Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_73

pag. 2 CUVTNTUL LIBER NR 73 «ft

Ce s-a î: In memoria academicianului TELEVIZR

în unităţile alimentare ir I ROMĂ

9 - | în Biserica ortodoxă din memoria acestui cunoscut LIBER
din municipiul Deva 1 Gurasada — vechi şi im- reprezentant al ştiinţei ro­ 10.00 Actualităţi
I portant monument istorie
mâneşti, născut la 13 mar­
10,13 Curs de li
! datînd din secolul al X III-
„La poalei
i lea, Slujba religioasă con- tie 1888 aici, la Gurasada. 11.20 Vatră fale
în cuvinte calde, preotul
te i»
j tinuă să se oficieze şi în Romul Iacob a evocat per­ 11.50 Calendarul
| zilele ’ noastre. în Dumini- sonalitatea lui Silviu Dra- torului roi
I ca Sfintei Gruci, alături de gomir — profesor univer­ 12.10 Telecinems
Le place unora'sau nto le place, toată lumea ştie că jelor, punînd populaţia oraşelor (aşa cum se vede şi în 1 un mare număr de săteni, sitar la Cluj, şi mai apoi (reluare)
tn perioada de tristă amintire a totalitarismului ceauşist, instantaneele surprinse de noi, sîmbâtâ, 17 martie a.c.) | am intrat şi noi în acest membru al Academiei Ro­ 11.00 Actualităţi
11.10 închiderea
nu prea de mult apusă, lucrătorii din comerţul alimentar, în situaţia umilitoare de a pierde ore întregi la cozi in­ i lăcaş de cult. Am trăit o mâne, secretar al Marii mulul
îndeosebi, dar şi din celelalte sfere comerciale, profitând terminabile. j impresie puternică revă- Adunări Naţionale de la 15.00 Muzică po
din plin de criza în care ne-a dus păpucarul paranoic Să fim înţeleşi. Nu avem nimic împotrivă cu oame­ | zînd pictura murală (se Alba Iulia, din 1918, cel 15.10 Coordonau
ne
din Scorniceşti, şi-au creat un statut de privilegiaţi, pu- nii din comerţ sâ beneficieze de sâptâmîna redusă I păstrează de fapt două care a vestit mulţimii îm­ 15,25 Video-disct
15.50 Medicina |
nînd deseori la încercare nervii oamenilor. de lucru. Dar credem - şi ziarul şi-a mai expus clar po­ r straturi de pictură r— n.n.), plinirea Unirii celei Mari 16.10 Teleşcoală;
Personal, ca redactor la acest ziar, care, aşa cum ziţia în acest sens - că acest lucru trebuie făcut, aşa J opera zugravilor Ioan din a Transilvaniei cu Patria Curs de 1
serie şi pe antetul său, militează pentru libertate, demo­ cum se întimplp şi în alte domenii, fără sâ prejudicieze [ Deva şi Nicolae din Pi- Mumă. A sesizat pericolul (reluare)
craţie şi adevăr, nu mi-am propus (şi nu am făcut-o pînă buna aprovizionare a populaţiei. Ce ar fi dacă şi ener- i teşti, după cum consem- declanşării celui de al doi­ 16.35 Sindicatele
log
acum] să dezgrop morţii. Ce a fost a. fost. De acum a- [ nează pisania din anul lea război mondial, iar în 17.00 Cuza: Doi
Unirii
vem eu toţii datoria să fim alţii, fiecare la locul său de geticienii, feroviarii, siderurgiştii - ca sâ dăm doar cî- I 1765. Emoţia ne-a fost spo- consiliul de coroană din 17.20 Panoramic
muncă şi în societate, sâ contribuim la instaurarea depli­ teva. exemple - ar opri lucrul să-şi facă sj-.l.-ul ? Credem : rită de slujba oficiată în 30 august 1940 s-a împo­ mic
nă a democraţiei, cinstei, demnităţii şi bunăstării în a- ,că soluţii se pot găsi, nu sîntem noi în măsură sâ le I această zi de sărbătoare de trivit categoric cedării Ar­ 17.10 S.O.S, Na!
* Copşa »
dealului Ungariei horthys-
ceastă ţară. O facem astăzi pentru că iată, constatăm că, dăm. Dar, în numele populaţiei cerem ca, măcar în pe­ [ un sobor alcătuit din cinci te, act impus de Germania ma treapti
| preoţi — Miron Iercan, ve-
fern
spre deosebire de alţi oameni ai muncii, care lucrează rioada de tranziţie, cîrid magazinele- încă nu abundă în , nit din partea Episcopiei nazistă şi Italia fascistă 18.10 Tribuna
produse, (şi încă nici în amabilitate) problema sâ fie re­
în sectoare importante şi grele ale economiei judeţului - | Aradului şi Hunedoarei, prin Dictatul de la Viena. politice
zolvată în folosul majorităţii oamenilor diri judeţ. 19.10 Desene at
şi înţeleg că în această perioadă prin care trecem prin­ ‘ Romul Iacob, Ioan- Sorin- Regimul comunist de tris­ 19.30 Actualităţi
cipalul este să-ţi faci datoria — cei din comerţ, fluturind MIRCEA LEPĂDATU | ca, Anton Rudeanu, Ovi- tă amintire avea să-i ofe­ 20.00 Reflector
20.20 Teatru tv.
fost
Au
re acestui Om de frunte al
| diu StreteanU.
stindardul democraţiei, dau năvală la „plăcinta" avanta­ Foto NICOLAE GHEORGHIU ( înălţate rugăciuni fierbinţi plaiurilor hunedorene şl „Intr-o
de Mihai
de pomenire pentru con- al ştiinţei româneşti ,o Premieră
1 ducătorii şi armata ţării, soartă tristă. Detenţia po­ Spectacol
la Teatrul
I pentru tinerii eroi căzuţi litică, la închisoarea din 22.20 Actualităţi
J în revoluţie, pentru toţi Caransebeş şi munca for­ 22.10 Nocturnă
I martirii neamului. Cu a- ţată în mina de la Cavnic
rdîncă evlavie, oamenii s-au i-au ruinat sănătatea, Moa­ R a D
j închinat bunului Dumne- re la 23 februarie 1962. A-
; zeu cerîndu-i să coboare mintirea sa rămîne însă SELECŢIUNI
j asupra lor întreagă sa mi- neştearsă pentru toţi cei GRAMUL I: 6,
mol dim ineţii:
I lă şi bunătate. S-au rostit care l-au cunoscut, în pri­ de reportaje,
jj „Crezul" şi „Tatăl nostru", mul rînd pentru consătenii denţe NlatjK
| fiecare trăind clipe unice săi. \ ţii $ axîcs.
presa -Jei; 8,
« de purificare şi linişte, în continuare, la cămi­ Jodie pentru fi
j în această'însorită Du- nul cultural din - localita­ tn dialog cu
; minieă de primăvară a te a ‘ avut loc o manifes­ voastră; 10,25
grupu
sonor:
( Sfintei Cruci, după Litur­ tare comemorativă. Despre 12,05 Memento
ghie, toţi credincioşii,' Jn viaţa şi activitatea acade­ 12.30 Opereta ,
j frunte cu soborul preoţesc, micianului Silviu Drago­ Parma* de El:
(fragm ente); 1
| au ieşit în cimitir, la mor- mir a vorbit avocatul Con­ jurnal; 13",15 !
* mîntul lui Simeon şi Regi- stantin Preda şi profeso­ tate; 15,20 Va
Ina Dragomir, părinţii ce- rul Mircea Iacob. A fost dorice; 16,00 )
16,15
Poemul
î lui care a fost academicia- vizitată o expoziţie oma­ „Vltava® din .
I nul .Silviu Dragomir. A gială. tria mea*1 de
fost slujit un parastas în MINEL BODEA 16.30 tn sprijifl
torului; IMS
de muzică
17.35 Meridiane
La unitatea „Pîine-lapfe" nr. 1 de pe str. Dr. Petru Groza, lunga şi umilitoarea coadă s-a format la ora lui — muzică
deschiderii, iar la ora 10 încă nu avea şanse sâ se micşoreze». 18.00 tn actuaţŞ
Puterea şi durerea Radiojurnal; 2
tul serii; 22,00
nai; 22,15 24 di
| (Urmare din pag. I) O asemenea dureroasă Melodii lirice
nedreptate s-a conjugat cu de-a lungul a
j orificiu", care au afectat alte erori ale conducerii. ştiri; 0,05—6,00
muzical lîocttr
I grav situaţia oamenilor, Aşa s-a planificat, între
j Cifrele de care am poirie- altele, să se producă în ju­ C I N E
I nit au constituit .baza şti- deţ 18 000 tone de carne,
■ inţifică" a planificării sa- care trebuiau să fie baza DEVA: Fără
I lariilor şi veniturilor, a ni-. „autoconducerii şi auto- seriile, I-JIo
| velului de trai. Or, nerea- aprovizionării". Plan din (P a r ' - 3Hî5î
Ina;
, pu
i, lizîndu-se tâmpeniile dic- (Mut. A)
I tatoi-ului, minerii, siderur- care s-a realizat mai puţin ba» şl o feme
1 giştii, energeticienii, toţi cei- de 50 la sută, la conserve — B ): Comeai
lea Şerpilor
| lalţi salariaţi din judeţ din carne 47,8 la sută, iar pe tro şan i:
la preparate din carne 18,3
J au pierdut fiecare circa se însoară (Pi
| 360 lei în medie pe lună, la sută. Ceea ce a provo­ leze de nisiţi
b rie);
Fata
' iar pe totalul anilor ’88 şi cat scăderea consumului lut
I ’89 — anii mult trîmbiţa- pe locuitor la nivelurile t..:cele''iui Ber,
(Cultural) :
, tei -generalizări a majoră- alarmante de 12,6 kg carne Miss Arîzoiia
i rii salariilor — angajaţii şi de vreo 9,8 kg prepa­ ru l); LONEA:
' din economia judeţului au rate din carne. Cifre ve­ mititel — serii’
, pierdut peste 1 000 de mi­ cine cu înfometarea. Exem­ neruU: PETRI
(Mi
în inimă
lioane lei. Un miliard fu- A N IN O ASA l
1 rat de la gura copiilor, din plele vădind dureri şi pri­ primejdios (Nn
Magazinul nr. 29 de lapte-pîjne din Goidu. Oameni dezamăgiţi aşteaptă încă... la ora 9, în jurul navetelor casele oamenildr. vaţiuni sînt nenumărate. URICANI: IjOc.
mă
(Retezat)
eu sticle de lapte pline să vină cineva să le vindă. Dar „sîmbată liber", degeaba aşteaptă... Preţul unei I v
riile I-ÎI (Ste
o r A ş t i e : » »
M e n ir e a n o a s t r ă e s t e te a ŞeherS®
Pisica
tria);
ghearele (P I
GEOAGIU-BAf
| s ă o b ţ in e m r e c o lt e de-a lungul
(Casa de culţi
ŢEG: In <ei
jupiter (DaCic
| (Urmare din pag. 1} tori au hotărit să însămân­ Călătorie pdst
* im— ................ ... m i. ţeze culturile In tarlale seriile I-II; 3C.
Păreri asemănătoare au. compacte, efectuînd meca­ tercepţia (Casc
I r ă ); SIMERIA
exprimat şi mecanizatorii nizat lucrările şi pe lotu­ disoni (Muraşi
de la Cooperativa agricolă rile date în folosinţă în­ Moştenire cu
din Burjuc. Şi pe ei i-am delungată. Primarul Ionel seriile I-II (Li
găsit lucrînd la fertiliza­ Costea şi ing. Cornel Stoi­
rea, ‘terenului cu gunoi de ca apreciau că ţăranii şi V R E i
grajd, la arat, la aplica­ mecanizatorii au înţeles
rea faziâlă a îngrăşămin­ bine rostul lor de lucră­ Pentru azi:
telor chimice. Vasile Gîm- tori liberi ai ogoarelor, ii fnr'-ţasă sşi
pan, Sideraş Dane, Florin pornind cu nădejde la cerulJ jfial tot
Peica, Ipsif Golineac, Vir- treabă, ştiind că astfel îşi Vîntul va sui
moderat din1 s
gil Tudosin, Crăciun Groa­ clădesc propria bunăstare, die. Temperaţi
ză, Iacob Ruben, Nicolae fără ca cineva din afara me vor il cuţ
zero şi 5 grac
Căsălean şi Petru Iacob nu unităţii să le mai dea in­ maxime intre
pregetă să facă lucrările dicaţii, să le dicteze ce şi grade, izolae i
cu toată răspunderea, asi- cînd să Insămînţeze. In a- te In sud.
La njrgie,
gurîndu-ne că în această eest mod, priceperea, hăr­ ti frum^âă işf
săptămînă vor realiza şi nicia şi competenţa fiecă­ cerul degajai,
semănatul culturilor din ruia îşi vor spune cuvîn- sufla slab b
eu intensifică;
...Şi coada de ia magazinul „Spicul" ne scuteşte de orice alte comentarii. prima epocă, trecînd şi la ta l' în vară şi La toamnă, re de 40—60 l
plantatul cartofilor. Ga şi cînd — aşa cum ştim — seetorul sudie.
la Veţel, ţăranii coopera­ „se vor număra bobocii",