărie   în  care  să   —  Conteinerele  noastre   turi  legitime,  fireşti.  Dar   fugărească  pe  ceilalji.  U-  te  roşu".                    te.  VI*
                                                                                                                                                                 Temper
         nu   existe  căldură,   apă   sînt   ca  nişte   bijuterii.   nu  numai   că  le  cer,  ci   neori  mima  nepăsarea,  şe   Aşadar,  nimic  despre  po­  Să   dovedim  lumii   că   vor
         muncitorii  '  să  nu   aibă   Facem  numai  sudură  de   sînt  '  hotărîţi  să  acţioneze   prefăcea   preocupat   de  litică,  doar  6  simplă  op­  România  merită  admiraţie   minus
         haine  de  protecţie ?  (Ho-   înaltă  clasă.  Ca  la  vapoa­  pentru   a  le  rezolva.  De   alte  probleme,  apoi,  deo­  ţiune  cromatică...  şi  respect.  iar  eel
                                                                                                                                                                 plus  8
         'ia  Poenaru,  lăcătuş.  Con-   re.   (Leonte  Mititel.   su­  ce  nu  aplecaţi  urechea  la   dată,  zvîcnea,  căutînd  mai    Să  dovedim   că  Revo­  lat  ceai
         ..   -c            tîm­  dori.                    doleanţele   lor.   stimaţi   ales  ochii  celorlalţi.  MIRCEA  DIACONU                               teoroloi
                                       n .i   oiv  ie  muncă  domni   din   conducerea                                                 luţia  noastră  n-a  fost  za­  Teodor
                                    . ,,a.‘ir,  fon ide  puţin  capul  U P .I.P S .  D eva?   ■                                        darnică.       --------   ,
   1   2   3   4