Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_75
P. 3
MARTIE 1990 pag. 3
( I I I )
T R I B U N A încă de la începuturile turi stabile de integrare şi trimentul partidelor poli
lor, partidele politice au participare a maselor în tice. în R.F.G. există miş
avut parte de o serie de viaţa politică fără de care cările de „iniţiativă cetă
contestări aparţinînd unor s-ar deregla funcţiile de ţenească”, Care în 197?
unor :
agregase,
CUVÎNTULUI LIBER“ gînditori de talia Spinoza, exprimare reprezentare şi erau în număr de 50 000,
Hobbes,
Locke,
mai
mulţi
cuprinzînd
a
intereselor
Montesqueu,
Washington
ricanii S. M. Lipset şi S.
loc.
dele politice ia un
şi mulţi alţii. în ciuda tu specifice, cum afirmă ame rpembri decît toate parti
turor contestărilor, a făcut Rokkan. Ceea ce în deceniile tre
pînă ia noi carieră ideea Trecînd peste argumen cute" era numită „majori
se confruntă. Iată despre ce este vorba: contrarevoluţionarului en tele pro sau contra plura tatea tăcută” a început să
LOCATARII AU CUViNTUL începînd cu 18 februarie a.c. telefonul său glez Edmund Burke după lismului partidist şi parti- se organizeze din ce în ce
— 14547 — nu mai funcţionează. A recla care împărţirea în partide dismului în general, o se mai mult după principiul
Floarea Groza şi ©aţinea Ivaz mat de 5—6 ori la serviciul deranjamen e legată indisolubil de un rie de date culese de so „ceea ce nu face statul,
din Deva, Aleea Moţilor, bloc A 1-5, te şi i s-a promis că se va interveni cu guvernămînt liber, pluri- ciologia politică vin să ne trebuie să facă cetăţenii”.
au fost în audienţă la redacţie şi operativitate. Promisiunea a rămas vor partidismul devenind cri dea totuşi imaginea înde Astfel, în Franţa, „Asocia
ne-au spus că locatarii din blocul teriu hotărîtor pentru de părtării maselor de parti ţiile de iniţiativă locală1^
bă goală, A fost şi la şeful serviciului de
respectiv — cel puţin o mare par specialitate de Ia Oficiul poştal al mu finirea regimurilor politi de în democraţiile occi în număr de peste 30 000
te dintre ei — n-o mai vor ca pre ce. O importantă critică dentale. Astfel, într-o lu- folosesc frecvente forme
şedintă a Asociaţiei de locatari ar. nicipiului şi i s-a prttmis, din nou, că adusă în zilele noastre de acţiune ca: grevă de
65 pe Valeria Popa, iar ca împu vor merge depanatori la faţa locului. în este aceea după care con neplata chiriilor, ocuparea
ternicită pe Maria Gărduş. Ne-au zadar, căci telefonul său a rămas tot mut ducerea tehnocratică ac OPTIUNI, CRITERII sediilor unor instituţii,
rugat să le spunem cum să proce şi surct I s-a spus că este defect cablul ţionează în sensul elim i SI IMPERATIVE blocarea unor căi ferate
deze. Simplu: să se organizeze o din bloc, răspuns ce provoacă nedume nării conflictelor sociale. ALE DEMOCRAŢIEI sau şosele, toate acestea
adunare generală a locatarilor care riri deoarece telefoanele vecinilor săi de Partidelor politice li se re în cadrul unor ideologii
scară funcţionează. A depus şi' o cerere axate pe principiul „a de
să hotărască. (T. B .) proşează *şi lipsa de crea crare recentă, americanul
ia conducerea Direcţiei judeţene de poştă termina să facă". In SALA.
tivitate şi ceea ce unii au John Naisbitt, bazîndu-se
şi telecomunicaţii — înregistrată cu nr. numit „partitocraţie”, căci pe o serie de fenomene din mişcarea „Commoa Gause”
MULŢUMIM OAMENILOR 605, din 7 martie 1990 —, la care încă aşa cum scrie J. Haber» societatea americană, afir caută legături între oame
nii politici şi magnaţii in
DE SUFLET n-a primit răspuns. Omul se întreabă pe mas, partidele de la pu mă că din partidele poli dustriei fiind, aşa cum se
bună dreptate cîtă vreme telefonul său tere funcţionează tempo tice "n-a mai rămas decît
va rămîne piesă de decor ? (T. B.) rar ca organe statale. In numele şi că ne aflăm în afirmă, cca mai importan
Grădiniţa cu program normal nr, 9 locul partidelor, unii poli faza trecerii de la demo tă sursă de apărare a de
din Deva îşi desfăşoară de cîţiva ani ac tologi au propus instituirea craţia reprezentativă la mocraţiei americane. Mai
tivitatea în incinta Şcolii generale nr. 2 unor grupuri populare, vo democraţia participativă. trebuie menţionat că baza
— cu numai trei săli de dasă, fără loc DIN AL CUI ORDIN ? luntare şi fluide constitui Se pare că fenomenul este socială a tuturor acestor
de joacă pentru copii, fără alte spaţii ne te la nevoie. Alţii au ab caracteristic şi pentru alte mişcări traversează întreg
cesare- unei unităţi de acest profil. N i Sîntem un grup de muncitoare solutizat rolul altor tipuri ţări occidentale, în Franţa spectrul structurii sociale.
meni dintre foştii conducători ai oraşu (trei schimburi — cocsari), încadra de organizaţii. unele sondaje de opinie Asistăm oare la înlocui
lui şi ai judeţului nostru n-ar fi fost în te la Secţia cocsificare-sortare a Dincolo de extremele a- recente relevînd o tot mai rea democraţiei reprezen
stare să facă măcar promisiuni pentru G.S. „Victoria" Călan. Pînă în anul pologiei sau contestării, accentuată pierdere a în tative al cărei principal
perioada imediat următoare, deşi situaţia 1987 am primit spor de toxicitate partidele politice rămîn crederii maselor în parti Suport este fenomenul par
îe era cunoscută. La nici trei luni de la principalele canale ale mo dele politice. Cîştigă tot tidist. cu ceea ce John
evenimentele din decembrie 1989 — ce au 100 lei, lunar. Din 1988 — din al bilizării politice, dispariţia mai mult teren ceea ce se Naisbitt numeşte democra
marcat profund destinul poporului nos cui ordin nu ştim — ni s-au " retras partidelor ar prejudicia numesc „Noile mişcări so ţia participativă ? Acesta
aceşti bani nouă, femeilor, dar nu
tru — cu sprijinul direct şi dezinteresat şi bărbaţilor de ia acelaşi loc de sau ar face imposibile dez ciale”, care au devenit, în să fie oare sensul dezvol
al demnului ing. Bogdan Bujor, primarul baterile publice. Partidele anii din urmă, importan tării şi modernizării „bă-
judeţului, şi al domnului arh. Nicolae muncă. Dacă noi, femeile, am lu politice sînt factori con te forme de acţiune social- trînei" democraţii occiden
crat cot la cot eu bărbaţii, efec-
Muntoiu, primarul municipiului Deva, tuînd aceeaşi muncă, de ce s-a fă stanţi de exprimare a con politicâ, adunînd tot mai tale ?
problema localului pentru grădiniţa amin flictelor de interese, struc mulţi adepţi evident în de Prof. VASILE DiNCU
tită s-a rezolvat urgent: locuinţa fostului cut această deosebire ? Rugăm re
prim-secretar ai judeţului a fost repar dacţia să ne ajute spre a intra în
posesia acestor drepturi băneşti de
tizată acesteia. în numele părinţilor ce care am fost frustrate pînă la 1 ia
lor 120 de preşcolari, al colectivului de nuarie 1990. (Semnează 7 femei, In
cadre didactice, mulţumim oamenilor de tre care Lucreţia Tănase,' Măria
suflet din conducerile celor două primă Dascăl u, Eivira Filipaş ş.a.).
rii. (Faur hiena Letiţia — educatoare,
Grădiniţa cu program normal nr. 2 Deva)
CRESTE UNITATEA DE ACRUNE POŞTA RUBRICII
A SINDICATELOR LIBERE
• Ce răspunde G.I.G.G.L. la reclama-
încă de la începutul lunii trecute, la ţia pe care aţi adresat-o redacţiei, dom
I.M. Orăştie a fost înfiinţat sindicatul li nule Bogar Candin, din Hunedoara, bloc
ber independent care are statut juridic 12, strada Trandafirilor: „Blocul fiind cap
dc funcţionare conform legislaţiei demo de linie la termoficare, iar C.S.H. neii-
cratice în vigoare. în majoritatea secţii-' vrînd tot timpul agentul termic la para
lor productive, precum şi în celelalte com metrii prevăzuţi, apar probleme. în asi
partimente de muncă s-au organizat sin gurarea cu căldură. După oprirea încăl
dicate libere, ai căror reprezentanţi for zirii, în vara acestui an, în Hunedoara se
mează consiliul de conducere al sindica vor efectua lucrări de diafragmări pe Terenul Cooperativei agricole din Vefel este pregătit să primească sâmînja.
tului din întreprindere. Consiliul sindi reţelele de termoficare, echilibtându-se în Foto DANIEL DAVID
catului liber independent şi-a ales uri bi acest fel furnizarea căldurii Ia toate blo
rou executiv şi, bineînţeles, un lider va curile”, .
lidat şi de adunarea generală. • Păroan I- — Simeria, str. Fabricii, 1 Mecanizatorii — ajutor de nădejde
Existenţa sindicatului liber indepen bloc 1, scara B. în cazul că toate aparta
dent atestă dezvoltarea reală a demo mentele de pe scara respectivă sînt pro
craţiei şi în întreprinderea noastră. Sin prietate personală, cheltuielile’ pentru izo * Ameninţaţi în toamna tre- în cazul eventualelor defec rumb şi sfeclă la dimen
dicatul liber a apărut şi intră in atribu- I cută cu desfiinţarea unităţii ţiuni. Fireşte — aprecia in siuni corespunzătoare. O do
ţiuni, care nu sînt altele decît apărarea larea planşeului se suportă de către toţi * în care lucrau, mecanizatorii terlocutorul — în buna desfă rinţă a noastră ar fi accca
locatarii de pe scară.
de la S.M.A. Luneoiu dc Jos
tuturor drepturilor membrilor săi Si şurare a lucrărilor, pe par de a ne dota cu combine
gur, nu este deloc uşor. Avem certitudi a N ie* Sbachea — Haţeg. Trimiteţi I şi-au reluat acum, în primă- cele mici şi mult dispersate, C80, al cărei prototip există,
un sprijin tnai marc soliei,
nea că mecanismul prin care sindicatele propunerile referitoare ia emisiunile tv. J vară, cu toată nădejdea, acti- ; tum din partea primăriilor, dar pînă acum nu este fabri
pot acţiona va deveni cunoscut şi înţe pe adresa Televiziunii Române Libere ] vitatca pe ogoarele ţăranilor cată în serie. Ar mai fi ne
les de către întreg colectivul. (Mihaela , din Bucureşti. I cu gospodărie particulară din în special a tehnicienilor a- voie dc batoze, de molocosi-
Roşea, întreprinderea „Mecanica” Orăş • Emil Giurgiu — Orăştie, strada T. 1 zona Brad. Ei efectuează lu- gronomi, care trebuie să ştie toare şi alte utilaje specifi
J dările solicitate de către ţă-
cu exactitate situaţia cerinţe
tie). \ Vîadimirescu nr. 88. Gităm răspunsul O fi I rănii din 12 comune, cu prin - lor fiecărei gospodării pentru ce. Alto probleme de rezolvat
unor soluţii
privesc găsirea
ciului de cadastru, organizarea teritoriu • zînd 72 dc sate. Dată fiind a evita pe cît posibil depla viabile, de durată, în fiecare
CU PUTINĂ BUNĂVOINŢĂ lui şi asolamente al judeţului la scrisoa t raza mare de dispersare, s-au sările în goi cu tractoarele. zonă, pentru parcarea la un
rea d v .; pin anul 1981, prin Decizia nr. * impus măsuri organizatorice Pe baza tabeieloT stabilite la singur loe şi paza otilaielor
„Stimată redacţie, sîntem un grup de
navetişti care în fiecare dimineaţă ne o- 156, a fostului comitet executiv al G.P.J. | judicioase, astfel îucît locră- comune, ţăranii solicită felul din dotare, astfel îricît să în
lăturăm provizoratele.
şi volumul de lucrări, aces
• zile să fie realizate cu protnp-
prim la unitatea I.C.S.M.A. nr, 83 (colţul Hunedoara, s-a preluat în folosinţa sta
pieţei) Deva pentru a cumpăra pline, ba tului suprafaţa de 122,65 ha de la 24 J titudine, cu consumuri redu- tora eliberîndu-li-se ehitanţe între mecanizatorii care în
pentru costul prestaţiilor ce
toane, covrigi (care nu mai apar de la gospodării, care au fost plecaţi din loca I se dc combustibil, în condiţii aceste zile se află în plină
* de rentabilitate.
o vreme). Trebuie să ne înghesuia cu litate de mai mulţi ani. La propunerea 1 — în acest scop — ne re- li se fac. activitate pe ogoarele ţărani
— In întreaga noastră acti
oamenii care stau la rînd la lapte, pentru primăriei din Balşa, terenurile preluate * lata dl. ing. Ioan Fccliete, di- vitate urmărim criteriul efi lor particulari am rcţimit că
că se deschide doar o singură uşă. Pro au fost atribuite comunei, care apoi ie-a 1 rectorul S.M.A. —, ou fost cienţei — ne spunea contabi şe detaşează Vasile şi Marian
gramul unităţii începe La fi şi eîteva m i dat în folosinţă la A.E.I. Vaidei. Pentru Groza, tată şi fiu, Ionel Suba,
* constituite formaţii nominali- lul şef Ioan Pastor. Experien
nute, iar noi călătorim cu trenuri care clarificarea situaţiei, propunem ca pri J gate de mecanizatori, care sînt ţa ne-a dovedit efi, prin mo Emil Tudoran, Gheorghe
sosesc la 6,03, 6,06 sau 6,18, deci pentru măria comunei Balşa să analizeze, Îm împărţite pe 5 zone, respec dul cum ne organizăm, asigu Zvîncă, Corvin Petruţ, Toma .
a nu le pierde sîntem siliţi s-o ţinem tot preună cu cel în cauză, terenurile care 1 tiv Bălţa, Văîişoara — Săliş- răm rentabilitatea unităţii. Rujaţi, Ioan Ivancu, Livin
într-o fugă de la magazin la gară. Oare constituie grădina casei şi cele care fac * tioara — Fornădie, Luneoiu Pentru a diversifica gama lu Magher şi alţii, oameni bine
nu s-ar putea ca măcar dimineaţa, când corp comun cu această parcelă si even I de Jos, Bueureşei — Buceş — crărilor agricole ce Ie efec cunoscuţi şi în numeroase
se vinde-şi lapte, să fie deschisă şl cea tual să facă propuneri în sensul ca aceste * Blăjeni — Crişcior şi Vaţa de tuăm, pornind de Ia consi cooperative agricole din ju
de-a doua- uşă 7” (Sanda ©oştea. Deva, ; derentul că fabricile construc deţ, ei fiind consideraţi ca
bulevardul N. Bălcescu, bloc 22, aparta parcele, care pot fi lucrate de cetăţenii I Jos — Tomcşti. Menţionez că toare nu ne-au asigurat uti formaţiuni de „şoc”, chemaţi
care îşi stabilesc domiciliul în sat şi pot t tractoarele şi utilajele aferen-
ment 13). 1 te lucrărilor de primăvară laje specifice terenurilor în deseori să dea ajutor acolo
asigura cultivarea lor cu forţe proprii,
N .R .: Gu puţină bunăvoinţă, credem J sînt deplasate la locurile res- pantă, ne-am preocupat să a- unde este nevoie, vitregin-
că se poate rezolva servirea operativă a să le fie restituite, prin revenirea par } pective, trecând efectiv la rea- daptăm baza materială din du-i astfel pe ţăranii cu gos
oamenilor. Şi mai ales să se respecte ora ţială Ia Decizia nr. 158/1981*. I lizarea prestaţiilor solicitate. dotare la condiţiile parcele podării particulare. Acum
de începeţ-e a programului,
Pe lîngă conducătorii forma lor mici. în acest scop mon condiţiile sînt cu totul alte
ţiilor de mecanizatori, în .fie tăm, şi oferim chiar pentru le, fiind lăsaţi să-i ajute în
TELEFONUL MUT Aşteptăm scrisorile dumneavoastră, care zonă se deplasează zil vânzare posesorilor de trac muncă pe cei pentru care a
cu precizarea că semnatarii poartă nic şi cadrele din consiliul toare, discuri cu lăţime de existat şi raţiunea de înfiin
Adrian Gatea din Deva, bulevardul întreaga ră spundere pentru cele scrise. de administraţie pentru a ur lucru redusă, respectiv 2.5 ţare a S.M.A. Luneoiu de Joşi
Decebal, bloc 37, scara I, apartament 6, N u luam fn considerare anonimele. mări corectitudinea in muncă m. De asemenea: am n.îno
ne aduce la cunoştinţă o situaţie cu care şi a asigura asistenţa tehnică • tat semănăturile pentru po NICOLAE TtRCOB
