Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_59
P. 2

•09.                                                                                                                                       CW HTVftlW » MLR
                                                                                                                   •ăk



                                                                                                                                          V i                 TELEVIZIUI
                                                                                                                                                                 ROMAN
                                                                                                                                                                 XIBkftA
                                                                                                            un  moment  de  răscruce,                       1«,M  A ctualităţi
                                                                                                                                                            19.15  R ubrici  ,  tn
                                                                                                                                                                din  em lsiun
                                                                                                                  în  destinul  culturii            .           lim bile  m ag
                                                                                                                                                                germ ana  (re
                                                                                                                                                            11.15  Rom an-foilel
                                                                                                                                                                N opţi  şi  zile
                                                                                                                          nafionale                         12,18  Cuvîntul  car
                                                                                                                                                                dul  8
                                                                                                                                                             12,35  Secvenţe  m
                                                                                      Horia                  La  15  februarie  s-au  îm­  ,aleria  universităţii  geniu-   12.45  A ctualităţi
                                                                                                                                                             13.00  O ra  de  mu
             Cartea — simbol  al durabilităţii                                                             plinit  150 de  ani  de la naş­ Iu ui  creator  al  naţiunii  ro­  14,08 Tele-club  de
                                                                                                           terea  lui  Titu  Maiorescu.  mâne  ca
                                                                                                                                                      I.
                                                                                                                                            I.  Slavici,
                                                                                                                                                             15.30  Fotbal.  Dlvl;
                                                                                  Ne-a  vizitat  de  cu rînd   Orice  istorie,  şi  în  speţă  a  Creangă,   I.L.  Caragiale,   17.15  F erestre  spi
                                                                                                                                                             17,55  B un  găsit,
                    şi  continuităţii  spiritului                               sionar  Nicolae  Paseu,  din   literaturii  unui  popor,  în­ fiind  primul  care  e  intuit   19,10 Desene  anin
                                                                                 la  redacţie  profesorul  pen­
                                                                                                           scrie  în  succesiunea  evocă­ „geniul  poetic"  al  lui  E-
                                                                                                                                                             19.30  A ctualităţi
                                                                                                                                                             20.15 Teleenciclop<
                                                                                Pricaz,  care  ne-a  adus  un   rilor  ei  momente  ce  au  în­ mmescu  pe  care-l  aprecia   21.00  Cam pionatul
        Ura  dictatorilor  împotriva   Bucuria  libertăţii,  umbri­  ăl  cărei  fond  a  fost  răvăşit   num&r  din  2iarul  „Horia  ,   semnat  răscruce  în  destinul  că   „va  rămîne  cea  mai   de  handbal
       cărpi  -   ca  simbol  al  dura-   tă  de  moartea  atîlor  oa­  şi  păgubit  prin  arderea  nu   orgah  oficial  al  Frontului   culturii  naţionale,  al  pros­ înaltă  Incorporare  a  inte­  lin  :  Rom âni
       bilităţii  şi  continuităţii  spi­  meni,  bucuria libertăţii, um­  numai  a  cărţilor  „marelui   plugarilor  din   România   perităţii  ei.  Un  astfel  de  ligenţei  române".  veţla
                                                                                                                                                             22.30  A ctualităţi
       ritului  —  a  fost  dintoldeau-   brită  de   moartea  atitor   gînditar“  ci  şi  a  altora  deo­  pentru   Ardeal  şi  Banat   moment  semnifică,  pentru   Maiorescu   s-a  dovedit   22.45  Film   artişti
       na  vie  şi  puternică.  Privi­  cărşi,  bucuria  apariţiei  pu­  sebit  de  citite  (maxime  şi   Numărul,  datat  marţi,  19   destinul  culturii  şi  literatu­ un  admirator  ai  folcloru­  venţe.   Froc
       tă  ca  virtuală  instigatoare   blicisticii  em inesciene,  um ­  cugetări,   culegeri  de  pro­  februarie  1946,  acordă  un   rii  române,  Titu  Maiorescu,  lui,   pe  care-l  considera   Casei  de  FI
                                                                                                                                                                tru.
       la  gîndire  fi  deci  la  revol­  b rită  de  dispariţia  unor ma­  bleme,  literatură)  îşi aşteap­  spaţiu  însemnat  aniversă­  personalitate   marcantă  model  şi  izvor  de  inspi­
       tă,  cartea  —  mutilată  (cro­  nuscrise  eminesciene,   ne-a   tă  şi  ea  cititorii   aplecaţi   rii  la  acea  dată  a  „161  de   printre  contemporani,  crea­ raţie,   un  teoretician  al   R  A  D  I
       şetată  -   cum  mărturisea   luminat  şi  întunecat   pe   spre  studiu.  ani  de la tragerea pe roată   torul  unuia  dintre  curente­ specificului  naţional  în  li­
       criticul  literar  Nicolae  Ma-   rînd  ultimele  zile,  l i   aşteaptă  în  spaţii  con­  a  celor  doi  mari  martiri   le  fundamentale  ale  cultu­ teratură.  Meritul  lui  Tre­  SELECŢIUNI  01
                                                                                                                                                             GRAMUL  I   t  6,(
       nalescu)  devenea  din  ce  în   Acum  cînd  reînvătăm  să   fortabile  fi  curate  pe  ele­  ai  neamului  —  Horia  şi   rii  române  moderne  -  ju­ buie  descifrat  din  modul   6,05  A devăr,  der
       mai  greu  de  găsit,  ajungînd   trăim  normal,  să  surîdem   vii  ce  trebuie  să  se  întoar­  Cloşca".  In  pagina  cultu-   nimismul   al  criticii  lite­ în  care  a  lovit  într-o_ pro­  libertate  ;  8,00  E
       chiar  obiect  de  troc  în  sub­  şi  să  nu  ne  mai  temem,  să   că  ia  menirea  lor  —  învă­  ral-agricolă  reţine  atenţia   rare  ovtnd  ca  reper  valoa­ ducţie  submediocră,^  impu-   sa  zilei;  8,10  O
       teranul  comerţ  la  negru.  ne  îndreptăm  cu  sporită  în­  ţătura,   pe  specialiştii  din   poezia  protestatară  „Doi­  rea  estetică  a  operei  sau,  nîna  criteriile  valorii  artis­  p en tru   fiecare;  9,
                                                                                                                                                             10,00  Ora  arm ate
        Dar  chiar  şi  aşa,  ea,  car­  ţelegere  spre  carte,  ea  este   toate  domeniile  şi  pe  toţi   na   plugarului":   „Jelui   după  cum   remarca   G.  tice,  în  modul  în  care  a   ş tir i  ;  11,05  Ceti
       tea,  a  rămas  un  martor  al   poate  cel  mai  bun  dascăl   ceitalfi.  Lectura  • în  biblio­  m'aş.  Jelui/  Oţelul  de  l-aş   Ibrăileanu   „Creatorul  h   pregătit  drumul  unor  mari   d ato rie;  11,25  Foit
       vieţii  noastre,   ne-a  fost   în materie  de democraţie,  de   tecă  semnifică  în  toate  so­  topi /   Să-mi  cînt  Jalea  şi   noi  a  stilului  ideilor",  cel  scriitori  pe  care  q  ştiut  să-i   zlcal;  12,00  ştiri;
       prietenă  şi  unul  din  ulti­  bun  simţ  şi  de  înţelepciu­  cietăţile  avansate   înaltul   amarul''  Sare  apasă  greu   dinţii  teoretician   şi  critic  prefuiască.  pereta  şi...  rnterp
                                                                                                                                                            13.00  R adiojurnal
       mele  refugii  ale  spiritului   ne.           grad  de  civilizaţie  şi  cultu­  plugarul/  Urgisit  bătut  de   literar  în  înţelesul  deplin   Cuvintele  cele  mai  adînc   A devăr,  democrat
       veşnic  ultragiat  şi  condam­  Biblioteca  judeţeană   îşi   ră  al  acestora.  vânt/  Pentru  brazda   de   al  termenului  fn  literatura  cuprinzătoare  le-a  expri­  b ertate;  13»}  şti
       nat 'la  lentă  dispariţie.  Ea,   aşteaptă  cititorii  rugîndu-i   Aşteptăm  deci  cu  încre­  pămînt/  Eu  de  mic  am   "hoastră.  Rolul  -   după  pă­ mat  Maiorescu  despre  E-   V arietăţi  f(V -lorit
                                                                                                                                                            R adiojurnal' i
                                                                                                                                                                        16,
       cartea,  ne-a  salvat  din  sin­  să  restituie  cărţile,  să  îm­  dere  revenirea  la  normali-   tot  trudit /   Tot  cu  greul   rerea  lui  Pompilîu  Constan-  minescu  în  studiul  „Gmi-   sprijinul   agrlcul
       gurătate,  îndulcindu-ne  dis­  prumute  altele,  să  doneze   tate  şi  a  vieţii  spirituale,   m’am  muncit,/.  Rupt  de   tineseu   „este  într-un  fel  nescu şi  poeziile  lui"  (1889),   17.00  Ş tiri;  18,00
       perarea  şi  coloritul  afectiv   titlurile  ce  le  primesc,  aşa   inclusiv  a  lecturii  şi  studiu­  foame  şi  obidă/  Unii  nea-   rolul  unui  Boileau  român,  profetice,  ce  şi-au  dovedit   dem ocraţie,  liber
       ucigăloarea  monotonie,  a  zi­  cum  au  făcut-o  deja  unii   lui  în  bibliotecă.  vînd  nici  pită-/  Greu  e,   înarmat  cu  principii  direc­ perenitatea  în  timp.  „Aces­
       lelor  întunecate  de  mizerie.  dintre  ei.  Sala  de  lectură  Praf.  ANA  MARIA  MARILA  vai,  de  cel  sărac/  Rob  în   toare,  animat  şi  de  pole-  ta  a  fost  Eminescu,  aceasta   C  I  N  £  b
                                                                                trudă,  rob  de  veac/  Omu­  mică,  născut  şi  tntr-o  epo-  este  opera  lui.  Pe  cît  se   DEVA:  Cel  alb;
                                                                                                                                                            ben,  cei-
                                                                                le,  nu  te  lăsa/  Zi  din  flu­  eo  de  mari  scrîitpri   (tmi-(E   poate  omeneşte  prevedea   HUNEDC   <rru  <
                       Recitind                                                 ier,  zi  aşa /   Acum  ţara  să   neseu.  Creangă,  Caragiale)  literatura  poetică  română   m ouche  (.„odern
                                                                                ne-asculte/  Zi  din  tulnic   şi  dotat  cu  un  gust  sigur,  va  începe  secolul  al  20-   Loana   (Modern
                                                                                şi-alăute/  Istui  veac  de  ja-   ager  şi  cu  sentimentul  va­ lea  sub  auspiciile  geniului   Rochia  albă  de
                                            / /           A rtcnic  llom orodean,  din   le-amară/ Să  ne  asculte'n-   lorilor".  lui,  şi  forma  limbei  naţio­  (F lacăra);   PETR
           f f Amintirile  din  copilărie               satul  Bofui   ac  num ără                           Maiorescu,  judecat  prin  nale,   care  şi-a  găsit  tn   A frica  E xpress  (1
                                                                                                                                                            In  căutarea
                                                                                                                                                                       lui
                                                        p rin tre  cei  m ai  renum iţi   treaga  ţară/ Biciuită de ur­  omul  şi  opera  lăsată,  ne  poetul  Fmirtescu _ cea  mai   (7  N oiem brie);
                                                        vătafi  de  cătuţeri  din  ju ­  gie/  Uitare  şi  iobăgie/                                         M irabela  in  T ran
      P ovestitor  prin  vocaţie,  Ion   toarcerea  spre  copilărie  este       Mare  eşti  tu,   Doamne   apare  ca  unul  din  cei  mai  frumoasă  înfăptuire   pînă   Succes  C harlie  (1
     Creangă  a  dăruit   literaturii  întoarcerea   spre  zilele  fără   deţul  nostru.   Este  om ul     luminafi  oameni  ai  între­ astăzi,  •  va  fi  punctul  de   LUPENI:  Steaua
     noastre  inegalabilele  „A m in­  griji,   spre  tărîm ul  drag  al   care  de-a  lungul  întregii   Sfinte/  Bagă  ura  în  mor­  gului  secol  tn  care  se  plă­ plecare  pentru  toată  dez­  (Cultural)  ;   VU
     tiri  din  copilărie",  operă  in   trecutului  efem er.  aule  vieţi  s-a  apropiat  cu   minte/  Acum  ţara  să'nflo-   mădise  România  modernă.  voltarea  viitoare  _a  vest-   Jandarm ul  la   p
     care  fiecare  dintre  noi  şi-a   jo aca  constituie   preocupa­  respect  şi  dragoste   de                                                          (L uceafărul);   L
     văzut  prop ria  copilărie,  recu-   rea  definitorie  a  activităţii  co­  rească/  6*aşa-i  legea  Ro­  Figura  sa  de  „spiritus  rec-  mînfului   cugetării  româ­  H ercule  cucereşte
     noseîndu-se  în  Nicâ,   eroul   pilului.  P rin  joc,  el  se' * for­  creaţia  populară,  m ai  ales   mânească".   Poezia   este   tus"  apare  tn  epoca  de  neşti";  tida  (M inerul);
     adorat  şi  sim patizat  dc  m ulte   mează,  se  defineşte.  N aivita­  de  rolciorul  coregrafic,  din   semnată  de  Ion  Ioviţă  Gă-   formaţie  a  culturii  noastre   LA  I  Alerg  după
     generaţii.  Creangă  trăieşte  în   tea  copilului,  dar  şi  viclenia   v atra  satului  notai.                              Şi  de  ce  să  nu  ne  amin-   (M uncitoresc);  Al
                                                                                                                                        atf<
     caiitate  de  personaj  şi  poves­  lui  sînt  sugerate  cu  m ăiestrie    lană.   Interesant  este  a-   moderne,   cu  ralul  de  a'  fim,  parafrazîndu-l,  în  a-  SA  :   H ercule  ct
     titor  al  operei   intlm plările   de  către  autor.  Preocupările        crostihul  poeziei!        limpezi  o  neînţelegere;  de   ceste  momente  de  pioasă   A tlantida  (Muncit
     narate,   participlnd  direct  şi   zilnice,  ghiduşiile,  poznele  şi                                a  trage  hotare,  de  a  că­ omagiere,  a  „Maurului  ca­  UR1CANI  :   Pe4
                                                                                                                                                 jt ui  ca-
     efectiv  la  ele.  Deşi  le  redac­  năzbîtiiie  profilează   treptat                                 lăuzi  drumuri,  Criticiie  sa­                  (R etezat);  BRAD:
     tează  la  o  virstă  înaintată,  el   im aginea  im aculată  a  univer­                                                    re  şi-a  făcut  datoria.  Mau­  jiniţi-I  pe şerif  (Stt
     este  fu rat  de  paradisul  copi­  sului'  infantil.  N araţiunea  lui                               le  au  semnificaţia  unui  a-  rul  poote  să   plece”,  de  şie);  ORAŞTIE  !
     lăriei  *  pe  care  îi  retrăieşte.   Creangă  te  , învăluie  pe  ne­                               devărat  program  de  atitu­  ofensatoarele  „studii"  ce  M ărin  m iliardar  (l
     Evocarea  începe  cu  im aginea   sim ţite,  te  cucereşte,  te  face                                 dine,  de  simbol  al unei  di­ ne-au  înveninat   Colosul  din  Rodos
     lum inoasă  a  satului  natal,  ce   sa   participi  la  propria,  lui                                                                     tinereţea   riile  I-n  (Flacăra
     degajă   înălţătorul  sentim ent   copilărie.                                                         recţii  de  ideologie  cultu­  noastră  de  şcolari  în  anii   OAGIUUBAI:   F r
     de  m îndrie  şi  adm iraţie,  re­  Chipul  m am ei  ocupă  un  io©                                   rală,  literară,,  de  legiutor.  de  tristă  amintire  a  „pro­  dom inoului  (Caşa
     luată  in  fiecare  început  de   distinct  în  cadrul  operei.  P u r­                               Contemporanii  şi  generaţii­                    tu ră );   HAŢEG:
     capitol  al  operei.     tătoare  şi  păstrătoare  de  vechi                                          le  ce  i-au  urmat  au  recu­  letcultismului”,  stigmatizîn-   tul  pilot  d e  curs
      P entru  Creangă,  satul  Hu-   tradiţii,   datini  şi  obiceiuri,                                                         du-l  sub acuzaţia  de  „reac­  cia)  ;   BRAZI  ;
     m uleşti  nu  este  un  sat  oare­  m am a  este  sim bolul  eternită­                                noscut  în  opera  lui  pactul   ţionarism",   de  susţinătoi   prafului  de  puşcă;
     care,   ci  deosebit  de  satele   ţii  satului  rom ânesc.  Preocu­                                  fundamental   al   culturii   „al  formei  fără  fond",  o   RIA:  Sandokan  (Mi
     învecinate  !  .....sat  m ic  răvă­  pările  ei  cotidiene,  grija  pen­                            Jioastre  intelectuale.  Istoria                  CALAN t  Sflrşitul
                                                                                                                                                            (Casa  de
     şesc  întem eiat  In  toată  pute­  tru   viitorul  urm aşilor,  intran­                              noastră  literară,  critica  li­  „autonomiei   esteticului",   T arzan   -U gră);
                                                                                                                                                                     »i  ir
     rea  envîntului   cu  gospodari   sigenţa,  dar  mai  ales  duioşia                                                         „retrograd"  că  nu  şi-a  ex­
    to t  unu  şi  u n u “.  .  Prezenta-   şi  bunătatea  râniîn  elem ente                               terară,  literatura  tn  gene­  primat  adeziunea  Io „revo­  (Lum ina).
     rea  catului  este  strîn s  legată   caracteristice   în   zugrăvirea                                re,  au  beneficiat  de  stilul
     de  locuitorii  acestuia   şi  în   nem uritorului  po rtret  a tît  -de                              moioreseian,  ai  unui  aris­  luţia  socialistă"   pe  care  SFERTURILE  DE  I
     prim ul  rînd  de  :  p ărin ţii,' fra­  drag  autorului,  firesc,  sim ­                             tocrat  al  gîndirii,  „cel  mai   posţ-mortem   trebuia  să  ALE
     ţii,  surorile  şl  megieşii  pen­  plu  şi  im punător  acest  ehlp                                                        bănuiască   că  o  vor  în­  „CUPEI
     tru   sare  autorul  are  deosebi­  al  mamei  a  răm as  m ărturie                                   bun  scriitor  de  idei  al  ro­  făptui  tn  cultura  noastră
     te  sentim ente  de  sim patie,  ad­  a  sentim entelor  "de  afecţiune                               mânilor".             „exegeţi"  cq  N.  Tertulian,   Vineri,  s-a  e
     m iraţie  şl  preţuire.  Im aginea   şi  nem ărginită  preţuire.   O                                   Fundamentală   rămîne
     satului  este  întregită  prin  e.   icoană  candidă  de  readuceri                                                         CI.  Gufian,  M.  Novieov,   tragerea  la  soi
     vocarea  trenului  istoric  al  a-   am inte,  o  rază  de  soare,  un                                contribuţia  lui  Maiorescu   Barbu  Cîmpina  şi  alţii.  meciurilor   c
     cestor  locuitori  care  au  ţinut   izvor  de  m unte  Intr-un  pustiu                               in  problemele  limbii  lite­                    pentru  sferturil
     cu   dem nitate  şl  eroism   piept   atotcuprinzător.                                                rare,;  ca  primul  critic  cu   Să  ne  bucurăm  că  Re­  finală  ale  trad
     polonilor  sub  conducerea  re­  Recitind  opera  hum uleştea-                                        un  sistem  teoretic  şi  prac­  voluţia  din  22  Decembrie
     gelui  Ion  Sobleskl  i  „D ragu-m i   nuiui  Ion  Creangă  redescope­                                                      1989  ne  oferă  şi  această   lei  competiţii  c
     erg  satul  nostru   eu  Ozana   rim   realism ul  şi  talentul  ne­                                  tic  definit,  care  şi-o  legat   ofrandă  de  a  ne  închina   bal  „Cupa  Rom
     ccg  frum oasă,  curgătoare  şi   egalat  ai  scriitorului,   stilul                                  numele  de  existenţa  unei                      Întîlniriie  se  vc
     lim pede  ea  oristalui  in  care   oral  al  acestor  confesiuni  de                                 tocieîăti  culturale  şi  a  o-   cu  smerenie  în  faţa  icoa­  făşura  duminici
     se  oglindeşte  cu  mîTmire  Ce­  credinţă,  d ar  mai  cu  seam ă                                                          nelor  ce  luminează  altarul
     tatea  N eam ţului   de  atitea   com oara  nativă  a  înţelepciu­                                    nei  publicaţii  de  influentă,                  martie,  pe  t<
     veacuri".   Sim bol  ai  luptei   nii  populare.  O pera  Iul  Crean­                                 de  intuirea  <Wor  de  b»  în­ spiritualităţii  Înălţătoare  e   neutre,  după  u
     pentru  neatîrn area  neam ului   gă  a  trecut   p rin tr-u n   lung                                 ceput  şi  4a   încurajarea  acestui  neam.      rul  program :
     rom ânesc,  Cetatea  N eam ţului   proces  de  asim ilare  şi  este                                   fără  nici  o  ezitare  a  unor                  Braşov  —   P
     străjuieşte  .de  veacuri  ca  un   m ereu  apreciată  atît  in  ţară,                                talente  ce  s-au  înscris  în  Dr.  IO AN  DAMŞA
     im punător  şl  m ăreţ  edificiu.  cit  şi  In  străinătate,  u nde  a                                                                                 Ploieşti ;   Polii
      Nostalgia  satului  l-a  urm ă­  fost  tradusă,  bucurindu-se  de                                                                                     Timişoara  — "I
     r it  p e  povestitor  to ată  viaţa,   o  preţuire  universală  şi  asi-                                                                              Bucureşti;
     fiind  ataşat  puternic  univer­  gurîndu-1  autorului  ei s  „ti­
                              nereţe  fără  bătrîneţe  şi  viaţă                                                                                            Bucureşti   —
     sului  fam ilial,  tradiţiei  şi  o-                                                                                                                   Constanţa  şi  E
     biqeiurilor,   locului  unde  a   fără  de  m oarte".                                                                Haină
     cunoscut  copilăria,  adevărată                                                                                                                        putere  Graiova
    oazâ  a  fericirii  um ane.  în ­  Praf.  UVtU  LUCACIU                                                                                                 niversitatea   C
                                                                                                                                                            Partidele  vor
                                                                                                              iar  încleştarea  «cotoii                     la  ora  15,00  <
             „AVRAM IANCU ÎN TRADITiA POPORULUI  ROMAN*                         crările  biografice  prede­    Cu  timpul  vechi  duşman
                                                                                cesoare  ale  lui  S.  Drago-   Slăbit-a;  între  ape  alunecă  acuma       unde vor avea 1
      Apărută  recent  In  Edi­  aşa  cum   bine  apreciază   Lucrarea  se  bazează  pe   mi r,  S.  Pascu»  H.  tfrsu  şi   Neprihănite  perie,  ee-s  ruguri  de  tăcere   ciurile  vor  fi  s
     tura  „Facla",   din  oraşul   autorul  chiar  din  primele   un  bogat  material  docu­  alţii,  lucrarea  lui  Floria»   Şi  luminîad  afundări,     de  comun. acoi
     martir  Timişoara,  lucrarea   rînduri  ale  lucrării,  In  ca­  mentar,  abundînd  în  tri­  Dudaş  se  înscrie  printre   Nu  ştiu ca  să  se stingă   către  echipele
     citată  are  un  caracter  de   re  se  găseşte  Întreaga  e-   miteri  concrete  ce  demon­  operele preţioase situate ţa   Ci  strălucesc  mai  tare.  sate.
     puternic  simbol  de  acţiu­  popee  a  marelui  erou  al   strează  o  mare  forţă  in­  înălţimea  marelui  erou,                                      Vineri,  la  Sil
     ne  patriotici.   în  centrul   naţiunii  române.  formaţională dintr-o  boga­  tribun, revoluţionar Avram   Dar  cîteodată,  vîrş©  împletite          disputat  meciul
     atenţiei  se  află  figura  lu­  Structurată  In  3  capito­  tă  bibliografie.  La  aceasta   Iancu.  Pentru  ci  aşa  cum   Din  albe  şuviţă  a  «întării   formaţia  locală
     minoasă  a  conducătorului   le,  lucrarea  lui  P.  Dudaş   se  adaugă  în  mod  inspirat   singur  c  spune  (in  prima   Le  scot  înspre  albastrul  de  sus   şi  Dinamo  Bui
     revoluţiei  din  anii  1848/49,   prezintă  în  simbioză  omul,   cele  32  de  fotografii  alb-   filă  a  cărţii):  „El  a  iubit   Şi-ahmci  truverii  le-aştem   conttnd  pentru
     Avram  Iancu,   „cel  mai   viaţa  şi  activitatea  revolu­  negru care ilustrează bine­  mai  presus  de  orice  nea­  f*e  catifele,  ori  mfagn»&He   a  19-a  a  divizie
    mare  şi  mai  vestit  fiu  al   ţionară  a  marelui  erou:   venitul  volum  istorico-îtte-   mul  şi  Rbortatoa   şl  s-a   Cu  negre  pieţe,  to-ascund  apei   fotbal.  Par'^a
     Munţilor  Apuseni,  pentru   Omul, Revoluţionarul, Mar­  rar.              jertfit  pentru  ele.  Pentru   Şă nu  arat» iumiî-ntregi                   cheiat   cu  sco
     că  el  şi-a  închinat  toată   tirul |  prin  acestea  contu-   6e  am  putea  recoman­  asta  noi,  moţii,  nu-!  pu­  A  dragostei  murindă  taină.  1—0  (0—0)  în
     viaţa  numai  şi numai  nea­  rîndu-se  o  imagine  de  an­  da  cititorilor  din  această   tem  uita,  im  să  cade  să-l                             rea  jucătorilor :
    mului  său.  HR  s-a  născut,   samblu  asupra  copilăriei,   carte ?  O  pşgină,  un  capi­  Uităm-  Cît  o  fi  lumea  lu-      CIPRIAN  NICHEL       A  marcat   N
     a  trăit  şi  a  suferit  pentru   tinereţii,   maturităţii   şi   tol,  o  parte?  Nu!  Totul,   m e!                                                 (min.  60).
    bicele neamului românesc*,  sfîrşitului  vieţii  lui  Iancu.  în  întregul  ei I  Găci  la  lu­  Praf.  NICOLAE  CRISTEA
   1   2   3   4