Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_73
P. 1
L I B E R T A T E . D E M O* C R A Ţ I E , A D E V A R !
CUVINTUL LIBER
ZIAR INDEPENDENT Al JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul 11, nr. 73 MARŢI, 20 MARTIE 1990 4 pagini - 50 bani"
ft W r t iw y v w w v v w jv A
Economia — orizonturi noi |20 M A I — ALEGERILE
CONVOCAREA
CONSILIULUI CE S-A
D E C R E T
Puterea si durerea JUDEŢEAN A A
' privind stabilirea datei pentru alegerea
Foamea după, „hrană şi destituiri şi cîte alte Parlamentului şi a preşedintelui PROVIZORIU
industrială" a economiei forme şi metode de ■ con-. DE UNIUNE
româneşti ruinate era atît ducer.e „ştiinţifică*. României
de mare, încît l-a minat Culmea e că, în toată NAŢIONALĂ : A w w A
pe dictator încoace, în această hărmălaie, produc în temeiul art. 12 din Decretui-Lege nr. 92/
martie anul trecut, intr-o' ţia,. în loc să crească, se Consiliul Judeţean]
viziţjl fulger. O ţinem min încăpăţîna să stagneze. Ba 1990, pentru alegerea Parlamentului şi a pre
te cu toţii. chiar să dea înapoi. Din şedintelui României, Provizoriu de Uniune;
Fără nici un fel de te primăvară pînă-n vară, în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională
mei, fără absolut nici o Valea Jiului extracţia de d e c r e t e a z â: Naţională anunţă ec;
justificare, paranoicul dic cărbune a scăzut în medie
tator a... dictat sarcini şi zilnică cu- 2—3 000 de to Articol unic. — Se stabileşte data de 20 mai în data de 21 martie!
indicaţii atît de preţioase, ne, Mintia funcţiona frec 1990, pentru alegerea Parlamentului şi a pre 1990, la ora 9,00, va!;-
încît acestea au paralizat, vent cu 5—600 MW, iar şedintelui României.
practic,' întregul judeţ. Re la Hunedoara, producţia avea loc sesiunea de 5
ţinem din stenograme: oţelăriilor s-a diminuat lă Preşedintele
„Pentru Valea Jiului vă - o medie îngrijorătoare de Consiliului Provizoriu de Uniune Naţionala, lucru a consiliului. $
aprob 13 milioane tone sub 9 000. de tone pe zi, ION ILIESCU
huilă netă, din care mi creînd grave dereglări pe
nimum 5,5 milioane tone toată verticala industriei N V W M M W A M W W JV .V -
cărbune cocsificabil, iar româneşti.
ân ’90 să daţi, neapărat Şi tot culniea e că în MENIREA NOASTRA ESTE
16—17 _milioane tone. La toată problema nu erau D i
Hunedoara va trebui să implicate' în vreun fel sa
mergeţi la peste 12 000 to botajul muncitorilor sau SĂ OBŢINEM RECOLTE
ne de oţel pe zi, ca să incompetenţa specialiştilor. I
realizaţi 4 milioane tone Era vorba pur şi simplu
pe an. Iar la Mintia să a- de lipsa celor mai elemen J' După naai multe „runde şurile adoptate prin con ţări. Deoarece ţăranii au IPIUL
oiguraţi .o putere de 1QOO— tare condiţii pentru a se 1 de confruntări", la Coope- sens. Oricum, la Veţel şi hotărît să lucreze mecani-
1050 MW. în agricultură, realiza ceea ce ■ dictatorul ! rativa agricolă din Veţel Mintia ne-am organizat şi . zat şi o parte din loturile
trebuie să aveţi cel puţin Voia ciţ orice preţ. Dar I lucrurile încep să se lim- ne 'continuăm activitatea date în folosinţă îndelun
259—260 000 capete bovine, şefii, marii şefi se făceau | pezească, • să intre pe fă- în cadrul cooperativei a- gată, noi le-am -asigurat
plus creşteri mari la porci, că nu vedeau. Erau prea I gaşul normal. * Cîmpul îi gricole. Ca argument avem seminţe şi le efectuăm, cu D E V A
oi, păşărj". mulţi copaci ca să .mai 1 cheamă pe oameni la lu- şi faptul că pe luna. fe ajutorul secţiei de mecani
Şi, după ce a dictat a- vadă jxădurea. Iar alţi şefi, I -crtt, fapt înţeles de ţărani bruarie s-a plătit pensia zare, semănatul, întreţi
cSste enormităţi şi a de- mai mărunţei, se făceau şi şi de mecanizatori. Asta majorată — 500 lei — ţă nerea, combaterea bolilor
. bitat că „aveţi tăti coadi- ei că nu bagă de seamă. I se vede şi pe tarlale, unde ranilor cooperatori care a- şi dăunătorilor. < -
ţiili", genialul şef pn)itrvjc Le tremura izmana pentru s-a muncit cu multă trage- veau acest drept. Ne-am
a pus în mişcare întregul scăunaşe. E şi asta com I re de inimă în ultimele stabilit şi modul de folo • Menirea noastră este
mecanism al conducerii de plicitate la destabilizarea zile. sinţă a terenului. Avem . să' dăm recolte cît mai
bune — ne-au spus meca
către partid. în VaTeâ Jiu economiei. j — Doar la Brctelin şi .110 hectare semănate din nizatorii Vasile Cordunea-
lui, la Hunedoara, la Min Foarte succinta • relatare 1 “ Herepeia mai sînt proble toamnă cu grîu, am desti Fotoanchetă
tia, la judeţ şi io alte lo a celor întîmplate nu-i o me — ne spunea domnul nat 20 de hectare . pentru nu, An tonei Dan, Cristi
curi şi-au făcut apariţia încercare reportericească -inginer loan Nistor. "După cartofi, 20 pentru sfeclă Lupu şi Cornel Zbîrcea. pe
Bincă, Bobii, Coman, Dăs- de. senzaţional, .ci o exem I ce o dată hotărîseră în a- de zahăr şl 60 pentru plan care i-am găsit la arat în
călescu, alţi şefi şi acti plificare expresivă a ceea {■ dunarea generală cum să te furajere. Cooperatorii tarlaua „Valea Herepeii". in pagina a 2-a
vişti din c.c,, miniştri şi ce a însemnat conducerea împărţim pămîntul şi ani- au hotărît să creştem 300
directori, alţi şefi de cali de către partid. Puterea _ malele, modul cum să lu- bovine şi 800 oi. NICOLAE TIRCOB
bre mai mici. Şi pe lingă concentrată la clanul con I crăm, s-au găsit unii care Seminţele sînt procurate
ei, în umbră, conform tra ducător explică cum şi în ■ s-au dezis, contestînd mă-. şi am trecut la însămîn- (Continuare în pag a 2-a)
diţiei, „civilii" cu sarcini ce fel s-a ajuns la crah, de
de a veghea, observa, as cădere, umilinţă şi durere. I
culta, intercepta totul. S-a Da, umilinţă şi durere. REÎNHUMAREA RĂMĂŞIŢELOR
declanşat avalanşa de a- Pentru că această primiti I
dunări şi consfătuiri, de vă şi abuzivă acaparare a PĂM1NTEŞT1 ALE DR. PETRU GROZA
comandamente şi operati puterii â fost cauza insu I Din iniţiativa membrilor familiei, răiiiăşiţele pă-
ve, de plenare şi şedinţe, portabilelor „curbe de sh- mlnteşti ale Dr. Petru Groza au fost reînhumate sîm-
de preliminate şi telecon- I bătă, 17 martie 1990, la cimitirul -ortodox din Băcia,
ferînţe, de colective şi pa- LAURENŢIU VISCHI | conform dorinţei testamentare a defunctului. Cu a-
racoîective, de controale şi ceastă ocazjle,' a fost oficiat ceremonialul religios cu
supefcontroale, de planuri ' venit
şi programe; de promovări (Continuare în pag! a 2-a) I
Spitalul din Zam între adevăr şi... legendă! (III)
Dr. loon Fogorosi lucrea N-avem, de pildă, nici mă sa 80-100 bolnavi. Şi în a- Trebuie înţeles că bolnavii
ză la Spitalul de neuro-psi- car un. Jc.K.G. Pînă nu de cesfe condiţii, o parte din noştri mănîncă serios. Or,
hiaţrie din Zam de 20 de mult aveam o cotă de me- personalul care-l avem nu ei primesc 300 grame de
ani şi este. considerat un re dicarfiente mică. De mulţi este folosit cum trebuie, pîine pe .zi, pe care mulţi o
putat specialist în domeniul ani nu s-au făcut lucrări de fiind pus să facă munci ad consumă dimineaţa.
său de activitate. Domnia întreţinere şi reparaţii fa clă ministrative. Recent au fost - O secţie anexă ar pu
sa conduce cea moi grea diri, aşa _ că - iau ca exem încadraţi o serie de oameni, tea ajuta la îmbunătăţirea
secţie :din unitate - cea de plu pavilionul de psihiatrie aşa-numifi auxiliari. Nu pri hrănirii oamenilor internaţi.
psihiatrie - Care are 110 - au ajuns într-o stare de cep de ce şi la ce vor fi fo - Evident. Cu ani în urmă
paturi, marea majoritate a plorabilă. De aceea, nu vin losiţi aceştia. aveam o secţie foarte pu
timpului acestea fiind ocu medici la Zam. In ultimii ani - l-am văzut, cînd am in ternică. Ar fi bine să se re
pate. Prin faţa sa, de-a lun au venit cîjiva. Unii dintre trat, curâţind parcul de înfiinţeze. Primăria . comunei
gul anilor, au trecut 65 000- ei n-au stat decît cîteva ore, frunze şi crengi. / ar trebui să ne acorde o su
70 000 de bolnavi, iar zilnic cînd au văzut în ce con - Treaba asta o poate prafaţă de teren pe care s-o
'■face cîte 5-12 internări. La diţii se lucrează.' face şi personalul calificat cultivăm cu legume, iar prin
dr. Fogoroşi vin cele . mai al spitalului, bolnavii înşişi. fonduri alocate de la nive
—— Condiţii grele, intr-ade
grave cazuri, majoritatea văr. O altă problemă ce vreau lul judeţului s-ar putea a-
dintre bolnavi fiind irecupe s-o ridic este aceea a at menaja spaţii pentru creş
rabili. Ei sînt din , judejul - Pe lîngă sarcinile ce le mosferei de muncă din uni terea animalelor.
nostru, dar şi din judeţele avem în spital, acordăm a- tate. Nu există o colabo lată o idee pe care o sus
limitrofe.. Dar iată opiniile sistenţă medicală şi cetăţe rare bună între secţii, unele ţinem. In secţia anexă s-ar
doctorului. nilor .din comună, asistăm cadre sînt. favorizate în dau putea creşte porci, păsări şi
- Spitalul nostru nu se bu la naşteri ş.a. In plus, per na altora.' chiar vaci cu lapte. Factorii
cură de atenţia cuvenită din sonalul nostru lua parte In - Ce fonduri sînt alocate în drept să se pronunţe în
partea Direcţiei sanitar- ju fiecare an şi la campaniile pentru întreţinerea unui bol această direcţie au cuvîntul.
deţene. De foarte multă vre din agricultură. Ducem mare nav ? (va urma) Boala minţii nu tine seama de vîrstă...
me n-am primit aparatură lipsă de personal mediu. In - 16,75 lei pe zi. Extrem* Foto^pANÎEL DAVID
de investigaţie şi frdfamenf. prezent o soră are în grija de puţin, pentru trei mese. .. l .-, ' TRAIAN SONDOR
