Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_58

pag. 2 CUVTNTUl LIBER NR 58

Pentru un liceu de muzică şi arte plastice la Deva! TELEVIZ
ROMi
După desfiinţarea abu­ zică in şcoala generală pune de un local pro­ LIBE
zivă, în anul 1979, a Li- şi eliminarea lor totală priu în care se asigură 10.00 A ctualită
, ceului de Muzică şi Arte din licee, instituţia amin­ în bune condiţii cursuri 10,15 Ro-Bo-Tr
Plastice din Deva, acti­ tită a rămas un ade­ de cultură generală îna­ Copiii
tehnicii
vitatea sa a fost conti­ vărat port-drapel al e- inte de masă şi de spe­ 20,35 Gustul ş
nuată -'Intr-o fel de Şcoa­ ducaţiei artistice ce se cialitate după-masa, pre­ laptelui.
A nchetă
la Generală nr. 8. în adăuga instruirii de cul­ cum şi de o bază ma­ 11.00 Fro-m usi
conştiinţa localnicilor, tură generală. Ea a ini­ terială satisfăcătoare pen­ (reluare)
instituţia a rămas însă ţiat acţiuni muzicale ex­ tru demararea' activităţii 12,25 Desene i
tot ca... şcoală de mu­ trem de apreciate între într-un liceu. Reînfiinţa­ 12,40 A ctualită
13.00 închidere
zică şi arte plastice. Aici care : „Primăvara muzi­ rea fostului liceu este m ulul.
au rămas în bună parte cală deveană” concursul solicitată deopotrivă de
Î
FR Ă M N T Ă R I • O P ŢIU N I aceleaşi cadre didactice \ de interpretare pentru foarte multe familii din 15.30 G lasul p
16,00 Craii din
Deva care vor cu
tot
şi de specialitate apre­
soliştii de muzică cultă
16.30 Gong.
ciate, unele fiind insă ş.a. care au atras un nu­ dinadinsul să li se asi­ Emisiune
tate teat
nevoite, prin reducerea măr mare de colective gure implicit o educaţie 16,50 Ş tiinţa i
planului de şcolarizare, artistice, interpreţi cu artistică copiilor lor. * Aviaţie
să plece la alte şcoli -o frumoasă carte de vi­ Succesele obţinute de 17.10 Emisiune
germ ană
Casele de copii supun atenţiei factorilor sau la fosta casă a pio­ zită din întreaga ţară. elevii . şcolii în pregăti­ 18.10 T ribuna
rea de specialitate, evi­
Actualmente, după cum
s-a
nierilor. Tot aici
politice
păstrat proba de verifi­ ne informează domnul denţiate în întreceri de 19,10 Desene j
19,30 Actualită
care a aptitudinilor artis­ director Simion Molnar, anvergură organizate în 20,15 Să voi
de decizie aspecte ale existenţei lor! tice pentru „admiterea" şcoala este încadrată cu ţară, oferă o bază pu­ 20,25 R om an-f
libertate
dorinţei opiniei
ternică
28 cadre didactice de spe­
copiilor în clasele I şi
a V-a, realizîndu-se cu cialitate cu studii supe­ publice de reînfiinţare „N opţi ş
Producţi
Ziarul nostru a publicat plicîndu-se direct în re­ ţn privinţa aprovizionării, răbdare şi discemămînt rioare, titulare care îşi a unei astfel de insti­ rilor pol
în coloanele sale un ciclu zolvarea lor, cu sprijinul instituţiile în cauză se a- o selecţie reală a celor asumă responsabilitatea tuţii liceale. Episodul
de anchete privind situaţia absolut necesar al primă­ dresează : mai talentaţi, care ulte­ desfăşurării unei activi­ Ne exprimăm convin­ 21,20 G audean
22,20 Teletop -
grea cil care se confruntă riilor judeţeană şi locale, — Direcţiei comerciale rior şi-au amplificat ap­ tăţi instructiv-edueative gerea că Inspectoratul 23,10 Actualită
existenţa de fiecare zi a avîndu-se în vedere am­ judeţene cu rugămintea de titudinile ajungînd mulţi de calitate în cadrul unui şcolar judeţean, cu spri­ 23,25 N octurni
caselor de copii din judeţ. ploarea lucrărilor şi asi­ a respecta cotele de re­ .dintre ei oameni de frun­ liceu de profil necesar a jiniţi Primăriei judeţu­
Aspectele semnalate solici­ gurarea fondurilor nece­ partiţie a alimentelor, asi- te ai scenei româneşti. se reînfiinţa din toamnă lui şi Ministerului Invă- R A D
SELECŢIUN
tă o soluţionare de fond sare de investiţii, aduce gurînd cu prioritate produ­ Şcoala n-a devenit ; o la Deva, aşa cum se ţămîntului, vor fi în mă­ GRAMUL I:
cu participarea tuturor în atenţie următoarele : se de carmangerie, lactate, instituţie de circumscrip­ specifică în memoriul sură să conducă la im- ju rn al ; 8,00
factorilor de decizie pen­ — necesitatea construirii ouă, dulciuri, avîndu-se ţie sau cartier, cum se adresat Inspectoratului • plinirea acestui dezi­ zilei ; 8,Krip i
tru ca aceste instituţii să unei centrale termice şi a în vedere necesarul de credea, ci a atras elevi şcolar judeţean şi Minis­ derat al elevilor, părin­ tru flecară;
9.05 tn dialog
nu mai rămînă pe mai unei aducţiuni de apă consum al acestor copii cu din toate zonele munici­ terului Învăţămîntului. în ţilor şi cadrelor didac­ neavoastră;
departe „strigăte ale du­ pentru Casa de copii şco­ atîtca probleme i piului, iiind o adevărată acelaşi document, adresat tice. tJn liceu de mu­ 10.05 O dă 1
rerii". fţctmiţi de curînd lari Baia de Criş; a unui — Întreprinderii pentru mîndrie a oraşului. factorilor menţionaţi, se zică şi arte plastice la n e ; 11,25 M
Iară tradiţiei
la Inspectoratul Şcolar ju­ internat pentru şcoala livrarea produselor petro­ In condiţiile, reducerii mai spune între altele: Deva ar fi un lucru mi­ P ublicitate;
deţean. .. prilej de consti­ ajutătoare de la Peşteana j liere pentru acordarea de numărului orelor de mu­ actuala şcoală nr. 8 dis­ nunat ! 12.05 Mementc
tuire îhtr-un sindicat li­ — acoperirea cu şarpan­ sprijin in procurarea com­ 12,30 T ineri i
muz
«Şoai
ber a tuturor cadrelor di­ tă şi pardosirea sălilor de bustibilului 5 lichid pentru omis să ne invite, dar nu dloj
dactice şi' lucrătorilor din clasă de , la spirtul din prepararea hranei la bucă­ Noi la cine aderăm ? dernox-aţleTU!
Ştiri ; 15,05 .
învăţăasîntul special şi de Păclişa; acoperirea . cu tărie ; a omis să se treacă pri­ ră rad io ; 15
ma pe lista la conduce­
ocrotire din judeţul Hu­ şarpantă a Casei de copii — primăriilor locale, Se întreabă .personalul Iniţiativa a aparţinut, pro­ rea Acestei organizaţii sin­ folclorice ; 16,
nedoara," directorii case­ preşcolari de la Bretea pentru repartizarea com­ tehnico-adminisţrativ de fesoarei Maria Boloţ care dicale. - - .... n a i ; 16,30 F
lor de .copii preşcolari şi Strei şi construirea unei bustibilului solid necesar la Şcoala generală Vaţa a trimis invitaţii cadre­ şl dezvoltare
şcolari, ai leagănelor din săli de mese, la aceeaşi încălriril instituţiilor, în de Jos, alcătuit din Ro- lor didactice de pe teri­ Aflăm de la doâmna C I N
judeţ au evidenţiat un instituţie; cantităţile planificate; meîia Trifan, Maria Mi- toriul comunei .pentru a profesoară Ileana Ţucu-
d e v a : Cel
prim set de probleme care — reamenajarea caste­ — B.JJV.T.1VI. să răspun­ huţ, Cornelia Vîrciu, Lu- se prezenta in ziua de 12 Iete, care a luat cuvin- ben, cel neg
îşi cer rezolvarea. lului de Ia Săcel, unde îşi dă cereţii imperioase {pri­ creţia Mojica, Victor februarie ' e.c la şcoala tul la această • şedin­ HUNEDOARA
nu
că
ţă,
este ■ de
Intre acestea, Inspecto­ are sediul casa de copii vind; procurarea de tuburi Htlea, Roman Dărău, sus-numită. acord ’ ca personalul ad­ m ouche (Moc
Loana
(Mo<
ratul şcolar judeţean, im- şcolari; fluorescente, becuri de Crişca BolOţ. Semnatarii „Noi, personalul admi­ Rochia albă
iluminat, vopsele, deter­ scrisorii adresate redac­ nistrativ; compus din ministrativ să facă , par­ (Flacăra); r
genţi, dezinfectanţi, cazar- ţiei arată că recent, în şapte5 persoane, difi care te din acest sindicat li- Africa Expre
In căutarea
raament, avîndu-se în ve­ cadrul şcolii, a avut loc una profesoară, secreta­ ber (nu se compară :cu (7 Noiem brie
dere starea mai mult decît o adunare de constituire noi), propunere care nu M irabela în
ra şcolii şi cinci munci­
a fost combătută de nici
precară existentă în casele a unui sindicat liber. tori nu am fost invitaţi , un reprezentant prezent Succes C harl
LUPENI: Ste
de copii. (Cultural) ;
1 la această şedinţă dfeşi la şedinţă. Noi conside­ Jandarm ul la
eram în unitate. In urma răm că avem activitate (L uceafărul);
intervenţiei noastre, comună în această uni­ H ercule cuce
doamna profesoară Ma­ tate. Noi la cine ade­ tida (Mineri)
LA : ‘Aierg (
fia Boloţ a spus că a răm ?“ . (M uncitoresc)
SA : Hercu
A tlantida (M
URICAN1 :
(R etezat); B
U n i f o r m a ? ! jiniţi-1 pe seri
Un grup de părinţi ai tă uniformă. Sînt în şcoală ^ie); - ^»r<
Mări
elevilor de la Şcoala ge­ probleme mult mai impor­ C olos, J ln 1
nerală nr. 4 Deva îşi ex­ tante la care conducerea, riile I-H (FI
primă nedumerirşa de ce colectivul de cadre di­ O Â G IU -B A I:
d o m in o u lu i (<
unii „profesori şi... părinţi dactice ..nu s-âu gîndit: tu ră ); HAT)
se cramponează de ve- micşorarea numărului de tu l p ilo t de
. chiul regulament de a se elevi în clase; asigurarea c ia ); -SRA5
n o ap te .j*/a ^
purta în continuare uni­ curăţeniei şi a igienizării CAL AN : SfI
forma. Noi vedem în claselor de către persona­ (Casa de cu!
acest lucru un mod de a lul de îngrijire, nu de că­ T arzan om
(Lum ina).
îngrădi personalitatea co­ tre elevi, aşa cum se
piilor, de a-i face să practică şi in prezent. Să PBOGR
simtă şi să gîndească în încercăm cu toţii să gîn- MECIURH
GRUPA
continuare în „uniformă". dim mai liber. Cum vom A PRELIM1
Aceşti copii din casete de... copii merită să se bucure din plin de toată grija noastră. Nu înţelegem cu ce ar putea ţine elevilor lecţii CAMPION
Foto NICOLAE GHEORGHfU putea împiedica pe un de democraţie şi liberta­ EURO!
DE Fi
elev să fie silitor şi dis­ te dacă iarăşi îi introdu­ ZCRICH 1
ciplinat faptul că nu poar­ cem în vech i le ti pa re ?!" — R euniţi la
legaţii echipi
Revoluţia a deschis clim a­ doleanţele noastre pentru o pante Ia gru
tul dem ocratic de exprim are A VORBI IN NECUNOŞTINŢÂ suplim entare de fonduri şi prelim inariilo
a ideilor dînd posibilitate înfiinţare de posturi, deoa­ natului euroj
tu tu ro r cetăţenilor sâ-şi ex­ rece la prim ărie avem opt bal, al căru
prim e părerea, lucru lăuda­ D E CAUZĂ . cereri ale solicitantelor id­ • Să fie reînfiinţate în nai se va <
bil. Regretabil este faptul - eale, Iată de ce, cunoscînd pentru unităţile economice 1992 în Suedi
câ m ulţi vorbesc şi acuză, Goga) sint la fel de necă­ în aceasta instituţie. Că bine situaţia, greutăţile şi judeţul Hunedoara, rinee- care aveau şansa să pri­ bilit calendar
denigrînd şi discreditlnd oa­ jiţi ca înainte, iar atitudi­ unele îndreptări de lucruri neajunsurile’ existente, m i­ pînd cu anul şcolar 1990'' mească tehnicieni deo­ rilor ce vor
m eni de bună credinţă, ui nea îngrijitorilor lasă de şi n eajunsuri nu depind de nţind, perm anent pentru re­ 91 fostele şcoli de arie şi sebit de competenţi. tre 12 septen
necunoştinţâ de cauză, ge- d orit“, o considerăm neîn­ noi (prim ăria locală ,sau m edierea , lor, nu perm i­ 20 noiem brie
unităţii).
conducerea
neralizîrui fapte izolate care tem eiată pe adevăr şi re­ nu sîntem m ulţum iţi Că tem nim ănui dreptul de a meserii aşa cum au fost ele • Să fie reînfiinţate ca iată program
de
nu exprim ă nici pe departe voltătoare. De ce uita a- ignora to t ceea' ce s-a rea­ organizate pînă în anii unităţi distincte fostele al m eciurilor
adevărata situaţie. Un. ast­ cest domîi câ situaţia în personalul de îngrijire a lizat aici în cele două luni 1948/52. Programul zilnic licee de fete şi băieţi, în- a 2-a : 12
fel de caz este şi acela al care se află, m eseria pe internatului, birourilor şi de la Revoluţie. Dacă însă Scoţia—Romă
a scolii
(două îngrijitoare,
dom nului im piegat Doru care o profesează, într-o dom nul im piegat dă dovadă al acestora "era de 8 ore — trucît în aceste şcoli se — Bulgaria ;
Ioan Ivan, din staţia C.F.R. oarecare m ăsură, se dato­ vă ' rugăm să reţineţi (!), de atîta caritate şi-l preo­ 4 ore teorie şi 4 ore prac­ făcea carte şi practică ca brie : Rom
rează si acestor cadre (edu­ care, cu toată străduinţa, lor, cupă soarta acestor copii ria ; Scoţia—
Călan, care dă crezare u- catori, ' învăţători sau pro­ tică. Durata cursurilor era lumea. Se pregăteau elevi noiem brie î
nor „destăinuiri sentim en­ nu răzbesc să facă cură­ de ce , nu vine. în m ijlocul de 8 ani şi consta din două £n condiţii mai bune, se
tale" obţinute de la „cîţiva" fesori) pe care acum . îi ţenie în 19 dorm itoare, 8 lor ? Poate şi-âr schilnba Scoţia ; Sa
copil certaţi cii disciplina, îm proaşcă cu noroi ? Cînd săli de clasă, la care âe a- şi părerile ? ! . Ne perm i­ etape a patrii ani fiecare. cultiva respectul reciproc Elveţia s-*- 5
Românizai
exprim îndu-Ie public în zia­ aţi fost ultim a dată în Casa daugâ baia, clubul, - cori­ tem să-i propunem chiar Etapa I pregătea muncitori al tinerilor, se trecea
rul „C uvîntul liber", nr. 51 de copii din Baia de Criş, doarele, holurile şi. g rupu­ (şi nu num ai dum nealui, ci calificaţi, iar etapa a Il-a pubertatea mai uşor şi se m artie 1991 :
din 22 februarie 1990. dom nule Ivan ? Considerîn- rile sanitare.- Consideraţi, şi celorlalţi îngrijoraţi do tehnicieni în diferite me­ putea face o educaţie ci­ — Rom ânia ;
3 ai
garia ;
să
acestor copii)
soarta
Nu contestăm existenţa du-vă om de suflet şi cre­ de asem enea, că două fe­ ţia—Rom ânia
unor astfel de copii -care dinţă, botezat într-u n Cristos mei (?!). angajate ca spă­ înfieze vreunul. Sau dacă serii. în aceste 'şcoli se vică eficientă. B ulgaria—Elv
înţeleg şi ei în m od greşit la Ţebea, noi v-am aşteptat lătorese, dar care fac şi acest lucru ar însum a o răs­ intra pe baza unui exa­ • Fiecare şcoală să aibă M arino—Scoţi
dreptufile acordate de Re^ alături de concetăţenii dum ­ pe croitoresele (spală şi pundere prea m are, veniţi men de admitere, după ab­ medicul ei permanent, iar Sau M arino—
cel p u ţin în tr-u n a din va­
neavoastră. .mulţi la num ăr,
voluţie: să abandoneze şcoa­ cîrpese) lenjeria de 'c o r p iunie : Elvei
la, sâ-şi vîndă hainele, să ea naş, l a . botezul acestor şi paturi p en tru 160 de copil, canţe şi lu aţi în fam ilia solvirea a 4—7 clase .pri­ internatele să dispună de rino ; l l „o»p
vagabondeze şau ch iar să copii. p e care săptăm înai îi schim ­ dum neavoastră unul sau doi mare. în judeţul Hune­ infirmieri — cadre medii. veţia—SccJ l
dintre ei, pen tru form area
cerşească. D ar num ărul lor- Dacă doriţi să cunoaşteţi bă, iar pe m ulţi chiar zil­ doara au funcţionat la De­ brie : Rom;
de Si—4 poate fi raportat realitatea din casa de copii nic, pot face faţă ? unei ' afinităţi fam iliale. Dr. ing. B ulgaria — S
la al celorlalţi 160 ? Aceş­ vă aşteptăm CU braţele des­ Prof. LIVIU LUCACIU, va şi Baia de Criş. Din NICOLAE ZĂVOIAN 13 noiem brie
tia silit reprezentativi ? Irită chise şi vă arătăm condi­ P rofităm d e . acest prilej cîte ştim, şcolile ^ de arte — Elveţia ;
de ce acuzaţia : ..aceşti ţiile lor de viaţă. Am fi şi ne exprim ăm rugăm intea Preşedintele Consiliului şi meserii erau o mîndrie M arino ; 20
Provizoriu de U niune
copii ai soartei crude (ne nedrepţi să nu recunoaştem forurilor în drept de la N aţională Baia de Criş pentru cei ce le absol­ Pagină realizată de B ulgaria—Roi
am inteşte de „P lugarii" lui că mai avem multe- de, făcut ju d eţ să aplece urechea la
veau şi o mare bucurie MINEL BODEA